10,847 matches
-
în condiții diferite. 2) Gradientul de concentrație al solviților. Transporturile solviților depind de compoziția sângelui uremic și, respectiv, a soluției de dializă (dializat). Astfel, în timpul DP, ureea, creatinina, potasiul și fosforul sunt transportate din sânge în dializat, pe când calciul, magneziul, glucoza și lactatul trec în sens invers, din lichidul de dializă în sânge (Tabelul IV). Gradientul de concentrație între sânge și dializat al unei substanțe este maxim în momentul introducerii intraperitoneale a soluției și scade exponențial cu timpul, pe măsură ce se realizează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Porii mici (cu raza de 40 - 50 î), foarte numeroși, sunt constituiți din spații intercelulare endoteliale și canale de transport transcelular (vezicule). Acești pori reprezintă calea cea mai importantă de transport al apei și al solviților mici (uree, creatinină, electroliți, glucoză). Porii ultra-mici sau ultra-porii (cu raza de 4 - 6 î), numeroși, sunt constituiți din aquaporina-1. Sunt canale proteice, care lasă să treacă exclusiv apa liberă, fără solviți. Aproximativ 50 % din transportul apei se produce prin acești pori. Convecția se referă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
debitele celor două procese - UF și retrofiltrarea - se egalizează. Din acest moment, debitul reabsorbției depășește debitul UF și volumul lichidului peritoneal începe să scadă. Momentul egalizării debitelor apare mai tardiv dacă se folosesc soluții de dializă cu concentrație mare de glucoză, precum și la pacienții cu permeabilitate redusă a membranei peritoneale (low-transporter-i). c. Regimurile de DP Se clasifică în DP continuă (DPC) și DP intermitentă (DPI). DPC presupune prezența permanentă a soluției de dializă în cavitatea peritoneală (24 ore pe zi, 7
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sunt constituite din următoarele elemente: Pungile de depozitare a soluției de DP - care se conectează la tubulatura ce aprovizionează cycler-ul. Majoritatea sistemelor conțin un tub separat pentru ultima pungă, deoarece aceasta poate conține o soluție cu concentrație mai mare de glucoză pentru schimbul diurn lung. Pompa - care trimite soluția din punga de depozitare către o pungă intermediară, în care are loc încălzirea soluției înainte de infuzie, iar după drenaj trimite soluția din punga de drenaj către un container. Această pompă nu efectuează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
evita precipitarea sa sub formă de carbonat de calciu în timpul sterilizării soluției de DP, este necesară folosirea unor pungi cu două compartimente: într-unul se află o soluție de bicarbonat de Na, iar în celălalt o soluție cu electroliți și glucoză; cele două soluții sunt amestecate doar în momentul infuziei în cavitatea peritoneală. Agenții osmotici sunt cei care creează gradientul osmotic necesar UF. Aceștia sunt de două tipuri: cristaloizi (glucoza, aminoacizii) și coloizi (icodextrina). Glucoza este agentul osmotic cel mai utilizat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
bicarbonat de Na, iar în celălalt o soluție cu electroliți și glucoză; cele două soluții sunt amestecate doar în momentul infuziei în cavitatea peritoneală. Agenții osmotici sunt cei care creează gradientul osmotic necesar UF. Aceștia sunt de două tipuri: cristaloizi (glucoza, aminoacizii) și coloizi (icodextrina). Glucoza este agentul osmotic cel mai utilizat. Există în trei concentrații diferite: 1,5 g/dl, 2,5 g/dl și 4,25 g/dl. Soluțiile mai concentrate au o putere de UF mai mare. Folosirea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
celălalt o soluție cu electroliți și glucoză; cele două soluții sunt amestecate doar în momentul infuziei în cavitatea peritoneală. Agenții osmotici sunt cei care creează gradientul osmotic necesar UF. Aceștia sunt de două tipuri: cristaloizi (glucoza, aminoacizii) și coloizi (icodextrina). Glucoza este agentul osmotic cel mai utilizat. Există în trei concentrații diferite: 1,5 g/dl, 2,5 g/dl și 4,25 g/dl. Soluțiile mai concentrate au o putere de UF mai mare. Folosirea glucozei are avantajul unui preț
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
aminoacizii) și coloizi (icodextrina). Glucoza este agentul osmotic cel mai utilizat. Există în trei concentrații diferite: 1,5 g/dl, 2,5 g/dl și 4,25 g/dl. Soluțiile mai concentrate au o putere de UF mai mare. Folosirea glucozei are avantajul unui preț de cost redus, dar și importante dezavantaje: eficacitatea mai slabă în comparație cu agenții coloizi pentru schimburile de lungă durată, bioincompatibilitatea și antrenarea unor tulburări metabolice. Aminoacizii în concentrație de 1,1 g/dl (Nutrineal®, Baxter), dezvoltă o
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
importante dezavantaje: eficacitatea mai slabă în comparație cu agenții coloizi pentru schimburile de lungă durată, bioincompatibilitatea și antrenarea unor tulburări metabolice. Aminoacizii în concentrație de 1,1 g/dl (Nutrineal®, Baxter), dezvoltă o putere de UF comparabilă cu cea a soluției de glucoză 1,5 g/dl. Soluțiile cu aminoacizi sunt mai biocompatibile decât glucoza. Fiind absorbți în sânge, aminoacizii ar avea și un rol nutritiv. Pe de altă parte, aceste soluții sunt mai scumpe și pot induce creșterea ureei sangvine și tendință
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
durată, bioincompatibilitatea și antrenarea unor tulburări metabolice. Aminoacizii în concentrație de 1,1 g/dl (Nutrineal®, Baxter), dezvoltă o putere de UF comparabilă cu cea a soluției de glucoză 1,5 g/dl. Soluțiile cu aminoacizi sunt mai biocompatibile decât glucoza. Fiind absorbți în sânge, aminoacizii ar avea și un rol nutritiv. Pe de altă parte, aceste soluții sunt mai scumpe și pot induce creșterea ureei sangvine și tendință la acidoză metabolică. Din aceste motive, sunt folosite la cel mult un
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
altă parte, aceste soluții sunt mai scumpe și pot induce creșterea ureei sangvine și tendință la acidoză metabolică. Din aceste motive, sunt folosite la cel mult un schimb pe zi, indicațiile principale fiind la pacienții cu diabet zaharat (pentru evitarea glucozei) și la cei cu manutriție proteică. Icodextrina este un polimer de glucoză, cu masa moleculară de 15.000 - 17.000 Da. Pentru o stază de 12 ore, soluția cu icodextrină 7,5 g/dl (Extraneal®, Baxter) dezvoltă o UF comparabilă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sangvine și tendință la acidoză metabolică. Din aceste motive, sunt folosite la cel mult un schimb pe zi, indicațiile principale fiind la pacienții cu diabet zaharat (pentru evitarea glucozei) și la cei cu manutriție proteică. Icodextrina este un polimer de glucoză, cu masa moleculară de 15.000 - 17.000 Da. Pentru o stază de 12 ore, soluția cu icodextrină 7,5 g/dl (Extraneal®, Baxter) dezvoltă o UF comparabilă cu cea a soluției cu glucoză 4,25 g/dl, și chiar
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
proteică. Icodextrina este un polimer de glucoză, cu masa moleculară de 15.000 - 17.000 Da. Pentru o stază de 12 ore, soluția cu icodextrină 7,5 g/dl (Extraneal®, Baxter) dezvoltă o UF comparabilă cu cea a soluției cu glucoză 4,25 g/dl, și chiar superioară acesteia la pacienții high-transporter-i, dar are avantajul de a fi izoosmotică și mai biocompatibilă. Fiind foarte puțin difuzibilă, icodextrina menține un gradient osmotic durabil, eficient pentru schimburile lungi, de 8 - 12 ore. Indicațiile
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și la cei high-transporter-i, cu insuficiență de UF, permanentă sau temporară, pentru schimburi lungi (8 - 16 ore), în DPCA sau în DPA. Soluțiile de DP convenționale au o serie de caracteristici nefiziologice, bioincompatibile. Hiperosmolaritatea, pH-ul acid, concentrația crescută de glucoză, produșii de degradare ai glucozei (PDG), produșii de glicare avansată (AGE), lactatul și plastifianții - toți acești factori au fost incriminați în producerea unei inflamații peritoneale, care determină secundar modificări funcționale vasculare și, în final, alterări structurale interstițiale, vasculare și mezoteliale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
insuficiență de UF, permanentă sau temporară, pentru schimburi lungi (8 - 16 ore), în DPCA sau în DPA. Soluțiile de DP convenționale au o serie de caracteristici nefiziologice, bioincompatibile. Hiperosmolaritatea, pH-ul acid, concentrația crescută de glucoză, produșii de degradare ai glucozei (PDG), produșii de glicare avansată (AGE), lactatul și plastifianții - toți acești factori au fost incriminați în producerea unei inflamații peritoneale, care determină secundar modificări funcționale vasculare și, în final, alterări structurale interstițiale, vasculare și mezoteliale, mergând până la scleroză peritoneală. Aceste
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fost incriminați în producerea unei inflamații peritoneale, care determină secundar modificări funcționale vasculare și, în final, alterări structurale interstițiale, vasculare și mezoteliale, mergând până la scleroză peritoneală. Aceste alterări se asociază cu deteriorarea funcțională a membranei peritoneale, anume creșterea permeabilității pentru glucoză și reducerea capacității de UF. g. Testarea funcției membranei peritoneale cu permeabilitate mare (high transporter); cu permeabilitate medie-mare (high-average transporter); cu permeabilitate medie-mică (low-average transporter); cu permeabilitate mică (low transporter). h. Obiectivele DP adecvate Doza de dializă se definește prin
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
peritoneale (IUF). IUF survine la până la 30 % dintre pacienții cu DP cu vechime de peste 2 ani. Practic, ea se definește pe baza PET, ca un volum de UF netă <400 ml după 4 ore de stază cu o soluție cu glucoză 3,86 %. 2. Peritonitele Peritonitele infecțioase reprezintă complicații majore ale DP, care rămân și în prezent prima cauză de eșec al DP, în ciuda progreselor din ultimii ani în prevenirea lor. Agenții etiologici ai peritonitelor sunt, de regulă (80-90 %), bacterii, mai
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
trombolitice) sau invazive (tehnici oarbe, care folosesc tije, stilete sau sonde speciale sau tehnici directe, de repoziționare a cateterului sub control vizual, prin peritoneoscopie sau laparotomie). în caz de eșec, este necesară înlocuirea cateterului. 4. Complicații metabolice Tulburările metabolismului glucidic. Glucoza din dializat se absoarbe în cantitate de 100 - 200 g/24 ore. Absorbția este variabilă de la un individ la altul, crește în cazul utilizării de soluții concentrate, al stazelor lungi și în cursul peritonitelor și poate induce hiperglicemii de până la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
osmotici. Creșterea în greutate este frecvent întâlnită la pacienții cu DP în primul an de la inițierea dializei, în special la femei, la diabetici, la pacienții high-transporter-i și la obezi. Această creștere în greutate ar putea fi legată, teoretic, de absorbția glucozei din dializat, deși cele mai multe studii nu au constatat o relație semnificativă între cantitatea de glucoză absorbită și creșterea ponderală. Tulburările metabolismului lipidic se întâlnesc frecvent la pacienții cu DP, fiind caracterizate prin: creșterea colesterolului total, a LDL-colesterolului, a trigliceridelor și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
inițierea dializei, în special la femei, la diabetici, la pacienții high-transporter-i și la obezi. Această creștere în greutate ar putea fi legată, teoretic, de absorbția glucozei din dializat, deși cele mai multe studii nu au constatat o relație semnificativă între cantitatea de glucoză absorbită și creșterea ponderală. Tulburările metabolismului lipidic se întâlnesc frecvent la pacienții cu DP, fiind caracterizate prin: creșterea colesterolului total, a LDL-colesterolului, a trigliceridelor și a lipoproteinei (a)și scăderea HDL-colesterolului. Factorii cei mai importanți în patogeneza acestei dislipidemii sunt
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ponderală. Tulburările metabolismului lipidic se întâlnesc frecvent la pacienții cu DP, fiind caracterizate prin: creșterea colesterolului total, a LDL-colesterolului, a trigliceridelor și a lipoproteinei (a)și scăderea HDL-colesterolului. Factorii cei mai importanți în patogeneza acestei dislipidemii sunt insulinorezistența și absorbția glucozei din dializat. Absorbția glucozei stimulează lipogeneza de novo, care, împreună cu insulinorezistența, determină creșterea fluxului de acizi grași liberi (AGL) către ficat, unde aceștia sunt încorporați înVLDL. La creșterea producției de VLDL mai contribuie pierderile transperitoneale de proteine (mecanism analog celui
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se întâlnesc frecvent la pacienții cu DP, fiind caracterizate prin: creșterea colesterolului total, a LDL-colesterolului, a trigliceridelor și a lipoproteinei (a)și scăderea HDL-colesterolului. Factorii cei mai importanți în patogeneza acestei dislipidemii sunt insulinorezistența și absorbția glucozei din dializat. Absorbția glucozei stimulează lipogeneza de novo, care, împreună cu insulinorezistența, determină creșterea fluxului de acizi grași liberi (AGL) către ficat, unde aceștia sunt încorporați înVLDL. La creșterea producției de VLDL mai contribuie pierderile transperitoneale de proteine (mecanism analog celui responsabil de dislipidemia din
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
colesterol și grăsimi saturate. Aceste restricții nu trebuie însă să afecteze prea mult aportul proteic și caloric, pentru a induce malnutriție. La pacienții diabetici, un bun control glicemic poate ameliora anomaliile lipidice, în special hipertrigliceridemia, iar soluțiile de DP cu glucoză hipertonice trebuie, pe cât posibil, evitate. Ca medicație hipolipemiantă, inhibitorii HMG-CoA reductazei sunt de elecție: ei scad semnificativ colesterolul total, LDLcolesterolul și trigliceridele și cresc puțin HDL-colesterolul. Malnutriția proteică se întâlnește la circa 30-70 % dintre pacienții cu DP, având multiple cauze
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cauze, generale, asociate uremiei sau DP per se. Din ultima categorie fac parte: Prezența cateterului și a lichidului de dializă în cavitatea peritoneală determină adesea disconfort abdominal, tulburări ale evacuării gastrice și ale motilității intestinale, ce afectează apetitul alimentar. Absorbția glucozei din dializat poate fi benefică la pacienții cu aport caloric alimentar redus, dar, pe de altă parte, poate favoriza reducerea ingestiei de proteine. Doza de dializă și FRR influențează aporturile nutritive. Pierderea FRR se asociază cu anorexie și instalarea unei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și declinul accelerat al funcției excretorii renale după inițierea leziunilor renale Niveluri crescute ale proteinuriei, niveluri crescute ale TA, control glicemic inadecvat, fumat, obezitate, dislipidemie, sex masculin, anumite genotipuri, nivel socio-economic redus Tabelul IV. Transportul difuziv cu soluție izotonică de glucoză ca dializat Solvit Sânge Membrana peritoneală Dializat Na (mEq/l) 140 ► ► ► ► 132 K (mEq/l) 5,5 ► ► ► ► 0 Cl (mEq/l) 100 100 Fig.1. Modelul conceptual al managementului pacientului cu boală cronică de rinichi (modificat după Ghidul K/DOQI
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]