1,318 matches
-
preaiubită! Dor îmi e, ȚARĂ, de tine! Cine mama nu-și iubește, Cine nu-și adoră tata, Cine țara nu-și respectă, Este mort chiar de trăiește. Mamă, mamă, dor de mamă! Vis de dor, melancolie ... Dacă dorm pe altă glie, Glasul tău mereu mă cheamă Ca o dulce armonie ... Dintr-o muzică divină; Și-aud vocea ta sublimă ... Ca izvoare ce-mi șoptesc: “Fiule, mi te iubesc! Vreau să-ți dărui fericirea, Zori de zi cu soare mult ... Bun fecior
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamei_cea_mai_iubita_fiinta_de_pe_p_marin_voican_ghioroiu_1331218860.html [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
cad lacrimi șiroaie. O, vino degrabă, adu bucuria Ce numai la Tine există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină și sare Să fiu cât trăiesc pe-astă glie, Să spun de Golgota, s-aduc consolare Acelor ce trec prin urgie. Să vadă în mine puterea ce crește, Mai mult și mai mult, prin credință, Să știe că Domnul Isus ne iubește, Prin El, vom avea biruință! 25/09
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1474832714.html [Corola-blog/BlogPost/371435_a_372764]
-
alte persoane - și asta am simțit-o pe propria mea piele când am fost în Italia pentru doi ani de zile căutând „libertatea” - deci, am observat că românii devin mai patrioți și depărtatrea îi leagă parcă și mai mult de glia strămoșească. În special scriitorii, muzicienii și artiști plastici își „strigă” durerea și dorul de casă în creațiile lor. Acest lucru îl face și pe domnul Vasile Hatos un luptător cu vicisitudinile vieții și-și exprimă crezul în versuri. Sunt transmise
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420655955.html [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
venea să îmbrățișez pe oricine îmi zâmbea sau se uita la noi uimit că atâția români revin să-și regăsească izvorul, să respire aer românesc și să li se sature dorul de țara aceasta frumoasă, cu oameni de omenie, cu glia ce o numim „acasă”, împodobită de Dumnezeu ca o mireasă frumoasă... O, Românie, ne-a adus la tine dorul de casă!... Eram într-o mare de oameni ce vorbeau în frumoasa românească și parcă fredonau un imn, o odă, un
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_revazut_izvorul_.html [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
vieții mele de până la plecare în aventura credinței și a biruinței, ca să mă satur de apa lui curată și să-mi răcoresc sufletul. Îmi începeam călătoria de revedere, dar și cea de fiu revenit să-și vadă casa părintească de sub glia strămoșească, unde țărâna din țărână se odihnea, și să simtă în fiecare fir de iarbă ecoul pașilor străbunilor lui... Și pomii în floare, în strai de sărbătoare, parcă, îmi salutau sosirea, ca să pășesc pe urmele pașilor părinților și străbunilor mei
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_revazut_izvorul_.html [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
florile-n glastre Și vom avea ve privi prin fereastra-nserării. Lăsați-ne să mai putem privi cerul cu stele, Să mai facem poteci prin muții noștri frumoși, Să crească iar plete pădurilor, lăsate de voi chele, Să poată rodi glia, stropita cu seva bravilor noștri străbuni Luați-vă tot ce-ați furat, cu trâmbiți cu tot, si plecați! Vrem să trăim pe pământul țării noastre curați. THE DEȘIRE FOR MUSIC The deșire for music and its absence Leads you constantly
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459651793.html [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
o înfrunte, S-o-ntarzie din drum măcar o lună, Să mai amâne gerul vremii crunte. Dar zarurile lumii-s aruncate, Căci rostul lor așa a fost să fie, Prințesa Iarnă în mantii fermecate Încet se-apropie de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-oi veni la fel ca-n fiecare an Promit că ne vom revedea... la toamnă. Căprar Florin Referință Bibliografica: Povestea toamnei / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
POVESTEA TOAMNEI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1446451032.html [Corola-blog/BlogPost/342819_a_344148]
-
Este o țarâ doar a mea Ce-i dulce ca o acadea Cu câmpuri care gem de maci Și dealuri pline ochi, de fragi... E țara mea unde-i cunosc Pe cei ce sunt și cei ce-au fost, Pe glia ei când mă descalț Ei urcă-n mine spre înalt. Pedeapsă dar și giuvaer Cum totu-n jur e efemer Pân-ne-o veni la cer sorocul E pentru noi românii, totul! Referință Bibliografică: Cântec pentru țara mea / Valeria Iacob
CÂNTEC PENTRU ŢARA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantec_pentru_tara_mea.html [Corola-blog/BlogPost/359316_a_360645]
-
ce urmează, decât asupra celei din urmă serii, deși, cum vom vedea, există numeroase afinități cu ciclurile anterioare. *** LECȚIA LUI BRÂNCUȘI „Marile mișcări, care declanșează revoluțiile spirituale, s-au născut din visurile și viziunile unui cioban al dealurilor, pentru care glia nu era un câmp al exploatării, ci o mamă vie.” James Joyce, Ulysse, 1922 Să încercăm să ne îndreptăm acum atenția spre celalalt titan, spre Brâncuși. Cu șaptezeci de ani în urmă, V. G. Paleolog arăta publicului că „opera lui
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
vor veni - să-i fie luceferi, si stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismana, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghina, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gusta, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_patriei_jianu_liviu_florian_cantec_de_ziua_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/358928_a_360257]
-
picioare, ca aburii din iad Își încleștară dinții și săbiile-n teacă, Potop e-ntreg cuprinsul, și-n iarbă morții cad Și sfinții din icoane privirea și-o apleacă. Chiar foc de-ar fi să piară să nu mai ardă glia, Alt foc vor naște iarăși acești cumpliți călăi! ...Acum, sfârșită-i lupta, cadavre-umbresc pustia Și ce-a rămas viață - e-o poartă spre mormânt. ...Tu-ai luptat pesemne Moarte, cu toți ienicerii tăi! VII Se lasă-ncet amurgul, și cerul
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_catalin_varga_1330784989.html [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
protejate, ACEI pe care ii votăm n-aud... Rămân femei fără bărbați, Bărbații singuratici, doar cu boala, Si toti de-o grijă-s frământați, Să nu vândă “domnia” ȚARĂ!... Durere de pământ Îmi simt inima rănită Și mă doare plaga gliei, C-a rămas sireaca părăsita Și de cantul ciocârliei. Citește mai mult ...Iar, daca viața-i grea și nemiloasa,Nu-i facem loc să intre-n casă,Prin harul ce ni-i dat și mândrul numeVom cuceri tot binele din
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
nu sunt protejate,ACEI pe care ii votăm n-aud...Rămân femei fără bărbați,Bărbații singuratici, doar cu boala,Si toti de-o grijă-s frământați,Să nu vândă “domnia” ȚARĂ!...Durere de pământîmi simt inima rănităși mă doare plaga gliei,C-a rămas sireaca părăsităși de cantul ciocârliei.... XIII. SPUNE ȘI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. Mărturisec, ca pe profesorul Iacob Cazacu-Istrati îl cunosc nu prea de
IACOB CAZACU ISTRATI by http://confluente.ro/articole/iacob_cazacu_istrati/canal [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
sufletul, reîmprospătându-l cu speranțe! Sâmbătă și duminică, 18 și 19 octombrie 2014 în partea de Moldovă nordică ce și-a scris istoria cântând, făcând haz de necaz, scurgând spirit din pană și având numai și numai brațele dragostei pentru glie, a Sucevei, Botoșaniului și Dolhascăi, artiștii Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București vor drumeți, ca etern închinați unei tainice atrageri - mai cu seamă în ce îl privește pe actorul Alexandru Arșinel, directorul Teatrului, moldovean neaoș, de la Dolhasca...! Dar și
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413668973.html [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
strămoșești. Deci, după vreo două ore, ne-au dat drumul, dar noi ne-am continuat colinda prin sat. Cu cât legile se înăspreau și interdicția era mai mare cu atât parcă din ambiție omul de rând nu se despărțea de glie și obiceiurile strămoșești. Am explicat la gazde că am fost reținuți de securitate și de aceea am întârziat. Cu toate această piedică am reușit să colindăm pe la toate casele Am ajuns la unele familii după ora 11 în ziua de
POVESTEA UNUI VETERAN (OCTOGENAR) AL OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI DIN BREZOI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419269870.html [Corola-blog/BlogPost/342449_a_343778]
-
ar fi pierdut puterea divină, iar când s-au crezut în siguranță, în pădurile situate în amonte pe valea Șincii s-au oprit și s-au așezat în jurul unei mănăstiri ortodoxe situate pe dealul „Ghie". Au defrișat pădurile, au desțelenit glia și au creat o nouă așezare, Șinca Nouă, care cu timpul a devenit cea mai mare comună din țara Făgărașului. „Epoca de aur” comunistă a adus locuitorilor numai necazuri, refuzul de a intra în colectivă făcându-i pe șincani să
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_1406490089.html [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculița...” X SECȚIUNEA POEZIE: PREMIUL I: ANDREI TOADER (Slatina) Citate din poeziile premiate: „Ei cântă slugarnici oricăruia-n strună și-și schimbă stapânul doar pentru un os, n-au mamă, n-au tată, nici glie strabună și pot să-și întoarcă și blana pe dos. Mai latră șacalii nostalgici la lună.” -din poezia „A fi șacal” X „M-ați părăsit prieteni fără vină Să ridicați cetăți în alte lumi târzii, Eu îmi adorm tăcerile-n
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
Lângă vadul pentru vite. Doar pe uliți lume nu e Ci doar case părăsite, Din islaz azi nu mai suie Prunci cu larma praf și vite. Stana veche e pustie Că nu mai sunt ciobani nici oi, E pârloaga vechea glie Și-n sat sunt doar bătrâni că noi . Trist în urmă satu-si lasă Cei tineri duși printre străini Iar pământul lor de-acasă Parloaga-i năpădit de spini . Că nu mai e niciun bărbat Să are dealu-n sus si-
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399820234.html [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
unic, vechi și cel mai bun Dar Europa minte Și te lovește pe nedrept, Cu ura-i te apasă, De ce o lași, când tu, cel drept, Te știi la tine-acasă? Esti primul neam în veci înscris În piatră și în glia Înțelepciunii:primul scris Pe plăci de Tărtăria. Nu eu o spun, ci exegeți, Istorici, cronicari, Cu din vechimi de daci și geți Ce nu au fost barbari, Cu șapte mii de ani-napoi, Când nu erau popoare, Strămoșii noștri pentru
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1460799900.html [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
cetății au pornit să sfarme Tancurile morții - ne conduc cretinii Îndemnați poporul să nu se-nconvoaie Țara-i răvășita - nu avem armata Ne-am ales că “pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia La margini de veacuri am plecat în lume Fii, veniți la arme - strigă România! Nu
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1425591340.html [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia La margini de veacuri am plecat în lume Fii, veniți la arme - strigă România! Nu lăsați imperii iar să ne sugrume Virgil Ciucă New York 26 februarie - 5 martie 2015 Referință Bibliografica: Îndemnați poporul / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1425591340.html [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
atâtea inimi în puștii, în altă lume veți avea povară! Voi vreți și azi și mâine și poimâine , să guvernați pământul legendar, chiar dacă nu știți cum se face o pâine, de țara aceasta n-o s-aveți habar! Va este dragă glia românească, chiar dacă străinii va votează, din alte lumi o sa renască, anomalii care mai tarziu ,contează! Noi suntem vii și prea puștii... speranța ați distrus-o hiene și anomalii, chemarea e un Sfinx ce nu îl știi, dreptate a vietii când
CĂUTĂRI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1496843268.html [Corola-blog/BlogPost/378786_a_380115]
-
a durat 800 de ani!) și culminând cu descoperirea și exploatarea sistematică a bogățiilor Americii după 1492. Se poate spune deci că Spania avut turism dintotdeauna, chiar dacă el poate s-a numit altfel. Dar n-au trecut oare și peste glia noastră strămoșească mereu și-n repetate rânduri valuri-valuri de migratori? Și evoluția turismului spaniol în era modernă se suprapune aproape perfect peste cea din țara noastră, având aceleași suișuri și coborâșuri, poate doar la o scară mai mare: decada anilor
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1453732037.html [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
autorului ajunsă la stadiul acut al sentimentelor, proces afectiv ce tangențiază treapta superioară a percepției... Încă din titlu, poetul fixează în spațiul virtual, acest sentiment uman, exprimat cu acuratețe în poezia sa, care este „rouă pe buza de foc a gliei, sâmbure ce rodește veșnicii”, așa cum subliniază Persida Rugu. Este vorba de arhipelagul spiritual, format din mai multe insule ale iubirii în oceanul societății. În acest context iubirea poate fi față de femeia iubită, una sau mai multe, iubirea de aproapele, de
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452595610.html [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
rodește veșnicii”, așa cum subliniază Persida Rugu. Este vorba de arhipelagul spiritual, format din mai multe insule ale iubirii în oceanul societății. În acest context iubirea poate fi față de femeia iubită, una sau mai multe, iubirea de aproapele, de părinți, de glie, de țară, de un simbol etc. Ex: „Îți mai aduci aminte de o vară/ Când sângele fierbinte-l simțeam o povară?/ Noi încolțeam amândoi în săruturi,/ Prin lanuri de maci, pierduți ca doi fluturi” (Au înflorit, iubito, macii). Structurat în
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452595610.html [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]