1,645 matches
-
Acasa > Literatura > Copii > GOSPODINA LACOMĂ Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Cândva, o bună gospodină Avea-n ogradă o găină, Ce, zi de zi, un ou făcea. Stăpâna bine-o îngrijea. Dar într-o dimineață
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
Acasa > Literatura > Copii > GOSPODINA LACOMĂ Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Cândva, o bună gospodină Avea-n ogradă o găină, Ce, zi de zi, un ou făcea. Stăpâna bine-o îngrijea. Dar într-o dimineață rece, Prin minte o idee-i trece: Mai multă hrană să îi dea La pestrițata ce oua. Și-atunci, cu
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
două ouă îi va da, Drept mulțumire c-a primit Mai mult decât i-a trebuit. Însă chiar invers s-a-ntâmplat: Găina tare s-a-ngrășat, Iar ouă nu a mai făcut, Pierzând și ceea ce-a avut. Și de atuncea, gospodina Degeaba mai ținea găina. Totuși a învățat ceva: Că lăcomia-i tare rea! Morala: Nu fii niciodat` hapsân, C-o să ai și mai puțin! Nu spera la bogăție, Fără nicio garanție! Referință Bibliografică: GOSPODINA LACOMĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
ce-a avut. Și de atuncea, gospodina Degeaba mai ținea găina. Totuși a învățat ceva: Că lăcomia-i tare rea! Morala: Nu fii niciodat` hapsân, C-o să ai și mai puțin! Nu spera la bogăție, Fără nicio garanție! Referință Bibliografică: GOSPODINA LACOMĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
transformarea serilor în seri magice constituie o dovadă că gălățenii sunt receptivi la cultură și artă. Pentru cinci zile, copiii și-au lăsat joaca, și-au lăsat tabletele, calculatorul, chiar și lecțiile și au venit la Festival. Pentru cinci zile, gospodinele și-au uitat treburile domestice și au ieșit să se recreeze, să-și bucure sufletul, alături de copii și nepoți. Pentru cinci zile bătrânii și-au lăsat programul de somn și ritualul zilnic al siestei și au venit să socializeze, să
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
de Paște se făcea seara. Abia de un timp se face la miezul nopții. Îmi plăcea seara, fiindcă nu eram obișnuită să umblu noaptea. După slujba de Înviere, primeam pasca (paști) care era făcută din prescură, coaptă în cupor de către gospodine - însemnată cu prescuricerul - tăiată mărunt și înmuiată în vin. Primeam câte o fingie (ulcică) și luam pască în cele trei zile ale sărbătorii, după ce rosteam de trei ori Cristos a Înviat! Dar pentru a primi pasca, bineînțeles pe stomacul gol
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
surpriză făcută mamelor noastre a fost când ne-am întors de la școală, în prag de 8 Martie, cu blidul plin cu salată de boeuf, preparată la orele de practică. Atunci am învățat secretul maionezei care în acea vreme cam necăjea gospodinele. O maioneza tăiată echivala cu o intrare ratată în U.E., să zicem. Nici vecinii nu te puteau salva. Rămâneai pe veci fată bătrână! Florica BUD Baia Mare Martie 2011 Referință Bibliografică: FEMEI ȘI FLORI / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
intensive. Mai serbau câțiva sfinți, pe Sfântul Petru, Sfântul Ilie, Sfânta Maria, sau Rusaliile cu câteva tradiții. Pe data de 24 iunie era Drăgaica, apoi Paparudele, Caloianul și Călușarii. Un obicei frumos era cel al primei pâini din grâul nou. Gospodina făcea un colac frumos împletit din făină din grâul nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura fântânii și îl băga în apă, apoi îl frângea și îl dădea la copii. Vara era anotimpul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
și plecau să danseze pe la case. O fată cânta monoton, cu note scurte și cu tact repezit un text străvechi al Paparudelor. După ritmul cântecului dansează și bat din palme, pleznind din degete și repetând: „Ha! Ha!”. În acest timp gospodina ia o găleată de apă și le stropește. Paparudele se prefac că fug, dar până la urmă, tot se lăsă udate. Erau răsplătite cu bani, faină, mălai, ouă, fasole. Mai recent, acest joc a fost preluat de tinere țigănci, care dansează
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
Mircea Daroși, „Radiografii literareˮ. Întâlnirea s-a încheiat cu o agapă prietenească. Amfitrioni au fost harnicii colegi din județul Bistrița-Năsăud, ce au adus în dar renumită țuică de Năsăud, bună de degustat alături de gustoasele bucate și prăjituri pregătite de neîntrecutele gospodine Valeria Berceni și Lucreția Mititean. Următoarea ședință de cenaclu se va desfășura în 27 noiembrie. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: La cenaclul ARTUR SILVESTRI, am numărat roadele toamnei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
sos cu mentă. Primul fel - supă de morcovi. La prima gustare am crezut că e gem de caise îndoit cu apă. Mănânc din ce în ce mai precaut, de parcă aș căuta oase prin gură. Ca orice român crescut printre fustele bunicii, laud mâncarea și gospodina. Soacră-mea nu se lasă păcălită: Cu mâncarea pe care am servit-o eu la nuntă, salva de la foamete un sat din Africa. Ce risipă! Cumnata mea încearcă să mute conversația spre spații mai verzi, adică să dreagă busuiocul. Îi
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” () [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
alimentează tot ce-i viu e adăpat și plimbă gâște și rațe - un canal adevărat. Ale satului fântâni cu ciuturile înverzite stau în cumpănă așteptând să fie golite. Apa lor este sălcie și pe nimeni nu îmbie; doar pe seară gospodina își udă cu ea grădina. Iarna își cerne zăpada peste satul liniștit împodobind și cișmeaua cu cristale de argint. Mai sunt câteva cișmele dar ceva mai mititele... Referință Bibliografică: A fost cândva... Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
au apucat. Pe ici pe colo, câte un adolescent va găsi niște confirmări ale intuițiilor sale adânci, iar revolta lui va căpăta, poate, substanță și sens. Dar să ne întoarcem iar la autori. Din punctul de vedere al pragmatismului de gospodină care a invadat până la cele mai fine interstiții ale vieții noastre, A treia forță: România profundă trebuie să pară de un donquijotism desuet. Este genul de carte care se scrie pentru a te achita de o datorie de onoare față de
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
de dreapta ! Cu largul accept al Licuriciului și cu aviz de la Barosso, Reding, Angelika + alte grupuri de interese planetare. Am zărit și doi ochi oblici! Semn că România este, încă, o vacă bună de muls! Nota bene. Mi-a plăcut gospodina care i-a urat, în huiduielile celor prezenți la primărie, președintelui-bișnițar „Vă urez la toți, casă de piatră”! Gura păcătoasei... Sunt silit a recunoaște. România s-a ales cu cea mai tare javră! Adevărat animal politic. De vreo opt ani
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
și bâlbâindu-se l-a întrebat : „băi da de ce ziseși așa, eu am văzut că era frumoasă, nu era neagră și cu coarne?” . De fapt dracu nu e negru și nu are nici coarne, în schimb poate pune coarne O gospodină, femeie la casă ei, care își iubea copiii și-și tolera soțul , a plecat la piață. Înainte de a ieși din casă, s-a privit în oglindă, a văzut o femeie șatenă, cu părul inelat tăiat la baza umerilor, ochii negrii
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342747_a_344076]
-
de neghină De puiuții de găină, Așa că-i goni pe toți, Alergându-i ca pe hoți Pân’ pe coastă, în grădină, Și se-ntoarse cu o mină Inocentă și străină. Din cămara cea de vară, Cum privea pe geam, afară, Gospodina l-a aflat, Puii-ndată a salvat, I-a dus lângă mama lor Ce se prăpădea de dor. Gânsacul cel nemilos Sâsâia cam furios, Era încordat - un arc - Și l-a-nchis o zi-ntr-un țarc! Na, că îi
GÂNSACUL PEDEPSIT de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343041_a_344370]
-
-Eu, la al meu puișor, I-am gătit un viermișor! -Eu, am zburat pe căpițe Și am adunat bobițe! -Eu ,am fost în bătătură Și am găsit o firimitură!... Însă, una mai moțată Ciripi ușor mirată: -Vaai, eu nu sunt gospodină! Mă invită Vrăb la cină... Nu mă mânjesc pe gheruțe Căutând pe câmp grăunțe. -Cât ești de emancipată! Parcă nu ne-ai fi surată, Dar vezi să nu mori de foame De la atâtea fasoane! Zise o biată vrăbiuță Ce tremura
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
așează pe pântece, i se face porcului la ceafă, în dreptul șirei spinării, o tăietură în formă de cruce pe care altul o presară cu sare urând celor de față: “Să-l mâncați sănătoși!”, iar după ce se termină de tranșat carnea, gospodina casei invită pe toată lumea la pomana porcului. Vă invit pe toți la pomana porcului și să aveți sănătate! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Ignatul - de la mit la sincretism religios / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1810, Anul V, 15
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
și Maghiari puteai dormi cu porci-n pat. Nu puțea, nu tu murdărie iar cotețul mai curat ca-n dispensar. Copii se pupau cu porci-n bot după ce îi săpuneau vârtos Oare când dichiseau așa cotețele că dese ori și gospodina își grijea soțul și echipa în vârful muntelui ? Mai făcea o ciorbă de urzici pe lângă ceaunul de mămăliguță. După taclale ne deplasam cu toții, inclusiv medicul satului pe la porțile oamenilor. Erau de inspectat boii care ne vor însoții și trusele sanitare
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
amenajate mai mult din crengi. Pe spinarea boilor a fost adusă păpica livrată de SAM (Serviciul de Aprovizionare al Muncitorilor) compusă din slănină sărată, marmeladă, pâine cu cartofi, carne uscată și mălai. La asta se mai adaugă ce au grijit gospodinele fiecăruia în parte sau pentru bucătăria comună. În special cartofi, mâncarea munteanului, fierți în ciorbe asezonate cu frunze culese local. Și au avut de cărat, nu glumă căci munca de țapinar nu este ușoară. De loc! Între timp se lumina
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
totodată mă întreb: a cărei culturi, când se operează cu niște noțiuni necunoscute ca «saralii», care nici într-un DEX nu există. Mai e o problemă pe care nu știu cum s-o dezleg: la începutul filmului despre Căzănești, prezentatoarea iar laudă gospodinele satului cu pregătirea acelor saralii ca și la Saiți... Mă gândesc: ce se primește? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moșia din Căzănești e de origine bulgară și satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, și
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
ceea ce îi legase în copilărie și își dădu brusc seama că fostul lui prieten era gelos. Pe el. Râse și mai tare, privind-o pe profesoară. Hai, zău! El nu se uita la astfel de femei. Nu umbla după o gospodină care să facă o ciurdă de copii și să țină o casă, printre altele... Nina îl privi și ea, cu ochii mari, verzi, umbriți de gene lungi, negre, care nu cunoscuseră în nici o viață rimelul. Candoarea din ei îl izbi
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
multe grajduri și cotețe, câinii în cuștile din preajma caselor, apoi livezi de prune, cireșe, mere, pere. De asemenea, admira ogoarele semănate cu cartofi, unde pe margini de ogoare erau semănate fire de bob, ori păstăi, cocoțate pe araci. Vedea cum gospodinele intră în grădină, să plivească straturi, ori să culeagă câte ceva pentru borșul de prânz: fire de ceapă verde, morcovi din cei mici, frunze de salată sau sfeclă. Dar nu asta urmărea el în mod deosebit, ci căuta să vadă dacă
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
-i și-o căldare de apă! Uite bine c-avem și oaspeți în sara asta!... Oaspetele eram eu, desigur, preocupat acum să car valiza în curtea aceea care părea cât se poate de primitoare. Am intrat în casă, la indicațiile gospodinei care înțelesese de la bărbatul ei că le voi fi oaspete. Aici, gospodărie ca la țară! De un cui de la pervazul ferestrei atârna o lampă cu gaz care lumina încăperea și pâlpâia la fiecare mișcare de prin apropiere și, mai ales
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
aflau cele patru clădiri cu etaj ale pieței, clădiri care au supraviețuit, miraculos, până în ziua de azi. La parterul lor funcționau diversele magazine ale comerțului socialist. În clădirea de la intersecție, un mic restaurant - un fel de bistrou muncitoresc - de tip „Gospodina”, punea la dispoziția mușteriilor, preparatele specifice vremii, însoțite de berea Ursus, la halbă. O farmacie și o agenție Loto-Prono își împărțeau parterul celorlalte două imobile vecine. Apoi, în cea de-a patra construcție, cofetăria Monica - situată în perimetrul stației de
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]