999 matches
-
și de această dată neconcordanța dintre datele oferite de recensămintele austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și debutul secolului XX și cele din Șematismele Arhidiecezei Albei Iulia și Făgăraș. Spre exemplu, în 1880 recensământul evidențiază 231 greco-catolici, iar Șematismul - 125 în Cătălina și 80 în cătunul Dorna - în total de 205. Situația este similară în 1900, când Recensământul austriac înregistrează 314 greco-catolici, iar Șematismul 331 . 1.Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
cele din Șematismele Arhidiecezei Albei Iulia și Făgăraș. Spre exemplu, în 1880 recensământul evidențiază 231 greco-catolici, iar Șematismul - 125 în Cătălina și 80 în cătunul Dorna - în total de 205. Situația este similară în 1900, când Recensământul austriac înregistrează 314 greco-catolici, iar Șematismul 331 . 1.Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora, Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-86430-0-7 2.Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000, ISBN
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
declarat: ruteni (9 persoane), polonezi (1 persoană) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (65,75%), dar existau și romano-catolici (8,8%), mozaici (1,62%) și evanghelici\luterani (23,55%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (4 persoane) și baptiști (10 persoane).
Comuna Frătăuții Vechi, Suceava () [Corola-website/Science/299676_a_301005]
-
responsabilitate religioasă. În timpul „Confirmațiunii” ar avea loc pogorârea în corpul copilului a Sf. Spirit. La Catolici și la Anglicani “Confirmațiunea” se săvârșește prin așezarea mâinii episcopului pe capul copiilor și miruirea frunții cu ulei sfințit („crisam”). La Ortodocși și la Greco-Catolici aceasta are loc odată cu Botezul. Originea nu tocmai clară a acestui sacrament (bazat pe „Faptelor Apostolilor”, 8,14-17) a determinat, în secolul XVI, Bisericile Reformate să nu mai recunoască “Confirmațiunea” drept sacrament. Pentru Biserica Ortodoxă, Catolică, vechi-orientale, precum și pentru mișcările
Mir (taină) () [Corola-website/Science/299684_a_301013]
-
minorități sunt cele de maghiari (6,87%) și romi (6,42%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,38%), dar există și minorități de reformați (6,35%), greco-catolici (5,96%), penticostali (2,59%) și martori ai lui Iehova (1,1%). Pentru 5,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,03%), dar există și minorități de reformați (7,95%), romano-catolici (3,21%), adventiști de ziua a șaptea (1,74%), penticostali (1,64%) și greco-catolici (1,21%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
21%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 920 greco-catolici, 115 reformați, 111 romano-catolici, 33 ortodocși, 30 mozaici și 3 adventiști. Aici s-a născut în anul 1881 botanistul Erasmus Gyula Nyárády. Orașul Ungheni este înfrățit cu următoarele localități:
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
cu o minoritate de germani (2,0%) și una de evrei (0,7%) Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,5%), dar existau și minorități de romano-catolici (2,0%) și mozaici (0,7%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (2 persoane), evanghelici\luterani (4 persoane), baptiști (3 persoane), altă religie (57 de persoane).
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
de ruși (0,85%), una de ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (55,2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată documentar pentru prima dată în anul 1850, ca având pecete proprie în limba română. Dacă în anul 1785 Frasin era pomenit ca un cătun, aparținând administrativ de satul Stulpicani și având o populație preponderent
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
ruși (0,22%), una de armeni (0,01%) și una de cehi\slovaci (1,43%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (57,0%), dar existau și romano-catolici (33,53%), mozaici (7,16%), evanghelici\luterani (1,2%) și greco-catolici (0,6%). Alte persoane au declarat: altă religie (3 persoane) și fără religie (13 persoane). Putna a cunoscut un ritm de creștere economică în ultimul timp în care s-a dezvoltat prelucrarea lemnului. Calea ferată Suceava-Putna trece prin Gura Putnei
Comuna Putna, Suceava () [Corola-website/Science/299786_a_301115]
-
în evul mediu două biserici de lemn, ambele devastate de tătari în anul 1717. Biserica din sus a fost a familiei Vlonga, iar cea din jos, a familiei Pop Coman. După „Semantismul bisericii greco-catolice” din 1900, în Moisei existau 2475 greco-catolici, din care 1773 în centru, 360 la Negru, 220 la Dragoș și 122 la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți, care aveau casă de rugăciuni, 3774 greco-catolici, 1154 evrei, care aveau o sinagogă și două case de rugăciuni. În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu starețul Lucian Pop, au fost arestați. În locul lor a fost instalat un călugăr ortodox, mănăstirea căpătând statut de parohie
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
minorități sunt cele de romi (13,94%) și germani (1,84%). Pentru 3,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,52%), dar există și minorități de penticostali (2,3%), greco-catolici (2,05%), creștini după evanghelie (1,66%) și evanghelici-luterani (1,61%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele activități economice ale acestei localități sunt industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, industria textilă, agricultura și
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus". La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 țigani, 38 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.141 evanghelici-luterani, 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformați (calvini), 12 ortodocși și 5 unitarieni. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 3.911 locuitori, dintre care 2.576 români, 1.170 țigani, 136 maghiari, 26 germani. "Biserica evanghelică-luterană" a fost ridicată probabil în a
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
În limba română a apărut mai întâi noțiunea de "greco-oriental", pentru a deosebi creștinii ortodocși față de cei greco-catolici în Ardeal. Noțiunea de "Biserică Ortodoxă" a apărut o dată cu autocefalia Bisericii Ortodoxe Române în 1925. În anii 1950, " La Prière des Églises de rite byzantin" deosebește Bisericile autointitulate ortodoxe cu noțiunea de "Biserici de rit bizantin". Or în 1950 apare
Bisericile celor șapte concilii () [Corola-website/Science/299846_a_301175]
-
4,89%), germani (0,11%), italieni (0,08%), turci (0,04%), ucrainieni (0,04%), evrei (0,02%), greci (0,01%), alta (0,15%), necunoscută (5,04%). Structura confesionala: ortodocși (68,43%), reformați (9,87%), romano-catolici (4,19%), penticostali (3,41%), greco-catolici (3,37%), baptiști (2,35%), martorii lui Iehova (0,47%), unitarieni (0,42%), fără religie (0,42%), atei (0,39%), adventiști de ziua a șaptea (0,21%), musulmani (0,18%), alte religii (0,9%), necunoscut (5,4%). Structura populației după
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
satului Florești a evoluat astfel: La nivelul comunei, conform recensământului din 2002 situația se prezenta astfel: La nivelul satului structura religioasă se prezintă astfel: Conform datelor din 2002 populația din localitatea Florești avea următoarea structura confesionala: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte. Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
localitatea Florești avea următoarea structura confesionala: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte. Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5,5%), 47 ortodocși (1,61%), 28 mozaici (0,96%) și 12 de alte confesiuni. Atestata documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
1 persoană), cehi\slovaci (2 persoane) și polonezi (12 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,92%), dar existau și romano-catolici (2,97%) și mozaici (3,91%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (24 de persoane), greco-catolici (7 persoane), baptiști (30 de persoane), alta religie (4 persoane) și fără religie (40 de persoane). Valea Sucevei a fost locuită încă din epoca străveche. S-au descoperit însă unelte paleolitice pe raza comunei Straja, iar din epoca neolitica zona
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
este ortodoxia. După confesiune, populația localității se împarte astfel: 79.05% ortodocși, 19.47% penticostali și 1.26% baptiști. Conform recensământului din anul 1910, în Vicovu de Sus locuiau 6.725 persoane de confesiune ortodoxă, 359 israeliți, 269 romano-catolici, 24 greco-catolici, 16 luterani, 2 armeano-catolici. În 1930, stuctura populației după religie era următoarea: 7.860 ortodocși, 253 romano-catolici, 7 greco-catolici, 334 mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
Conform recensământului din anul 1910, în Vicovu de Sus locuiau 6.725 persoane de confesiune ortodoxă, 359 israeliți, 269 romano-catolici, 24 greco-catolici, 16 luterani, 2 armeano-catolici. În 1930, stuctura populației după religie era următoarea: 7.860 ortodocși, 253 romano-catolici, 7 greco-catolici, 334 mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în 2002 indicau că în Vicovu de Sus trăiau 11.166 persoane de confesiune ortodoxă, 2.751 penticostali, 179 baptiști
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
local, în care afirmă că limba română nu poate fi folosită în cult, pentru că nu ar fi avut un lexic suficient de bogat. La sfârșitul secolului respectiv și începutul următorului, când în Ardeal o parte din românii ortodocși au devenit greco-catolici, s-a introdus limba română în cult. Acest lucru se va întâmpla și în majoritatea parohiilor ortodoxe, cu o jumătate de veac mai târziu. Totuși, dat fiind faptul că Ardealul a fost primul a fi săvârșit slujbele în limba română
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
Înainte de toate, trebuie menționat că ritul bizantin propriu-zis prescrie liturghia înaintesfințitelor pentru miercurile și vinerile din păresimi, pe când zilele de luni, marți și joi sunt zile "aliturgice", adică în acele zile nu se săvârșește euharistie. Totuși ritul bizantin ardelean (cel greco-catolic) prevede liturghia în fiecare zi, chiar și în păresimi. Chiar dacă unele comunități săvârșesc liturghia înaintesfințitelor în zilele de vineri, totuși restul săptămânii rămâne euharistic, săvârșindu-se euharistia cel puțin de luni până joi. Câtă vreme epistolarul și evangheliarul nu conțin
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
Bălan și Ana, născută Muntean. A făcut studiile liceale la Blaj, iar studiile teologice la Budapesta și Viena. A fost hirotonit preot în anul 1903. A activat ca paroh al Bisericii Sf. Vasile din str. Polonă și protopop al românilor greco-catolici din București. La data de 27 august 1916, în ziua intrării Regatului Român în Primul Război Mondial, protopopul Bălan a fost arestat de autoritățile române sub acuzația de a fi spion austro-ungar. De față la arestarea sa, care a avut
Ioan Bălan () [Corola-website/Science/298830_a_300159]
-
Biertanul" anului 1733 trăiau circa 165 de români. Aceștia, însă, nu aveau nici preot și nici biserică. Protopopul Ștefan Moldovan a menționat în anul 1852 faptul că în perioada 1833-1844 biserica românească a fost folosită alternativ de ortodocși și de greco-catolici. În anul 1844 "„neuniții" [ortodocșii] "au lăpădat pe uniți" [greco-catolici] "din biserica comună, și așia" [sic] "uniții au fost fără de oratoriu până în an"[ul] "1850" (...) "și acum se gătesc a redica biserica demnă de acest nume.”" Odată cu prăbușirea comunismului, crește
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]