800 matches
-
i se stricase viața, atunci ce mai conta?! Fie, să domnească împărăția răului! Iar răul e ca bulgărele de zăpadă, crește, devine avalanșă, e de neoprit. E de ajuns să te apropii de rău și să faci rău cât un grăunte, că apoi răul să te copleșească, nu mai scapi de sub stăpânirea lui. Așa s-a întâmplat cu Corneliu Golam. Măști după măști și un rău tot mai mare, toate nuanțele de rău, de la răul gratuit, ca spectacol, până la răul din
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
într-o mamă, nimicitorul nu mai tace din gură, drumul pînă la inima ta e lung, inima ta e foarte departe, o balerină nebună prin mari încăperi de odinioară *** Pentru Cis și pentru baciul Ioan Moldovan Cade adînc în noi grăuntele conștiinței morții, tu și eu suntem tare departe și privim lanurile întinse și secerătorii, în moartea mare, crește desfrînarea, floarea prăduitoare *** Lucrează liniști mari la alcătuirea chipurilor, liniști care vor reveni la dezintegrare, purtînd firișoare de sînge și sunete, ai
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
încît să nu mai rămînă nimic înapoi astfel încît dispariția să fie totală astfel încît viața să nu mai aibă nici un milimetru de sprijin căci viața nu mai e viață doar atunci cînd nu mai are nici o fărîmă nici un grăunte nici o celulă de moarte în ea sîngele îmi curge din gîtul tăiat în două fluviul unic are acum două albii distincte peștii roșii s-au împărțit în două se cheamă unii pe alții din două mătci paralele peștii părinți s-
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
sorginte semn yang regresiv chiar mercurul-cynabrul, iar trupul foc se roagă în neîncetare înfrățit pururi cu duhul Un regat învins la picioare fără regină și fără de tron o vină ce poate fi mângâiată sau poate vândută unui stăpân mai bun ”grăuntele de grâu căzut pe pământ roadă multă va da” Fărâma reavănă încă mai ține loc cald unui suflet geamăn mereu dăruit cu amintirea cărnii de muritoare Computerul decupează nervurile spaimei Ce îngânare a lumii de dincolo ce îngânare Pentru cine
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
rest, nesfârșitele glose despre cercurile frecventate de Budai- Deleanu, despre rețeaua misterioasă din spatele afirmării timpurii a lui Arghezi sau despre secretul lui Bacovia (una mai contextuală și mai aerată decât alta) sunt, literar, irelevante. A se lua, deci, cu un grăunte de sare. Sau, și mai bine, cu mai mult de unul.
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
ca să gîndească; e toată demnitatea și tot meritul luiť (69). Deci, după ce ți se afirmă demnitatea de ființă gînditoare, ți se impune obligația de a gîndi într-un fel predeterminat. Gîndirea predeterminată este, cred, un oximoron". Sau, doar cu un grăunte de concesie: , Sigur, efortul lui Pascal este dezinteresat. El încearcă să-l salveze pe necredincios. Nefericită mi se pare numai strategia lui. într-un cuvînt, felul lui de a-mi iubi sufletul este jignitor". Nu e cruțat nici Montaigne; , De
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
de breaslă. Este un scriitor anti-establishment, inteligent, lucid, novator stilistic și tematic, fără odihnă, mereu în răspăr cu locurile comune și ideile de-a gata care bîntuie prin viața literară a timpului nostru. În buna tradiție a poeților cu un grăunte de nebunie din secolul trecut (Guillaume Apollinaire, Boris Vian, Raymond Queneau, Leonard Cohen sînt primele nume care vin în minte), O. Nimigean a scris la începutul anilor ’90 un scurt și destul de bizar roman pe care, din motive numai de
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
28 de zile, pornind dinspre părțile noastre, dar, firește, ocolindu-ne (așa am crezut dintotdeauna, iar de căzut, am căzut precum se știe!), în fine, ce chip și nume are adversarul. Când ar fi ca Nostradamus să ascundă măcar un grăunte de adevăr, mulți dintre noi vom părăsi nemângâiați planeta albastră, înainte de a ne fi satisfăcut ultima curiozitate. Deocamdată, bărbații care conduc destinele Statelor Unite ale Americii, pe punctul de a pune la punct unui foarte costisitor scut împotriva oricărei agresiuni dinafară - replică modernă
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
de husar/ răsucite pe deget/ și-a-nvechit gheara în așternutul meu”. Apoi un patetism explicativ, însoțit de o proiecție în depărtarea fabuloasă a originilor: „îl sărutam pe coaste/ cînd își muta inima/ de pe stînga pe dreapta/ și cu un grăunte din somnul lui/ învelea luminile/ din stația de tramvai/ ca să nu-mi bată în ochi// sînt prea multe emoții/ pe centimetrul pătrat/ pe mine nu mă interesează/ cine a inventat omul/ mă interesează/ cine a inventat motanul/ și de ce încap
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
șirul de zero-uri ale zecilor de mii de miliarde. Este numai o jucărie pentru țânci (scuze: bebeluși!) între doi și patru ani, ideală, pentru că nu poate fi introdusă în fosele nazale și nici înghițită. Insul dotat cu măcar un grăunte de imaginație are de ce rămâne visător vis-ŕ-vis de lungul convoi cifric al zecilor de mii de miliarde de lei. Duse pe apa sâmbetei, dar în fapt judicios împărțite între factori responsabili, aflători, bineînțeles, în posesia unor calculatoare cu magnifică gamă
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
pierdută, poeta încearcă a o repune în drepturi, privind și palpînd realul, care, în concretețea-i halucinantă, ține în cumpănă extincția. Viața și moartea își amalgamează "direcția": "Filmul real/ palpez și văd totul/ nenorocirea, moartea/ sînge curat, îl gust/ nici un grăunte/ de certitudine/ ah, totul, totul/ este real;/ de-aș putea scoate/ un deget, o unghie/ din astă-ntîmplare// un fir de păr/ ar flutura, ar spune/ morții mele direcția/ sau mie direcția morții" (Direcție). Ori în același registru, cu o notă
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
evenimente istorice de-o implacabilă obiectivitate. Personalitatea autorului răzbate, însă, cu o forță colosală, de stăpân îngăduitor peste o lume în care intemperiile naturii și cele ale vieții politice se calmează sub bagheta vizionarului ce discerne în măruntele întâmplări zilnice grăuntele de aur ce va luci ulterior într-o mare construcție istorică. Din cu totul alt spațiu, al discursului istoric polemic, vine cartea lui Neagu Djuvara. Înotând contra curentului, istoricul propune o ipoteză șocantă privitoare la întemeierea primului stat medieval românesc
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
caracter incitant, cu atît mai mult cu cît ele pleacă de la o dorință marcată de diferențiere, de "originalitate". Cîrtitor, punînd la îndoială mai tot ce s-a afirmat înainte, căutător de dificultăți, eseistul posedă, precum individul sudic în genere, un grăunte de autoritarism teatral, o dorință de-a epata, chiar dacă înveșmîn-tată în faldurii unei discipline intelectuale aproape impecabile. Sobrietatea d-sale încruntată e mai curînd jucată. Balcanismului d-sale funciar îi răspund nuanțe italice și hispanice. Este tocmai climatul prielnic unei
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
Barbu Cioculescu O sută treizeci și cinci de miliarde de galaxii se dilată și apoi se contractă, nenumărabile astre pe lângă care Terra e un grăunte de praf se nasc, altele pier supte de negrele găuri - în Cosmos se petrec fără încetare crize de proporții depășitoare minților noastre. De ce ne-am pierde cu firea atunci când, după ani de umflare cu pompa a PIB-ului, bate ceasul
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
postum în volumul Penser la mort, și alta să îngrămădești, ca într-un abator al atrocităților "gândirii", năzbâtia intelectualistă și halucinația terminologică. Fie că e vorba de Melanie Klein sau de Julia Kristeva, studiile psihanaliștilor trebuie parcurse cu infinite precauții. Grăuntele de rațional și intuțiile valabile sunt parcă dinadins acunse sub un morman de absurdități isteric puse în pagină. Ce are, la rigoare, de-a face durerea omului la pierderea ființei dragi cu scenariile halucinante propuse de cercetători specializați în gesturi
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
fi volumen-ul rulabil sau actuala «cărămidă» ce «clivează», «feliată», deci, în zeci și zeci de «lame», nu monolitică precum aceea din bibliotecile din Babel?". Așadar o erudiție dilatată prin libertatea conexiunilor umplute de mirajul imaginii ce-i depășește limitele. Prin grăuntele său jocular, o erudiție dansantă. E un mod de a-i contrabalansa sicitatea, monotonia, automatismul atît de antipatice în cazul unora din practicanții săi, nu printr-o asumare, ci printr-un fel de subminare ce-i mimează trăsăturile, printr-o
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe fundalul personalității care le emite precum mostre de rafinament. O sapiență a rebours se compune din asemenea notații ale unei instanțe ce-și asortează contrarietatea cu un grăunte de părelnică frivolitate: "Din experiență proprie și din observarea semenilor mei, eu cred că noi, oamenii, suntem cu toții funciarmente proști, cu următoarea deosebire, care este capitală: unii dintre noi se deșteaptă din cînd, pe durate și la intervale variabile". Sau
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
Gabriel Dimisianu Istoric, om politic, autor de spirituale rememorări ale propriului trecut, jurnalist dintre cei mai activi și mai plini de vervă, strecurând un grăunte de umor chiar și atunci când comentează dezastrele din Orientul Mijlociu, zona pe care o cercetează cu predilecție, Adrian Cioroianu ni se înfățișează, iată, și ca romancier. Acest Adulter cu smochine și pescăruși (Ed.Curtea veche, 2012) este un roman în sensul
Noul romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3732_a_5057]
-
de ferocitate, punctând apăsat prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus pe cârcotă, arțăgosul se arată, în articolele lui, ba scârbit, ba mânios, iar răutatea aceasta conține parcă și un grăunte de ură. " Tot atâtea aprecieri ce nu prea pot stârni curiozitatea iubitorului de literatură. Mai nuanțat în judecarea lui Mircea Damian, I. Negoițescu ni-l aduce - în "Istoria literaturii române" - mai aproape de înțelegerea cititorului scriind: "Folosind în romanul "De-a
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
retorici. Precum Dan Coman, în Anul cârtiței galbene, poetul își construiește aproape inginerește un spațiu fantasmatic, învârtindu-se apoi în el cu satisfacția proprietarului ce-și mângâie mobilele. Este motivul pentru care nu poate să apară, de nicăieri, măcar un grăunte de inedit. Odată prinse firele "imaginației" producătoare, acestea se derulează la o temperatură egală și după un identic algoritm poetic. Tema dublului ori motivul incestului, triunghiul unei familii disparate până la destrămare (un tată mort sau plecat, o mamă cu ochi
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
fotografii și vrei să vezi un detaliu, vrei să-i vezi ochii, te concentrezi pe mînă sau pe un fir de păr. Imaginați-vă cum luați un asemenea obiect și faceți un detaliu, apoi refaceți obiectul: ei bine, în fiecare grăunte dintr-un fractal se află întreg obiectul. Fenomenul se numește autosimilitaritate. Povestea este în felul următor: orice zgrîietură faci într-un loc, ea se propagă pînă la ultimul grăunte din întreg. Asta mă face pe mine să sufăr de un
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
și faceți un detaliu, apoi refaceți obiectul: ei bine, în fiecare grăunte dintr-un fractal se află întreg obiectul. Fenomenul se numește autosimilitaritate. Povestea este în felul următor: orice zgrîietură faci într-un loc, ea se propagă pînă la ultimul grăunte din întreg. Asta mă face pe mine să sufăr de un optimism patologic. Observați că încerc să ocolesc cuvinte cum ar fi convingerea sau speranța! Am gîndul că, oricît de mult am greși noi, există undeva un centru în care
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
Dan Hăulică Peste continente Maliție, un grăunte sprinten, dar și comuniune încorporîndu-ne firesc vieții umile, fără vreun dizgrațios, - asemenea componente sufletești se aflaseră puse laolaltă, voluntar proiectate într-o emblematică întruchipare ce devenise sigla favorită a lui Max Ernst. Laplop, așadar, - cum îi plăcuse meșterului să-și
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
un om cumsecade. Și viața începe să devină scîrboasă. Prefer să fiu înșelat de un escroc luîndu-l drept ceea ce vrea să pară, decît să-mi refuz confortul interior de a-i crede pe cei din jur înzestrați măcar cu un grăunte de bunătate. Să nu ne urîțim viața mai mult decît e cazul. Și nici să nu ne disprețuim între noi, din principiu. Dacă toți cei din jurul meu sînt niște ticăloși, mai mici sau mai mari, nu e cazul să mă
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
terorismului modern din întreaga lume, nu doar din țara lor. Sunt sau nu recuperabili asasinii care-și făcuseră un ideal, chiar scopul vieții, din uciderea demonstrativă, aleatorie, la rece, a unor concetățeni? A mai rămas sau nu în alienații sociali grăuntele de omenie fără de care nu se poate trăi între oameni? Banda Baader-Meinhof (sau Facțiunea Armata Roșie, RAF, cum le plăcea membrilor ei să-și spună), a fost o celulă malignă de maximă nocivitate. Bernhard Schlink convoacă, în Weekendul , un grup
Un terorist este un terorist este un terorist? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6474_a_7799]