1,314 matches
-
Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului PLOAIA DE VARĂ Agață nori scămoșați pe dealuri, Fulgere se împletesc difuz, Pâraiele se umflă-ntre maluri; ‘n poale pomii plâng prin mugurii cruzi. Semănăturile revigorează-n glie Sub ploaia de mult invocată. Tablou de verde! Măreție De Domnul binecuvântată. În ritu-i magic paparuda Prin sat jucând în fapt de seară Nu în zadar i-a fost ei ruga; Că a știut ploaia s-o ceară! Țăranii mulțumiți
PLOAIA DE VARĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359832_a_361161]
-
dulci, ca boabele de struguri, Zânele-și ard, în lumini, miresme de ruguri. Ecoul iubirii, ferit de blestem, Se pierde pe vale precum un recviem. Din Ruga lui Goga, ca un blestem pe rană, S-aprind lumini în inimi, în glia transilvană. La Ciucea steaua lui nestinsă, Rămâne-n veșnicii aprinsă. Când toamna-n trupul meu se frânge, La Ciucea,-n vârful turlei, crucea plânge. FRAGMENT DE ALBUM Te caut printre chiparoși, Ferit de ochii lumii curioși, Scăpat din colivia fără
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
să se turcească Asta-i țara lor cea sfântă, mândra Țară Românească, Horia, Crișan și Cloșca dorm în Munții Apuseni, Avram Iancu la-mpăratul a cerut dreptate ieri, El e viu, trăiește încă și coboară la câmpie Ca să ne apere glia de barbari și scârnăvie, Mihai Bravu a murit în cort pe Câmpia Turzii Trădători de neam și țară au făcut mereu pe surzii, Toți, cu tot neamul îi plânge și se roagă pentru ei, Doamne, adu-i pe pământ și fă
UNDE SUNTEŢI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359931_a_361260]
-
au făcut mereu pe surzii, Toți, cu tot neamul îi plânge și se roagă pentru ei, Doamne, adu-i pe pământ și fă-i flacără de zmei, Adu-i, Doamne, la hotare să vadă țara cum plânge Cum a trecut glia noastră printre sabie și sânge, Fiii lor și-au luat adio și-au pleca în țări străine, Stau mamele și se roagă : nu mai vine, nu mai vine... Zac ogoare nemuncite, munții noștri aur poartă, Noi cerșim pe la străini, blestemați
UNDE SUNTEŢI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359931_a_361260]
-
Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vieții carte Într-o limbă milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Sufl et dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
-n țara ta ești tot calic. Pribeag al timpului răpus Luceafărul nu a apus Cât ai condeiul și cuvântul Sapă mișeilor mormântul! SUPLICIUL PRIBEGIEI Când am plecat în pribegie Eram mâhnit c-am părăsit Un neam pe veci legat de glie Ce nu s-a lăsat umilit. Când am plecat în pribegie Eram deja un apostat, Și condamnat la sihăstrie De comunismul blestemat. Când cauți insistent un vers Rostit de vocile tăcute Exilu-i deseori advers În lumile necunoscute Când am plecat
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
doină între stâncile Coziei. Doar ciobanul din vârful muntelui din fluier o cânta Mutându-și degetele dintr-o istorie în alta. Eu îi ascultam istoria spusă de valuri Și-l vedeam pe Mircea cu spada-i de lumină Apărându-și glia scăldată de noul Iordat, Unde vitejii se botezau sorbindu-i apa Potolind setea de libertate și vină avea dușmanul râvnind la brazda unde rodea sapa. Eu iubesc această bucurie cu picioarele în valuri Durata clipei e-un neam atât de
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]
-
andrele, de războaie de țesut hașurate în file de hronic precum tâmpla brăzdată a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp peste care stă tolănită veșnicia pentru a se primeni cu sevele gliei Suferința și credința pentru dascăl sunt răni-făclii ce luminează cărările lumina trudei deretică întunericul din noi și-l albuiește și-l curăță - risipind mai repede mirosul îndoielii Omul și lucrarea lui de cărturar sprijină zidul înâlțat printre ruine al speranței
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
Brașov, am absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMF "Iuliu Hațieganu"din Cluj-Napoca. Sunt simplitate, sensibilitate, Iubire de Frumos și de Viu, de Natură și de tot ce mă înconjoară în Univers. Sunt Credință și Iubire. Sunt respirația Satului și a Gliei, sunt Pământul din care m-am născut și pe care îl port cu mine prin lume. Sunt Dor infinit de Rădăcini și de Neam. Sunt primăvara într-un strop de rouă", "eu sunt un iceberg ce străbate marea", „sunt infinitul
PETALE DE SUFLET (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359620_a_360949]
-
o astfel de jertfă. Dar el a rămas înscris cu slove de aur, în Cartea Vieții. Nu trebuie neapărat să mergi pe front ca să-ți aperi patria. Poți s-o aperi cultivându-ți limba și iubirea de neam și de glie. Nicolae Băciuț conclude foarte frumos în conturarea portretului poetului Grigore Vieru: „Poezia sa are prospețime, naturalețe, firesc, reverberație, iar melodicitatea sa i-a netezit intrarea în rezonanță cu cel care s-a întâlnit cu ea. Biografia lui Grigore Vieru a
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
străbună. Grigore Vieru este eroul dorului, al frumuseții netrucate, al zugrăvirii sfintei icoane a mamei. Este însuși sufletul din poemul poemelor, viața de dincolo de viață, nemuritorul de dincolo de eternitate. Apărătorul dulcii limbi românești, ieruvimul neamului înstrăinat, care dorește reîntoarcerea la glie. Maestrul Basarabiei, patriarhul cuvintelor, Grigore Vieru este și va fi pământeanul care a primit suflarea divină, transformându-se în serafimul slujitor la Altarul Slovei. De Sus, de-a Dreapta Tatălui, Vieru privește pe pământ la confrații lui, cărora le dă, din
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Nuante > POETULUI GEORGE PENA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului POETULUI George PENA la aniversarea a 70 ani Poetul rămas mereu la sat, Scrie despre plugul la arat! Poetul care cânta glia, Mai ceva ca ciocârlia. Poetul care cântă dorul, Își iubește intens poporul. Poetul cel trecut prin greu, Este azi prietenul meu. La mulți ani îți spune Mihai LEONTE 25 noiembrie 2009 *** AUTUMNALE Ploi de toamnă, ploi obtuze, Cad nevinovate frunze
POETULUI GEORGE PENA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359175_a_360504]
-
noapte An 41, atunci istoria se dăltuia cu șoapte, Iar mai tarziu , pește Ungaria Apare-un mare rege ce a schimbat istoria. E Mateiaș fiul lui Iancu Același ce întemnițează pe Vlad Dracul, Și iar trec anii peste a noastră glie Se naște prin unire-o Românie. Pornesc din Romă pentru a socoti istoria Că fiica unui timp, marcând și gloria, Căci, data devine numele său un tip Făcând o legatură-n arhetip. Urmează în aceiași dată Povestea unei nații astăzi stearpa
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
văd, urciorul vostru s-a spart. Dar nu-i nimic, dacă vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă potoliți uscăciunea din cerul gurii, precum și arșița din suflet. Ca mâine o să zac și eu sub glie și atunci apa care v-o dau astăzi îmi va potoli arșița din sufletul meu. Scoate plosca și îi desface dopul, dar constată uimit:) Iaca, este goală ( o întoarce) Nu mai este nici un strop de apă. LIA: Dă-mi mie
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
micșorat. Ca mâine și eu, ninsă de ani, voi pleca din lumea aceasta spre a lăsa loc la alții. Îmi pare bine că fata mea Maria a învățat tot ce trebuie de la mine. Iar când eu mă voi coborî sub glie, ea îmi va duce mai departe obiceiurile. Însă mai este ceva ... RUTH: Ce anume, maică Ană? BĂTRÂNA: Fata mea s-a măritat și șade la două sate mai departe de mine. LIA: Apoi, cine va avea nevoie de ea o
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
țară”, de „popoare din Imperiul Ipocrit”, de „hoardele nebune”, de „Guvernele de crime vinovate”. Poetul nu își iartă nici compatrioții care îi votează „tăcuți și fără rost/ Pe veneticii aleși din afară” și care se ploconesc „străinilor solemn”, renunțând „la glie și trecut”. Artistul ne mai astâmpără durerea receptată cu câteva versuri foarte frumoase dedicate unei poete anonime (Nu-i prea târziu) și cu o revărsare cuminte de optimism în ceea ce privește viitorul țării (Daciei nepieritoare). Remarc câteva metafore splendide: „Aduceți Basarabia acasă
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
Acasa > Versuri > Istorie > FRAȚI ROMÂNI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Frați români de aceeași Mamă Să nu luăm ce-i rău în seamă, Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească
FRAŢI ROMÂNI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340313_a_341642]
-
M A I E-n Mai - primăvara-i acasă, gătită cu flori parfumate, Dar nu e la fel de frumoasă ca-n Țara, unde altfel sunt toate!. Acolo-i mai verde câmpia, suavă-i mireasma de tei Și cântă duios ciocârlia, pe glia străbunilor mei!. E dulce puțin și amarul, iar ,,jugu”-l suporți mai ușor, Închide durerii hotarul, o Doină și-un Cântec de dor!. . . E-n Mai și în trup îmi pătrunde al vieții năvalnic șuvoi, Se tulbură-a inimii unde
N MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340456_a_341785]
-
În pietrele sacre, Strămoșii-au tresărit S-au trezit în suflet Lupii fără moarte Aprinzând Făclia, Dorul neclintit. Străjuiau pe creste Dacii, ca o oaste M-am simțit că Munții, O Piatră, m-am simțit... Port în centrul frunții Mirul Gliei noastre, Soarele, divinul, În piept mi-a răsărit. În străfundul firii Se dărâma castre Și în ochii minții Glorie eternă, Dacia renaște! Antonela Stoica 11 Decembrie 2016 © Referință Bibliografica: ETERNĂ, DACIA / Antonela Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173
ETERNĂ, DACIA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340486_a_341815]
-
protejate, ACEI pe care îi votăm n-aud... Rămân femei fără bărbați, Bărbații singuratici, doar cu boala, Și toți de-o grijă-s frământați, Să nu vândă “domnia” ȚARA!... Durere de pământ Îmi simt inima rănită Și mă doare plaga gliei, C-a rămas sireaca părăsită Și de cântul ciocârliei. Stau ogoarele pustii, Codrii plâng de se îneacă, Lacrimile Sfintei Glii Cu-ale Codrului se-ncheagă. Iar livezile-n pârloage, Rău uscându-se la soare Ar vorbi, ar vrea să roage
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
o grijă-s frământați, Să nu vândă “domnia” ȚARA!... Durere de pământ Îmi simt inima rănită Și mă doare plaga gliei, C-a rămas sireaca părăsită Și de cântul ciocârliei. Stau ogoarele pustii, Codrii plâng de se îneacă, Lacrimile Sfintei Glii Cu-ale Codrului se-ncheagă. Iar livezile-n pârloage, Rău uscându-se la soare Ar vorbi, ar vrea să roage: Nu vi-i jale de noi, oare?! ***** ...Unde-s caii de oțel? Cântecele-n văi, pe lanuri? Oile lui Cosorel
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
drag de toamnă, Revin acasă, chiar și după moarte . Mi-i scumpă apa dulce de izvor, Și stelele din satul meu în noapte, La vatra neamului de dragoste și dor, Revin acasă, chiar și după moarte. Dorința Să păzim această glie De străini și de hoție, Ca frumoasele ogoare Să zâmbească ca un soare. Apa-n râuri curgă lină, Gingașă și cristalină, Și să spele de păcate Lumea din orașe, sate. Sufletele în speranță Să le curețe de gheață, Să dispară
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
ntruna. Constatare Iată timpul, dragii mei, Ne-a adus la anii grei. Dar poporul e cuminte, Tot se mișcă înainte... Nu mai e ce respira În sireaca țara ta. Tot gunoiul îi pășește Pragul, numai de dorește... Dar românii-își cântă glia, Cântă foamea, sărăcia, C-așa-s ei, chiar și-n morminte, La nevioe, pot să cânte. **** ...Hai, să le tăiem azi mierea, Tot gunoiul - în Siberia! Satisfacție În astă seară beau ca nici odată Hai, cântă-mi scripcă tu, cântă
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
la a pedepsi (amenda, confisca, aresta) decât atunci când este imperios. Indiferent de instituția din care face parte sau de poziția ierarhică pe care o ocupă, funcționarul de stat nu este un agent al stăpânirii în relația cu țăranul legat de glie, ci reprezentantul cetățenilor, în serviciul acestora. Ori de câte ori o instituție se abate de la aceste reguli, acea instituție acționează nedemocratic, iar una sau mai multe dintre următoarele măsuri se impun a fi luate: legile pe baza căreia funcționează trebuie modificate, rolul instituției
Cea mai mare vină pentru starea actuală a societății românești o poartă elita intelectuală, nu politicienii. Câteva idei periculoase () [Corola-blog/BlogPost/338446_a_339775]
-
jignire” E adevărat că în România mai este mult de muncă și de aceea trebuie să ne reîntoarcem pentru că e nevoie de noi acolo, e nevoie să ne implicăm și să încetăm poate cu discursurile lacrimogene în care ne plângem glia și rădăcinile rupte. Dacă într-adevăr suntem patrioți, dacă ni se rupe inima de dorul mamei și a uliței, atunci o să ne întoarcem, o să ne deschidem o afacere cât de mică și o să dăm poate și la încă doi tineri
Surpriza unei antreprenoare care și-a deschis o afacere în România după 10 ani petrecuți în străinătate. „Tu-ți dai seama că nu mi-a cerut nimeni șpagă?!” () [Corola-blog/BlogPost/338572_a_339901]