556 matches
-
pe care postmodernismul le oferă într-un mod aproape halucinant, cultivând diferența și prezervând diversitatea punctelor de vedere, chiar dacă acestea sunt conflictuale. Hassan observă augmentarea intervenței minții în cultură, dar și în natură, situație pe care a denumit-o "noul gnosticism". Constructivismul se remarcă și în multiplicarea ipotezelor euristice despre lume, care se depărtează de credința într-un adevăr unic sau în principii fixe care pretind că pot explica totul sau pot ghida cunoașterea către un viitor în care ele se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
incredibilă și ciudată fațetă a revoluției din România"120. Totuși, cel supranumit "Oracolul din Dămăroaia" continuă să fie sceptic asupra posibilității ca istoricii viitorului să elucideze misterul. lată cum problema originii terorismului românesc ajunge să fie indecidabilă. precum originea religiei, gnosticismului sau cea a șamanismului. În materie de teroriști, noi, românii, i-am depășit și pe americani, consideră Brucan. Referința sa precisă este la celebrul asasinat al președintelui Kennedy "în care toți indivizii suspecți au fost asasinați și toți martorii potențiali
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lucrurile pământești și să le cârmuiască” (Asclepius, 8). Acestei concepții i se opune totuși un punct de vedere de tip dualist cu ieșiri acute de anticosmism și antisomatism ce integrează un sentiment religios analog celui care se exprimă În sistemele gnosticismului creștin. Deși apare În măsuri diferite În multe tratate din Corpus Hermeticum, un asemenea punct de vedere caracterizează În mod deosebit unele dintre cele mai interesante texte din CH prin densitatea Înțelesurilor religioase, așa cum este primul tratat, intitulat Poimàndres, și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Oriental and African Studies, nr. 33, pp. 5-9. Benveniste E. și Renou, L. (1934), Vrtra et Vrdragna, Paris. Bianchi, U. (1958), Zamăn i Ohrmazd, Torino. Bianchi, U. (1978), „La doctrine zarathustrienne des deux esprits”, În Bianchi, U., Selected Essays on Gnosticism, Dualism and Mysteriosophy, Leiden, pp. 361-389. Boyce, M. (1954), „Some remarks on the transmission of the Kayanian heroic cycle”, În Serta Cantabrigiensia, Wiesbaden, pp. 45-52. Boyce, M. (1955), „Zariadres and Zarêr”, În Bulletin of the School of Oriental and African
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
această existență, cel puțin În ceea ce privește eonul prezent: răul este conceput ca un principiu activ care domină creația princeps huius mundi (Gnoli, 1984b, 135). Tulburarea spirituală și filozofică pe care acesta o exprimă este, În unele aspecte, analoagă cu aceea a gnosticismului și a diferitelor sale forme de dualism. Pe de altă parte, este dificil să ne imaginăm, În ciuda unor opinii curente, că gândirea religioasă iraniană ar fi rămas străină formării dualismelor gnostice (Widengren, 1952), având În vedere că nu ne este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reflexul unor mistere, pe care ne este parcă teamă să le dezvăluim"522. Altfel, tentația originilor și elementele unui simbolism teozofic în tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck, al cărei soț face parte, probabil, dintr-o lojă masonică 523, fac apel la un gnosticism subiacent. "Ștampile" masonice sunt imprimate și în diferite locuri ale locuinței cuplului Storck și este greu de crezut că ele au doar un rol pur decorativ, iar sculptorul să nu fi avut o minimă cunoștință asupra semnificației lor. Pe această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]