1,000 matches
-
În 1750 românii catolici au primit o parcelă de la oraș în urma intervenției călugărului iezuit József Balogh. Cu ajutorul economic al unui comerciant român a fost ridicată aici o biserică de lemn. În 1792, după ce vechea biserică arsese într-un incendiu, episcopul greco-catolic Ioan Bob a acordat sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurentius (d. 258) în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma. Sfântul Ștefan diaconul este sărbătorit de creștinii romano-catolici, anglicani, reformați, evanghelici și unitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocși și greco-catolici pe 27 decembrie.
Sfântul Ștefan () [Corola-website/Science/308539_a_309868]
-
4,89%), germani (0,11%), italieni (0,08%), turci (0,04%), ucrainieni (0,04%), evrei (0,02%), greci (0,01%), alta (0,15%), necunoscută (5,04%). Structura confesionala: ortodocși (68,43%), reformați (9,87%), romano-catolici (4,19%), penticostali (3,41%), greco-catolici (3,37%), baptiști (2,35%), martorii lui Iehova (0,47%), unitarieni (0,42%), fără religie (0,42%), atei (0,39%), adventiști de ziua a șaptea (0,21%), musulmani (0,18%), alte religii (0,9%), necunoscut (5,4%). Structura populației după
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
satului Florești a evoluat astfel: La nivelul comunei, conform recensământului din 2002 situația se prezenta astfel: La nivelul satului structura religioasă se prezintă astfel: Conform datelor din 2002 populația din localitatea Florești avea următoarea structura confesionala: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte. Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
localitatea Florești avea următoarea structura confesionala: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte. Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5,5%), 47 ortodocși (1,61%), 28 mozaici (0,96%) și 12 de alte confesiuni. Atestata documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
din 1930 populația județului era de 334.991 de locuitori, dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% țigani, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a. 15,2% din populația județului se afla în orașul Cluj, 14,2% în Huedin, 8,8% în plasa Hida, 8,2% la Mociu, 8
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
(n. 24 februarie 1906, Șomoștelnic, Comitatul Târnava-Mică - d. 17 ianuarie 2000, Roma) a fost un episcop român unit, care a îndeplinit între anii 1960-1987 funcția de episcop pentru românii greco-catolici din diaspora. Episcopul , A.A., episcop pentru greco-catolicii români din diaspora, s-a născut la data de 24 februarie 1906 în comuna Șomoștelnic (astăzi în județul Mureș). A absolvit Liceul "Vasile cel Mare" din Blaj, apoi a intrat la Academia Teologică din același oraș. A fost hirotonit ca
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
1,05%), una de ruteni (19,7%), una de polonezi (5,23%) și una de evrei (0,52%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (92,86%), dar existau și romano-catolici (6,27%). Alte persoane s-au declarat: greco-catolici (2 persoane) și mozaici (3 persoane).
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
text este adăugat de Atanasie Anghel, conform expertizei grafologice, dar fără semnătura acestuia. Există controverse atât asupra documentului original, cât și asupra traducerii lui în limba latină. Actul respectiv se găsește în fondurile Academiei Române. În opinia unor istorici, chiar și greco-catolici, actul este evocat drept "un fals evident". Originalul actului a stat ascuns multă vreme, fiind găsit abia la sfârșitul secolului XIX de marele istoric greco-catolic Nicolae Densușianu. Printre motivele care a determinat un număr de istorici să recunoască falsitatea originalului
Manifestul de unire cu Biserica Romei () [Corola-website/Science/302578_a_303907]
-
din 1930 populația județului era de 212.749 de locuitori, dintre care 81,5% români, 11,3% maghiari, 3,6% germani, 1,8% țigani, 1,4% evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 50,1% ortodocși, 31,6% greco-catolici, 7,5% reformați (calvini), 3,4% romano-catolici, 3,3% evanghelici (lutherani), 1,2% unitarieni ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
urbană a județului era de 33.365 locuitori, dintre care 58,8% români, 23,0% maghiari, 8,2% germani, 6,2% evrei, 1,6% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimera era alcătuită din 38,3% ortodocși, 21,4% greco-catolici, 14,7% reformați (calvini), 7,2% evanghelici (lutherani), 6,5% mozaici ș.a.
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Encsencs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau reformați, existând și minorități de greco-catolici (%), romano-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Encsencs, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332308_a_333637]
-
de germani (2,2%), una de evrei (0,05%) și una de ruși (0,5%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,2%), dar existau și romano-catolici (1,25%), mozaici (0,05%), evanghelici\luterani (0,95%) și greco-catolici (0,5%). Alte persoane au declarat: fără religie (21 de persoane).
Costișa, Suceava () [Corola-website/Science/301943_a_303272]
-
anelastice în: validarea operabilității instalațiilor sub presiune și a sclerometriei în metrologia încercărilor de materiale.” În SUA a fost foarte activ în rândul comunității românești. A fost membru fondator și director onorific al Ziarului MIORIȚA USA. Patriot român autentic, creștin greco-catolic, a promovat cultura românească și prietenia cu alte națiuni. Contactat de către unele cercuri maghiare din S.U.A. pentru sustinerea separării Transilvaniei de România, le-a răspuns indignat: Cum adică? Să-i propui chiar unui Rațiu așa ceva?! S-a repatriat împreună cu soția
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
1801, cănd arhivele bisericești prezintă conflictul apărut între învățătorul Păscu Ioan și preotul Alexandru Iuri, învățătorul fiind susținut de rudele din sat. De altfel Alexandru Iuri a fost refuzat că preot de către săteni încă de la numirea acestuia ,stârnind mânia episcopului greco-catolic Ioan Bob, care le-a reproșat acestora lipsa spiritului creștinesc, prin respingerea unui preot învățat, la doar câte-va zile după sărbătorirea Nașterii Mântuitorului și inobediența ,adică lipsa de supunere a enoriașilor față de biserică . În 21 iunie 1864 prin semnătura
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică din folosința comunității greco-catolice rutene și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Bucovinei, neoferind ucrainenilor un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o discuție aprinsă, la care a luat parte și istoricul Nicolae Iorga. Greco-catolicii ruteni au introdus acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel din Cernăuți pentru anularea
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o discuție aprinsă, la care a luat parte și istoricul Nicolae Iorga. Greco-catolicii ruteni au introdus acțiune în contencios administrativ la Curtea de Apel din Cernăuți pentru anularea acestei hotărâri, dar aceasta a fost respinsă ca urmare a pledoariei prof. dr. Gheorghe Alexianu, consilier juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Astfel
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „"Forró"”. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.239 locuitori, dintre care 1.190 români, 39 maghiari și 9 țigani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 763 ortodocși, 438 greco-catolici, 28 reformați ș.a. Localitatea Fărău a fost singura localitate mai însemnată din plasa Ocna Mureș cu majoritate ortodoxă relativă. În timpul păstoririi mitropolitului Ioan Vancea, în anul 1879, parohia a beneficiat de sprijinul material al acestuia prin donația de 200 de
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
bisericile amintite la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Alte amănunte despre comunitate și biserică se păstrează sporadic. Într-un raport întocmit la 31 decembrie 1831 se precizează că Ceheiul avea 292 locuitori. După opt ani, populația satului scade la 274 ""greco-catolici care au biserică"". Din șematismele bisericii greco-catolice aflăm că în anul 1896, Ceheiul era parohie ce aparținea de districtul Valcăului, biserica de lemn având hramul "Sfinții Arhangheli", hram ce se păstrează până în prezent. Referitor la istoria recentă a bisericii, amintim
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
05%), cu o minoritate de ucraineni (2,6%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,3%), dar există și minorități de romano-catolici (5,37%), penticostali (3,69%), greco-catolici (3,65%) și creștini după evanghelie (1,19%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În urma cercetărilor arheologice efectuate în perimetrul urban al localității Siret s-au descoperit dovezi de locuire permanentă începând din neolitic. Numărul de
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". "Locuitorii, în mare parte nobili, au avut mult de suferit cu deosebire între anii 1650-1700." În perioada 1660-1692, a făcut parte din Pașalâcul de la Oradea. În 1850, Bocșa avea 903 locuitori, din care 897 greco-catolici, 4 evrei, un romano-catolic și un reformat. Potrivit recensământului din 1857, satul avea 936 locuitori, toți fiind înregistrați ca greco-catolici. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de 30 de preoți
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei și un evanghelist. Odată cu reforma administrativă din 1876, Bocșa devine o parte din Comitatul Sălaj. La recensământul din 1880, satul avea 866 locuitori, dintre care 845 greco-catolici, 20 evrei și 1 reformat. Calea ferată Carei-Zalău, care trece prin Bocșa, s-a inaugurat în decembrie 1887. Potrivit recensământului din 1890, satul avea 938 locuitori, dintre care 884 greco-catolici, 32 evrei, 21 reformați și un reformat. La 1900, populația
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]