729 matches
-
rugați a înapoia cărțile împrumutate de la Biblioteca Centrală. p. bibliotecar, M. Eminescu {EminescuOpXVI 207-215} {EminescuOpXVI 216} 202 [VASILE BURLĂ] Liman, 12 august 1885 Dragă Burlă, Au trecut peste două săptămâni de când sunt aici și mă coc zilnic în băi de glod cald de 30 grade Reaumur. Nu pot zice că vremea aceasta a trecut fără să-mi facă bine. Durerile necontenite pe cari le aveam în Iași nu le mai simt aici, însă încă nu toate ranele s-a închis și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Dragă Novlene, Ce mai cuib ghiftuit cu neagră calomnie e adunarea voastră de la Barothy! Unde dracu e Sobornii ulița, despre care din cartea ta poștală am aflat pentru întîia dată? Cine mă calomniază pe acolo, chiar când mă coc în glod de 30 de grade Reaumur? 216 {EminescuOpXVI 217} Ceea ce m-a speriat însă este timpul lung ce-i trebuie unei scrisori pentru a ajunge pîn' la mine. Carta poștală, datată din 8 august, am primit-o abia ieri la 14
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ele era ruptă și semăna cu o mână retezată. Celelalte două aveau fiecare câte o floare ce fusese roșie cândva, iar acum se înnegrise. O tulpină atârna în jos, frântă, cu floarea din vârf terfelită; cealaltă, cu toate că era plină de glod de cernoziom, se ținea dreaptă. Se vede că tufa fusese strivită de o roată și izbutise într-un târziu să se ridice, de aceea stătea încă aplecată. Părea un trup ciuntit, căruia îi fuseseră smulse măruntaiele, ruptă mâna și scoși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut , toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc ce s-a găsit de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat,... Și domnia mea, dacă am văzut atâtea mărturii... am crezut”. Închid ochii și îmi imaginez ce nenorocire s-a abătut asupra acestui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Angela e nevastă-sa. Nu vrea să vină cu el în sat. S-a dus la fiică-sa, la Brașov. El muncește vara acolo și se duce iarna la oraș. «N-am plecat de la țară ca să mă îngroape el în glod, la bătrânețe... O s-ajungă ca Dicetu lu’ Cătău...» « Cum a ajuns Dicetu lu’ Cătău?», o întreb pe Angela. Urcam cu ea și cu nepoții pe Tâmpa. S-a oprit, s-a uitat gâfâind spre oraș. Angela este o doamnă. Cam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ion Irimia s-a oprit din poveste. Și rămăsese cu ochii ațintiți în zarea Crăieștilor. Un sat sărac, uitat de lume și de Dumnezeu, ca majoritatea satelor noastre în tranziția spre nicăieri. „Domnu ziarist, haideți să vă arăt puțin satul. Glodul s-a mai zbicit și putem merge cu mașina pe deal. Aici, antiselecția a lovit decisiv, parcă mai urât decât colectivizarea. Acest sat trebuie mai întâi înțeles și apoi nu aveți decât să scrieți ce vreți...” Ion Irimia a fost
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ioan) Argatu. Numeroase autocare de la București, Suceava, Iași, Chișinău au venit la Boroaia pentru a-l conduce pe ultimul drum. Peste 25000 de oameni, mulți dintre ei tămăduiți prin rugăciunile sale. S-a născut pe 2 august 1913, la Valea Glodului, Suceava, ca fiu al notarului Alexandru Argatu, într-o casă cu nouă copii. După moartea soției Maria, tatăl se călugărește la Mânăstirea Neamțului. Ilarion Argatu urmează Seminarul la Dorohoi, Teologia la Cernăuți, Școala de ofițeri la Bacău. În 1940, se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dat 40 de declarații și pe baza declarațiilor lor s-a eliberat mandat de arestare pentru tata, ce să facă nepoții? Vânt rău După 1945, părintele Ilarion Argatu s-a ascuns la bunicii din Oniceni, apoi la bunicii din Valea Glodului. Fundația Catedralei din Boroaia fusese turnată din 1924 și nimeni nu putea urni lucrurile. Materialele au fost furate. «Nu corespunde cărămida». În 1946, a fost numit preot la Boroaia. A cumpărat 300 de metri cubi de piatră de la un conac
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe una acasă și i-au dat hainele Anei Pauker ca să iasă din sat. Gaița sfântă Pe bunicul l-au scos din conac și tata a plecat peste dealuri și păduri, cu o gaiță care l-a condus la Valea Glodului, la bunicii dinspre tată. Când țipa gaița, se ascundea să nu-l vadă oamenii. Între cămară și șandrama, au zidit un perete și a stat acolo. Îl îngrijeau bunica și frații. Când a murit Stalin, eram în clasa II-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o insinuare a Fantasticului oarecum neașteptat în această dramă, sub forma discretă a eresului. în Ivanca , ipostaza hidoasă a morții este susținută nu prin lipsa apei (Bachelard), ci prin prea-plinul ei, prin acvaticul distrugător în care plutesc „oase...pline de glod”, în care părul (complexul Ofeliei) „se smulge mai ușor decât iarba proaspătă din ogor plouat”(Ivanca, p. 318). Deși Daria și Ivanca nu au constituit o culme a creației blagiene , ele rămân reprezentative pentru modul în care realizează componenta thanatică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
pus spre păstrare și determinare la laboratorul de geologie al Universității din Iași, fiind valorificat în câteva lucrări publicate de geologul N. Macarovici. În 1936, I. Gugiuman a făcut o serie de observații asupra alunecărilor de straturi și scurgerilor de gloduri de pe valea Crasnei și a Lohanului, iar în 1942 a realizat un studiu geografic de ansamblu al văii Lohanului. În 1959, în studiul de geografie fizică și economică al Depresiunii Huși, a făcut referiri și la cursul superior al Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lecticari. Tăifăsuiesc între ei, după ce și-au adus stăpânii pe umeri sau pe brațe. Cei care nu-și permit sclavi care să-i poarte îi închiriază. Mai ales femeile, fie nobile, fie din popor, urăsc să înoate pe străzi prin glod. Strigă din nou după fată, care a rămas de data aceasta puțin în urmă. Îi cam fug ochii după bărbați, constată. Dar nu se supără. Este tânără, și apoi are la ce să se uite. Toți sunt frumoși și viguroși
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Într-o ușoară ceață aproape iernatică. Părea o câmpie modelată din dune, și doar era o zonă submontană. De parcă mâna unui demiurg neîndemânatic ar fi presat niște culmi ce i se păruseră prea Înalte, transformându-le Într-o chisăliță cu gloduri peste tot, poate până la mare, cine știe, sau până la coastele muntoase mai aspre și mai abrupte. Am ajuns În satul În care, la barul din piața centrală, aveam Întâlnire cu Agliè și cu Garamond. Aflând că Lorenza nu era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
real. Pentru el, suntem de acord, târgul „arhetipal” a fost ceva foarte fluid. Dar sunt și locuri unde nu poate să fie vorba de Bacău. Astfel, el are o poezie care se cheamă Plouă, în care descrie târgul mizerabil, cu glod și coceni, în care plouă peste crâșma murdară. Acela nu e Bacăul, deși era și el plin de dughene... Imaginile acestea se repetă, și nu o dată sau de două ori. E alt loc decât Bacăul. În sfârșit, nici nu pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Bacovia XE "Bacovia, George" e mai vechi decât al tău, decât al nostru. Deci avem de-a face ori cu o trecere prin vreo periferie sordidă a Bacăului, ori - cine știe? - cu o vizită la Tg. Neamț sau chiar la... Gloduri, nu foarte departe de Bacău, încă un târg evreiesc pe vremea lui Bacovia XE "Bacovia, George" . Asta ca să introduc și eu o notă de patriotism local în disputa privind topologia realităților transfigurate de Bacovia XE "Bacovia, George" - bunicul meu patern
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
un târg evreiesc pe vremea lui Bacovia XE "Bacovia, George" . Asta ca să introduc și eu o notă de patriotism local în disputa privind topologia realităților transfigurate de Bacovia XE "Bacovia, George" - bunicul meu patern a fost o vreme primar la Gloduri. M.I.: Mai știi? În tot cazul, eu nu pot crede că Bacovia XE "Bacovia, George" a vorbit numai despre Bacău, un oraș mult mai burghez și mai mare decât târgul din poeme. O claustrofobie așa de mare nu poate să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
hanul. Am înțeles că ați rămas fără o lescaie. Nici chiar așa, mărite han! - glăsui spătarul. Nu știi vorba ceea? „Săracă țară bogată, bate vânt și crește piatră”. Dar dacă dai piatra la o parte, aurul strălucește până și-n glodul drumurilor. Și nici țăranii noștri nu sunt de ici, de colea. Scutură-i puțin și încep să mârâie. Mai scutură-i puțin și se adună în cete. Mai scutură-i încă puțin și se retrag în munți. Și dacă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și încep să mârâie. Mai scutură-i puțin și se adună în cete. Mai scutură-i încă puțin și se retrag în munți. Și dacă tot i-ai adus în munți pune-i să scoată aurul care nu strălucește în glodul drumurilor. Asta e! — Și cu mine cum rămâne? - șopti Huruzuma, jucându-se cu o pleată de-ale lui Iovănuț. — Tu ești copilă, asta ești, și trebuie să stai acasă! șopti Iovănuț, realmente tulburat. Episodul 18 îN DRUM SPRE HÂRLĂU (MOLDOVAÎ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rând, sub frecușul energic al harnicelor mâini monahale cădeau de pe trupurile lor în apa tot mai tulbure din încăpătorul lavabou prafurile roșcate ale Pocuției, cele aspre din Țara Leșească, vântoasele ce se ridică și orbesc drumeții în pusta de la Pesta, glodul negru al Serbiei, nisipurile fine ale Adriaticei și în fine mirosul dulceag de mucegai al falnicei Veneții. Fornăind ca un armăsar tânăr, Iovănuț zvârlea cu clăbuci în toate părțile, în vreme ce mult mai liniștit, cu mișcări măsurate, Metodiu își masa ceafa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case de țărani moldoveni, vorbitori numai de românească, români din moși-strămoși, vedeai, reapărut, Între icoane, portretul țarului... - Îl avea și el, dar s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
calcă... Nou, pentru noi, faptul că domnișoarei Tuza nu-i place la noi - nu asta, ci nou e că ne-o spune: nu-i place Basarabia, nu-i place județul Orhei, nici Mana noastră... Zice că-i prea tină (adică glod); ori prav (colb adică); ba prea multă zăpadă-omăt, iarna («Așa ceva numai la kino am văz’t!», zice ea la văzut), ba prea ger («De mi-or ’ghețat mațălie», zice ea, Însă noi ne prefacem că n-am auzit, așa ceva la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a rupt iar. N-a ținut când a năboit viitura de la ruptura călugărilor - dar care? La Curchi, la mănăstire, au cinci iazuri, patru unu-n altul, al cincilea mai la o parte, pe alt pârâu. Lipa-lipa, lipa-lipa, picioare goale prin glodul drumului; zăngănit de căldări goale, clinchetul câte unei unelte de fier ciocnită de alt fier. Chicote. Și glasul poruncitor al lui Moș Iacob, premarele comunei: - Toată lumea merge cu mine, la astupat, la Curchi! Cine nu vine amenda-l mănâncă! - Ghini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mie îmi displace ideea ca ea, ea, fata mea, să ude zarzavaturile din grădină, să facă zacuscă, cine ar fi putut crede, Dumnezeului că o să se împotmolească aici și n-o să mai vrea cu nici un chip să mai iasă din glod? Fruntea toată i se umplu de cute, simbolizând schematic mai mulți cocori în zbor, în timp ce, dedesubt, ochii mici, negri, lucind umed ca la vietățile de pădure, păreau atât de neajutorați. Poate eu... aș renunța să mă mai frământ, însă oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Prea Sfinției Sale de către Regele Ferdinand I s-a făcut În Sala tronului regal din București la 31III-1923. În ceea ce privește orașul de reședință Bălți, episcopul Visarion Puiu notează: ” Iar dacă am venit la Bălți În mai 1923... am găsit un oraș de gloduri, cu o singură biserică ortodoxă cu o populație de peste 10 mii de suflete creștine... și o totală răceală față de Întemeerea unei episcopii... și acea singură biserică a ”Sf. Nicolaie” din vechime urma să-mi fie și catedrală episcopală”. Noul episcop
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
paie; stăteau triste cap la cap, și mâncarea numai o frunzăreau, și-n jur, pretutindeni, curgea umezeală rece. Oamenii stăteau în bordeie. Se zbiceau la vatra cu foc - apoi iar ieșeau cu țoluri în cap și lunecau cu opincile prin glod. Faliboga și pe vremea asta nu se mai astâmpăra. Ca un drac cu glugă în cap umbla în toate părțile pe Alba lui, și mâna pe oameni la treabă. Boierul, plictisit ca totdeauna de asemenea vreme, nu mai avea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]