2,459 matches
-
Crăciun care se cântă în casă23. Dintre acestea, cam jumătate se cântă mai frecvent, la cerea gazdei care primește băieții în casă sau la alegerea acestora din urmă - caz în care ei aleg cântecele orientându-se după situația familială a gospodarului (existența fetelor de măritat, a băieților de însurat, a copiilor mici, a bătrânilor foarte înaintați în vârstă etc.). Exceptând cântecele care au legătură cu Nașterea Pruncului Iisus sau care, în general, au tematică religioasă, cele mai multe cântece sunt pentru băiatul de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile, unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu, s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și s-au îndrăgostit
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toata istoria sa medievală. Statul muntean se întindea de la Munții Carpați până la Dunăre, de la Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane și părțile tătărești și cu cetatea Dârstorului [1]. Vrednic gospodar al țării, Domnitorul Mircea cel Bătrân s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale, inițiind mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negustorilor transilvăneni și polonezi. S-a preocupat de exploatarea bogățiilor subsolului. A mărit capacitatea de apărare a
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
lor înfloritoare. La noi era, așadar, doar clasa țăranilor-aristocrați, frumoși, viguroși, falnici, harnici, buni goapodari, culți, creștini evlavioși, dacoromâni autentici, cu preot-teolog, cu învățători iscusiți de Școală Normală, cu profesori cu grade didactice, cu Moașe, veterinar, brigadier silvic, toți școliți. Gospodarii de frunte, boiernașii satelor se lăudau cu odraslele lor ajunse la Facultățile cele mai de seamă de la București, Sibiu, Cluj, Brașov ori Timișoara. Mare mi-a fost bucuria când am aflat în urmă cu câțiva ani, prin 2009, că și
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
iar vine Iacob în casă! zicea mama - Las să intre, ce-ai cu el? răspundea tata - Nu mai suport! Iar îmi cere căldare de muls vaca! Auzim bătăi în ușă: Poc! Poc! Poc! apoi: - Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNTÂLNIRE ÎN NOAPTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bate vântul cocoșul de tablă câinele se pune pe lătrat sictirite gâștele sâsâie cîinele hoțul iese din cotețul păsărilor, gospodarul deschide ușa: - Bună seara! x x x Din prea multă iubire Pentru ca privirile muritorilor să nu mai ajungă până la tine am îndepărtat toate drumurile care duceau spre visele tale, am ridicat împrejurul tău ziduri groase și te-am ferit de
ÎNTÂLNIRE ÎN NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348060_a_349389]
-
bătrânii spuneau de regulă: Să-i lăsăm pe copii în camerele astea mari, iar noi să ne retragem în niște camere mai mici. Să nu stăm la un loc cu ei, că nu e bine. Tot la fel gândiseră și gospodarii de la care am cumpărat locuința: își mai adăugaseră o anexă cu alte trei camere mărunte, circa trei metri pe trei metri și jumătate și eu foloseam două din acestea. Plita într-una din camere și soba de teracotă într-alta
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
rămasă la picioarele boilor. Tot acest ritual avea loc în gospodăria plugarului. În unele zone, există obiceiul că toate plugurile să se adune pe islazul satului, unde în prezența plugarilor, preotul oficia o slujbă de sfințire a apei pentru fiecare gospodar în parte, după care aceștia mergeau acasă pentru a face ritualul amintit. Dintre toate obiceiurile străvechi, în zilele noastre, se practică ritualul de fierbere sau coacere a celor 40 de mucenici sau sfințișori, în care rolul principal îi revine tot
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
1370-1372 întemeiază mănăstirea Vodița pe teritoriul comunei Vârciorova (Mehendinți) cu ajutor de la domnitorul Vlaicu Vodă. Continuă să caute locul indicat pt mănăstirea poruncita lui în vis. Merge pe firul apei Tismana și undeva în nordul Olteniei este găzduit la un gospodar al carui fiu care păștea o turmă de porci în munte, se întoarce seara acasă plângând că i s-au pierdut porcii ,,la Chișătoare”. Există în zona o cădere de apă dintr-o peșteră și așa o numeau localnicii. Atunci
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
copacilor. Nea Mihai umbla printre brazi, molizi și fagi, rotind privirile în toate părțile. Știa pentru ce venise - să caute vizuini de jder, trădate de urmele lăbuțelor lăsate prin zăpadă, care duceau drept spre bârlogul lor. Dar, ochii lui de gospodar căutau și niște trunchiuri uscate de fag, în speranța că acum, după ce căzu zăpada, va fi timpul cel mai potrivit să taie niște lemne, să le aducă acasă năimind un cărăuș de prin vecini. Și ce frumos și odihnitor era
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai speria nimeni de el, era un câine în curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează și despre locurile unde sunt ascunse comorile. În această zi, preotul merge la gospodari acasă, pentru a le stropi și binecuvânta casa, curtea și pe membrii familiei respective, cu apă sfințită.Pe 5ianuarie, fetele mari cer, de la preotul care vine cu botezul prin gospodării, câte o crenguță de busuioc pe care și-o pun
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
să vin pe stâncă Pe vatra sfinților strămoși. Departe dus peste hotare Între români ce nu-s ai tăi Te-am tot dorit cu plâns și jale Cu stropi de lacrimi tot mai grei. Sunt buni românii tăi oriunde Și gospodari cum n-ai văzut Dar tot mai cald e sânul mamei Și tot mai dulce al fraților sărut. Străinul, tot străin rămâne Când e-ntre frații cei el nu-i, Și pâinea caldă e tot rece Când n-o mănâncă
AŞTEAPTĂ-MĂ, MOLDOVA MEA, CĂ VIN! de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361934_a_363263]
-
cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea bine, dar chiar dacă nu se mai speria nimeni de el, era un câine în curtea gospodarului. Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
merci, monsieur, parol! Și guița foarte frumos Cum s-ar spune, am de toate ... Pe lângă o jună porcină Vară, munți, aerosoli! Din curtea vecină. * Când plecau ei la plimbare Rondel electoral Dincolo de balta cea mare. Genoflexiuni electorale, După un timp, gospodarul isteț, Face omul azi, mai de nevoie, Neținând, pesemne, la preț, Ca potoapele demențiale, Și, probabil, pentru că-l iubea, Să-l găsească-n barcă lângă Noe. Pe fantele din cocina sa, Sus ai noștri, jos ai dumitale, A cumpărat purcelușa
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
și rezultate pozitive... Pentru că nu vrea nimeni să se împiedice, sau să ducă în cârcă un bolnav, care timp de șapte ani a bolit și a zăcut fără leac, așa că ar trebui să ne vedem de treabă, să devenim buni gospodari, și când fructele vor da în pârg, culesul o să vină de la sine în avantajul culegătorului adică al poporului român. Și până la urmă, să ne gândim atent și să ne dăm seama că ăstora cărora le facem noi curte asiduă, nu
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
este la ea acasă chiar și-n sfintele Paști. Omul trebuie să se hrănească și la comemorarea nașterii Domnului Nostru Isus Cristos. Este adevărat că lingura nu este nici mătură și nici lopată. Oare pompierul care dă afară din curtea gospodarului apa care a inundat-o nu este și el creștin? Ar trebui să plângă amarul tuturor eventual cot la cot cu gospodarul la cârciumă în loc să-și pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă STATUL, PARTIDUL care cerșește votul „credincioșilor temători de
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
Este adevărat că lingura nu este nici mătură și nici lopată. Oare pompierul care dă afară din curtea gospodarului apa care a inundat-o nu este și el creștin? Ar trebui să plângă amarul tuturor eventual cot la cot cu gospodarul la cârciumă în loc să-și pericliteze „uscarea mâinilor”. Pompierul este însă STATUL, PARTIDUL care cerșește votul „credincioșilor temători de Dumnezeu”. Dacă PARTIDUL nu ajută omul la nevoie cine să o facă. Dumnezeu? Nu am auzit de vre-un Dumnezeu cu lopata
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate întruchipând, pe atunci, hărnicia. Nicolae Bulumac se aseamănă cu țigăneștenii mei de odinioară, care plecau cu plugul la
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
și insolit atmosferei. Nu mai poți întrezări nimic din frumusețea de altădată, care a apus în ultimii ani, de când au fost impuse noile schimbări și din cauza lipsei de fonduri și de personal. Reabilitarea construcțiilor și prezența unei mâini de bun gospodar ar face din locul acesta, binecuvântat de Dumnezeu, un punct de atracție pentru îngrijirea sănătății oamenilor din preajmă, dar și a străinilor. Totul este posibil, căci neînfrântul doctor Nicolae Bulumac trăiește profund filosofia omului care își clădește mereu un nou
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
mai ales că au acasă la ei cel mai mare muzeu al mineritului din lume, ce trebuia doar amenajat și prezentat lumii. Locuri de muncă și venit pentru generații și generații. Blestem pe capul națiunii să nu fie condusă de gospodari ci de guzgani! Să-l aibă președinte pe Băsescu Traian, care văzând culoarea apei ce se scurgea din mină părăsita nu a putut face o altă sinapsa neuronală decât că seamănă cu coniacul! Al doilea, si eu, fiind cetățean român
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
care-și iernaseră oile în sat, le urcau acum în locurile de unde le coborâseră după prima ninsoare în toamna care trecuse, și unde le țineau până ce venea vre¬mea să le urce la munte, adică până la 1 iunie. Erau și gospodari care aveau foarte multe oi, de ordinul sutelor; aceștia, după ce le coborau de la munte, le duceau pe miriști până în bălțile Dunării sau în Deltă, unde le iernau. Se-nțelege, pe lângă câini buni, ciobanii cu simbrie, adică angajații care le aveau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
buba: De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și până în clipa de față, atât de bogata societate românească în omenie și frică de Dumnezeu, a cunoscut seria neagră a unor epurări/încercări (planificata decimare a intelectualității interbelice și a gospodarilor satelor în perioada teroarei bolșevice, expatrierea evreilor și sașilor, fuga în Occident a românilor sătui până peste cap de „raiul” comunist, uriașul exod postdecembrist), toate aceste hăuri de inteligență și moralitate fiind la repezeală umplute cu lichelism și bădărănie. A
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea. Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru provizii. Nu aveau cine știe ce averi și trăiau cu toții în
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea. Oamenii satului, buni gospodari, creșteau vite și cai de povară, grăsuni și gâște ce se bălăceau alături de copii în apele râului din care, în zilele orânduite de căpetenie, se prindea pește pentru ospețe și pentru ... Citește mai mult Leura și UrmănașPe la anul 6858
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]