885 matches
-
lumea inferioară, În care Demiurgului i se opune cu tărie Diavolul, față de care Demiurgul se opune la rîndu-i cu tărie. Marcion utilizează exegeza inversă a Bibliei În felul gnosticilor, acceptînd Însă adevărul istoric, integral și literal al Vechiului Testament. Dimpotrivă, gnosticii o aplicau mai Întîi circular, pentru a găsi argumente În privința inferiorității Demiurgului, iar apoi pentru a folosi această inferioritate drept unealtă hermeneutică la interpretarea altor episoade din Biblie. În comparație cu ceea ce pare a fi jocul liber al imaginației gnostice (Însă este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
liber al imaginației gnostice (Însă este, după cum am văzut, un joc logic de alegeri multiple), sistemul lui Marcion ne apare rigid și Întrucîtva naiv. Inabilitatea sa de a nara se exprimă În prăpastia abruptă dintre cele două lumi, căci mitul gnostic proliferează tocmai pentru a explica legătura dintre cele două lumi. Ceea ce Îl desparte pe Marcion de gnostici nu este Însă doar slaba lui realizare ca narator. Este În primul rînd faptul că, spre deosebire de aceștia, el nu neagă principiul antropic. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Marcion ne apare rigid și Întrucîtva naiv. Inabilitatea sa de a nara se exprimă În prăpastia abruptă dintre cele două lumi, căci mitul gnostic proliferează tocmai pentru a explica legătura dintre cele două lumi. Ceea ce Îl desparte pe Marcion de gnostici nu este Însă doar slaba lui realizare ca narator. Este În primul rînd faptul că, spre deosebire de aceștia, el nu neagă principiul antropic. Rezultatul este unul de care e necesar să se țină seama: omenirea este creată În totalitate de Demiurg
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și, prin urmare, darul acestuia către oameni este absolut gratuit și nemeritat. Optimismul soteriologic nu anulează circumstanțele originilor omenirii și ale speranțelor Îndreptățite ale acesteia. În vreme ce negarea inteligenței creatorului de ecosistem, combinată cu negarea principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de plecare este inferioritatea Demiurgului, Însă fiecare Îl deduc din principii diferite. Gnosticii nu sînt dispuși să creadă că Logosul platonic/Sophia n-ar fi avut cunoștință de Dumnezeul Suprem, cum pare a fi cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de plecare este inferioritatea Demiurgului, Însă fiecare Îl deduc din principii diferite. Gnosticii nu sînt dispuși să creadă că Logosul platonic/Sophia n-ar fi avut cunoștință de Dumnezeul Suprem, cum pare a fi cazul Dumnezeului din Biblie. Marcion și-a Împrumutat raționamentul din ceea ce părea a fi radicala opoziție stabilită de Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cum pare a fi cazul Dumnezeului din Biblie. Marcion și-a Împrumutat raționamentul din ceea ce părea a fi radicala opoziție stabilită de Pavel Între Lege și Credință și s-a folosit de argumente extrase din Biblie pentru a-l impune. Gnosticii s-au născut din rațiune, Marcion din tradiție. O dată confirmată inferioritatea Demiurgului, căile gnosticilor și cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ceea ce părea a fi radicala opoziție stabilită de Pavel Între Lege și Credință și s-a folosit de argumente extrase din Biblie pentru a-l impune. Gnosticii s-au născut din rațiune, Marcion din tradiție. O dată confirmată inferioritatea Demiurgului, căile gnosticilor și cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să-și dezvolte interpretările
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cele ale lui Marcion se despart. Marcion era În prea mare măsură literalist și era prea puțin filozof ca să poată edifica un sistem coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să-și dezvolte interpretările ipotetice. Gnosticii ar fi recunoscut poate În Marcion un confrate dotat cu resurse mentale limitate; Marcion i-ar fi denunțat Însă cu siguranță pe gnostici drept scornitori de povești. 6. Discipolii lui Marcion Datorită tocmai incoerenței și contradicțiilor lui Marcion, sistemul creat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
coerent. A preferat să se expună la riscul contradicțiilor mai degrabă decît să-și dezvolte interpretările ipotetice. Gnosticii ar fi recunoscut poate În Marcion un confrate dotat cu resurse mentale limitate; Marcion i-ar fi denunțat Însă cu siguranță pe gnostici drept scornitori de povești. 6. Discipolii lui Marcion Datorită tocmai incoerenței și contradicțiilor lui Marcion, sistemul creat de el are multiple posibilități de dezvoltare. Discipolii lui Marcion vor exploata o serie dintre ele. Tertulian Îi obiectase lui Marcion că doctrina
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
recupera Lumina risipită În Lume și de a o transporta pînă la Nave, aruncînd concomitent În părțile cele mai de jos ale universului resturile Arhonților cerești. Un proces similar, bazat pe o concepție maniheistă, l-am Întîlnit descris În tratatul gnostic (de la sfîrșitul secolului al III-lea sau al IV-lea) Pistis Sophia. Sistemul, al cărui scop este de a recupera a treia parte a Luminii, ținută Încă În Întuneric, este Încredințat ființelor din A Treia Creație, care știu cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu lanțuri de Zodiac (care nu sînt altceva decît cele cinci planete, respectiv cele șapte minus Soarele și Luna) sub supravegherea unui apaitetes (un supraveghetor, literal: „cel care strînge dările” - cuvîntul fiind sinonim cu termenul de paralemptes, utilizat În tratatul gnostic Pistis Sophia, puternic influențat de maniheism). Cei cinci Arhonți sînt Stăpînii Întunecați ai celor cinci elemente: Jupiter domnește peste Fum, Venus peste Foc (ceea ce este ironic, din perspectiva astrologiei tradiționale)103, Marte peste VÎnt, Mercur peste Apă, Saturn peste Întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ființele omenești sînt totodată și chintesența spiritului contrafăcut. După cum bine știm, numărul cinci slujește drept bază constantă de clasificare În sistemul maniheist: avem aici cinci Arbori, cinci Arhonți, cinci Elemente, cinci Planete etc. Toate acestea reprezintă expresia sistematică a ceea ce gnosticii numeau antimimon pneuma, influența negativă a planetelor. Astfel cele cinci planete capătă un rol central În sistemul maniheist, impunîndu-și cifra asupra altor zone ale realității care nu erau clasificate, În mod obișnuit, după o schemă pentadică, de pildă cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
decurge nu numai din evicțiunea finală a Întunericului, ci și, mai ales, din experiența imediată a lumii, care este departe de a fi traumatică, În ciuda numeroaselor interdicții și abțineri. Maniheanul nu cultivă acea lipsă de respect dovedită de unii dintre gnostici În fața creației. Există o parte a naturii care reprezintă epifania Luminii și care constituie pentru manihean un mister, obiectul unei nesfîrșite uimiri. Această conștiință maniheistă a miracolului naturii se află descrisă admirabil Într-un text pahlavi: „Cei Înțelepți și cei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nemărginit al Iadului”139. În privința principiului antropic, maniheismul este o formă de gnosticism. Ființelor omenești li se atribuie numai trup și suflet, nu trup, suflet și spirit. Ca și În gnosticism, omul maniheenilor este superior creatorilor săi. Optimismul antropologic al gnosticilor pare să-și atingă În maniheism expresia cea mai democratică și mai triumfătoare: fiecare om În parte este Înzestrat cu un suflet care va avea În cele din urmă parte de salvare. Totuși Mani admite că și după Judecata de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să camufleze enormele diferențe care există Între Mani și Marcion. Pentru Marcion, cele două Împărății sînt prin definiție separate; pentru Mani, ele sînt prin definiție amestecate. În măsura În care a utilizat materiale biblice, Mani le-a aplicat acestora exegeza inversă a sistemului gnostic; e posibil s-o fi făcut uneori cu oarecare originalitate. El preia din gnosticism idei cum ar fi aceea că Saklas este Dumnezeul din Vechiul Testament, că este tatăl lui Adam și al Evei, că se Împreunează cu propria lui fiică
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
781 Dodge. 46. Acta Arch. VIII.1 p. 11 Beeson. 47. Puech, Sur le Manichéisme, p.43. 48. Idem, ibidem, În temeiul lui Alexandru din Lycopolis. 49. Contra Man. 29. 50. Cumont, Recherches, I, p. 27. 51. Hans Jonas, The Gnostic Religion: the Message of the Alien God and the Beginnings of Christianity, Beacon Press, Boston, 19632, p. 224. 52. „Splenditenentem ponderatorem dicis capita elementorum tenere mundumque suspendere” (Aug., C. Faust. XV. 5; cf. XX.9). Vezi Cumont, Recherches I, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
I, p. 48. 78. Acta Arch. XI.1, p. 18.18 Beeson. 79. Fihrist, 784-786 trad. Dodge. 80. Kephalaia I, p. 12.9 Polotsky și 57, p. 144.13-47.20 Böhlig. 81. Vezi Gedaliahu A. G. Stroumsa, Another Seed: Studies in Gnostic Mythology (NHS 24), 1984, pp. 147 sq. 82. Idem, p. 148. 83. Vezi Aug., De Haer. 46, PL 42 col. 37-38. 84. Stroumsa, op.cit., p. 146. 85. CMC 50.8-52.7. Codicele Mani de la Köln este un codice minuscul dar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Îngeri, cum sînt și sufletele noastre, numai că nu s-au aflat prizonieri ai unor trupuri. Și ce poate fi mai congruent cu concepțiunea și cu nașterea angelică decît urechea? Identificarea Diavolului cu Dumnezeul din Vechiul Testament are un pronunțat iz gnostic. Însă bogomilii dovedesc că nu e vorba de o simplă reminiscență livrescă, prin faptul că aplică Într-un mod totalmente creator principiul exegezei inverse la Cartea Genezei, activînd posibilități logice la care gnosticii nu se gîndiseră. Astfel, Satan este În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Dumnezeul din Vechiul Testament are un pronunțat iz gnostic. Însă bogomilii dovedesc că nu e vorba de o simplă reminiscență livrescă, prin faptul că aplică Într-un mod totalmente creator principiul exegezei inverse la Cartea Genezei, activînd posibilități logice la care gnosticii nu se gîndiseră. Astfel, Satan este În același timp Arborele Cunoașterii și Șarpele; el o fecundează pe Eva cu coada, zămislind neamul arhontic al lui Cain, singurul neam care subzistă, din moment ce Cain Îl ucide pe Abel, și nu se face
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
suflet angelic, divin deși căzut, bogomilii refuză principiul antropic care cere ca lumea să fie pentru oameni și oamenii pentru lume. Numai trupul aparține acestei lumi, nu și sufletul. Însă refuzul venit din partea bogomilismului nu este identic cu cel al gnosticilor sau cu negația venită din partea maniheenilor: omenirea nu este superioară Demiurgului, Diavolul, pentru că Diavolul este și el un Înger. Contrar gnosticismului și maniheismului, Însă din alte motive decît În marcionism, bogomilismul este pesimist. Îngerul inocent a fost păcălit de cel
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dintre ipotezele posibile: pentru maniheeni, lumea a fost creată de Bine, În scopul de a izgoni răul; pentru bogomili și pentru catharii monarhieni, lumea a fost creată de Bine și organizată de Rău, Însă Răul depinde de Bine; pentru majoritatea gnosticilor și marcioniților, lumea a fost creată de un intermediar care nu e nici bun, nici rău. În gnosticism el păstrează relații atît cu Binele, cît și cu Răul, iar uneori, paradoxal, Răul derivă din el, cu toate că prin natură Îi este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu ne poate informa asupra misterioaselor operații ale transcendenței), atunci Răul trebuie să derive din Bine. Pentru a-i explica apariția este nevoie de un mit, de mitul lui Lucifer cel prăbușit, al lui Iblis ori Samael. Sub aspect morfodinamic gnosticii au reinventat două mituri dualiste (al Trickster-ului feminin și al Trickster-ului masculin), pe care le-au utilizat În strînsă corelație cu scopul de a arăta imensa distanță care separă transcendența de lumea de aici. Spre deosebire de credincioșii bisericii catolice, gnosticii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
morfodinamic gnosticii au reinventat două mituri dualiste (al Trickster-ului feminin și al Trickster-ului masculin), pe care le-au utilizat În strînsă corelație cu scopul de a arăta imensa distanță care separă transcendența de lumea de aici. Spre deosebire de credincioșii bisericii catolice, gnosticii nu dispuneau de nici o autoritate care să le indice drumul prin jungla minții. Prin urmare, s-au folosit de toate posibilitățile pe care mintea s-a dovedit capabilă să le producă În decursul celor cîtorva secole ale existenței lor. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
prin jungla minții. Prin urmare, s-au folosit de toate posibilitățile pe care mintea s-a dovedit capabilă să le producă În decursul celor cîtorva secole ale existenței lor. Chiar și atunci cînd au fost puțini și persecutați de toată lumea, gnosticii s-au dovedit mai creativi, din punct de vedere mental, decît adversarii lor creștini care, În cele din urmă, atunci cînd au dispus de suficientă putere, au hotărît să canonizeze paradoxurile nerezolvate ale propriei credințe. Cea mai curajoasă decizie a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]