748 matches
-
cu configurația orientării corpurilor cerești, a planetelor mai ales, în momentul începerii vieții cuiva. Astrologia babiloniană și egipteană este una dintre marile contribuții la istoria culturii a acestor civilizații, alături de alchimie. Treptat, s-a structurat zodiacul, care, în perioada culturii greco-romane, era deja deosebit de elaborat. El era corelat cu concepția ptolemeică a cosmosului, potrivit căreia planetele - concepute ca zei - se învârt în jurul Pământului, fiecare având o perioadă de ascensiune și una de descreștere. Aceste ființe supranaturale, planetele, zei din lumea „supralunară
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
creativitatea, caracteristicile morale constituie parametrii care individualizează un om în cadrul moravurilor sau etosului unei comunități. Atitudinea și comportamentul moral sunt aspecte ce caracterizează și tulburările de personalitate, împreună cu tot ceea ce tradițional se înțelegea prin caracter. Caracterul a însemnat, în antichitatea greco-romană și în Europa post-renascentistă, nu doar stilul ce diferențiază expresivitatea și comportamentul unui om de altul ci și instanța personală ce-și însușește și exprimă moravurile vremii, felul cum subiectul funcționează în cadrul instituțiilor socio-culturale, prin raportarea sa față de alții în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aceste studii sunt axate pe ideea „omului complet” - social și cosmic - în cultura română. C. intenționează să precizeze mai ales contribuția Bizanțului la sporirea patrimoniului nostru spiritual. În linii mari (uneori schematice), cititorul poate urmări „pașii istoriei” pornind de la izvoare (greco-romane, bizantine, autohtone) și ajungând până la panteonul civilizației române moderne, pentru a surprinde „trăsăturile ce-o singularizează” într-un vast context de valori universale. SCRIERI: Sinteza sadoveniană, București, 1982; Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului), fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
tratate în această lume ca ființe responsabile moral? Aceste întrebări, aceste curiozități, aceste interogații multiple pe care și le pun societățile medievale în legătură cu animalul evidențiază modul în care creștinismul a reprezentat pentru el ocazia unei remarcabile promovări. Antichitatea biblică și greco-romană îl neglija sau îl desconsidera; Evul Mediu creștin îl plasează în prim-plan și merge până la a-l face responsabil de actele sale. La fel ca toate ființele vii, de fapt, animalul posedă un suflet (care se definește mai curând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mihăilescu, op. cit., p. 137. 19 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 20 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138. 21 Propun o pauză de respirație... 22 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 1 Esop, op. cit., pp. 116-123. 2 Ana Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 3 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, pp. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mihăilescu, op. cit., p. 137. 396 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 397 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138. 398 Propun o pauză de respirație... 399 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 400 Esop, op. cit., p. 116-123. 401 Ana Ferrari, Dicționar de mitologie greco-romană, traducere de Dragoș Cojocaru, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Editura Polirom, Iași, 2003. 402 Ovidiu, Metamorfoze, traducere, studiu introductiv și note de David Popescu, Editura Științifică, București, 1959, p. 10-11. Legenda (sau, oricum, una similară) este amintită și în Republica lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
timpuri circulația medicilor (uneori numai pentru a audia un maestru dintr-o școală medicală recunoscută) era mai obișnuită chiar decât circulația manuscriselor. Chiar și după inventarea tiparului, câteva sute de ani, au fost tipărite cu precădere operele clasicilor (imensa literatură greco-romană) și nu a medicilor trăitori în acele timpuri. În această situație, observațiile făcute în diferite părți ale lumii și în diferite perioade de timp nu au putut fi puse cap la cap, așa cum o putem face noi azi. Alta ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
remarcă trebuie aplicată și pentru scrierile chineze sau egiptene vechi, cuneiforme sau ideogramatice. Despre o scriere pre-sumeriană se vorbește după ce la Tărtăria (lângă Alba Iulia) s-au descoperit „tăblițe” cu o scriere datând de acum 5000 - 6000 de ani. Antichitatea greco-romană Cinci școli medicale grecești au polarizat atenția în antichitate: cea din Cos (inițiată de Hipocrate), cea din Knidos, cea din Rhodos, cea din Salerno (Italia) și, în fine, cea din Alexandria (Egipt), aceasta din urmă numită și Academia Științifică. Ea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
tuturor cercetătorilor lumii. Aretaeus din Cappadocia (81-138 d. Ch.) Aretaeus din Cappadocia Se poate spune că diabetul, așa cum îl cunoaștem astăzi, a fost descris limpede de Aretaeus din Cappadocia, care alături de Galen a fost cel mai important medic al antichității greco-romane (47, 52, 79, 94). Aretaeus a trăit și a practicat medicina în Cappadocia (provincie a Imperiului roman din Orientul îndepărtat) și apoi la Roma. Se presupune că a învățat la Alexandria, beneficiind de documentele existente în faimoasa Bibliotecă din acest
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
așa, meritul lui Aretaeus rămâne neștirbit, întrucât timp de 1500 de ani descrierea diabetului zaharat făcută de el nu a fost egalată de nimeni. Galen din Pergam (129-199) Galen a fost unul dintre cele mai mari spirite enciclopedice ale antichității greco-romane, fiind în același timp medic, filosof și filolog. S-a născut în Asia Mică, la Pergam, oraș renumit printr-un templu faimos, transferat integral la începutul secolului trecut la Berlin, unde a dat și numele muzeului („Pergamon Museum”). Concepția lui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
își va scrie opera cea mai de seamă, „Către sine însuși”, în limba greacă. Se poate afirma că Cicero, prin promovarea idealurilor de cultură în societate, poate fi considerat ca marele precursor al „umaniștilor” de mai târziu. În medicină, joncțiunea greco-romană a fost magistral realizată de Galen, cel care s-a format la școlile medicale hipocratice și alexandrine, luând întreaga experiență pentru a o planta în fertilul sol al Romei începutului de mileniu (129-199 d.Ch.), în timpul domniei „împăratului filosof” al cărui
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cu războaie și mari epidemii, a înregistrat o relativă stagnare civilizatoare. Dispariția Imperiului Roman de Apus și dezvoltarea Bizanțului (Imperiul Roman de Răsărit) a avut drept consecință transferul teatrului de conflicte și de putere din vest către sud-estul Europei. Cultura greco-romană bogată în clasici s-a ciocnit în Orientul Mijlociu de civilizațiile vechi din aceste zone, înglobate în Imperiul Persan. Apariția lui Mahomed (570-632) a realizat într-o perioadă relativ scurtă o coagulare islamică viguroasă, care a câștigat aderenți puternici și fideli
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și fideli. În numai 100 de ani, toți arabii au devenit islamici, cucerind apoi jumătate din Asia Bizantină, Persia, Egiptul, toată Africa de Nord (Magrebul) și Cordoba, considerată Califatul de Vest (Bagdadul de Vest). Contactul dintre medicina folclorică arabă și medicina cultă greco-romană a realizat în Orientul Apropiat, cu extindere afro-europeană, cea mai susținută dezvoltare cultural-științifică din perioada 800-1100, atunci când vechea Europă își consuma somnul adânc al Evului Mediu. Epoca de glorie a medicinii arabe este declanșată în timpul domniei califului înțelept Harun al-Rashid
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de Jos și Danemarca, la care a participat ca medic. Faima câștigată îl propulsează în poziția de profesor la Universitatea din Basel, ocupată la vârsta de 35 de ani. Aici intră în conflict cu corpul medical, încremenit în textele clasicilor greco-romani, pe care Paracelsus le înlocuiește în cursurile sale cu propriile sale tehnici terapeutice. S-a mai adăugat și faptul că expunerile sale nu mai erau făcute în limba latină ci în germana laică, fapt ce i-a atras o mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
echivalare a unei sfere terminologice la fel de importante, din latina bisericească a evului mediu timpuriu, prin care slavona crease corespondente pentru câteva cuvinte-cheie ale doctrinei creștine: æmulatio și zelus. La baza acestei utilizări religioase medievale stă o opoziție consacrată în antichitatea greco-romană, între imitatio și æmulatio. Cuvântul s-a constituit așadar prin sedimentarea a două culturi, una religioasă, alta retorică. Reamintesc pe scurt datele acestei polarități conceptuale binecunoscute. Cultura clasică, începând cu Quintilian, trasează linia ce desparte două atitudini posibile în imitație
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și să evaluăm influența numeroaselor entități imperiale care au stăpânit teritoriile românești: Imperiul Roman, Imperiul Bizantin, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și Imperiul Sovietic de după 1945. Există oare o „tradiție măreață” în Europa de Sud-Est (un amalgam de moșteniri greco-romane, bizantine și otomane)?96 Dacă da, care a fost/este impactul ei? (p. 66) 2) Aceste influențe se manifestă atât în domeniul percepțiilor, cât și în cel „real”. în plus, ele s-au exercitat la diferite niveluri și în diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
militară - independența), Ioan Lupaș, Silviu Dragomir (istoria Ardealului și a sud-estului Europei, în cazul lui Dragomir), Constantin Marinescu (istorie universală medievală), Ioan Hudiță (istoria diplomației), Gheorghe I. Cantacuzino (arheologie și epigrafie), Ion D. Ștefănescu (istoria artelor), Teofil Sauciuc-Săveanu (istorie veche greco-romană), Victor Papacostea (istorie balcanică), George Fotino (istoria dreptului), Ștefan Ciobanu (istoria literaturii române vechi), Victor Slăvescu (istorie economică), Ion Nistor (istorie medie și modernă). Ultimul a trebuit, bineînțeles, să renunțe la subiectele predilecte anterioare din istoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
La 1 octombrie 1947 au avut loc alte „comprimări” prin care au fost eliminați: Gh. Brătianu (istoria universală), I. Hudiță (istoria diplomației), V. Papacostea (istoria popoarelor balcanice cu privire specială la românii din sudul Dunării), Gh. Cantacuzino (instituții și istorie greco-romană), G. Fotino (istoria dreptului românesc), Alexandru Busuioceanu (istoria artelor), Vera Cancel (asistent provizoriu slavistică) - București; Petru Caraman (slavistică), Anton Nițu (asistent arheologie și preistorie), V. Constantinescu (asistent Institutul de Istorie Națională), N. Iordăchescu (idem) - Iași; Ion Iosif Rusu (asistent Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bisericuța (insula stâncoasa, avanpost al reliefului predeltaic) domină, alături de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim și Golovita. 2.12. Capul Dolosman (125 ha) a) Delimitare ... Este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Dolosman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane Argamum (sec. V î.e.n.) și zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priză stației de pompare pentru irigații Sălcioara. b) Caracterizare ecologică ... Zona este importantă pentru conservarea vegetației xerofite, pentru cuibăritul lăstunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
are acces decît la o mică parte din materialul documentar adunat de folcloriști, mărturisesc că mi se pare mult mai credibilă descrierea din Sim. Fl. Marian, care nu urmărește cu orice chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială la slavă și la familia lexicală din care fac parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
Pagubele datorate raidurilor arabe din perioada care a urmat au determinat migrarea populației spre mijlocul insulei și orașul a început să se degradeze. Începând cu 1873, aici s-a desfășurat o intensă activitate arheologică, săpăturile continuându-se și astăzi. Teatrul Greco-roman de la Kourion este de o frumusețe rară; construit pentru a găzdui 3500 de spectatori de către străvechii greci și extins de către romani ulterior, acesta a constituit scena pe care s-au desfășurat luptele cu gladiatori sau alte genuri de spectacole specifice
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
lotului universitar de gimnastică. Dan I. Odorhean, component al lotului universitar de gimnastică. Emilian C. Nicula, component al lotului universitar de gimnastică. Romulus A. Bucuroiu, component al lotului universitar de gimnastică. Nicolae D. Zamfir, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ion M. Păun, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ștefan D. Rusu, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ion Gh. Draica, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ilie D. Matei, component al lotului universitar de lupte greco-romane
DECRET nr. 44 din 2 martie 1982 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi şi antrenori din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152186_a_153515]
-
universitar de gimnastică. Emilian C. Nicula, component al lotului universitar de gimnastică. Romulus A. Bucuroiu, component al lotului universitar de gimnastică. Nicolae D. Zamfir, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ion M. Păun, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ștefan D. Rusu, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ion Gh. Draica, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ilie D. Matei, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Victor V. Dolipschi, component al lotului universitar de lupte greco-romane
DECRET nr. 44 din 2 martie 1982 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi şi antrenori din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152186_a_153515]
-
de gimnastică. Romulus A. Bucuroiu, component al lotului universitar de gimnastică. Nicolae D. Zamfir, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ion M. Păun, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ștefan D. Rusu, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ion Gh. Draica, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Ilie D. Matei, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Victor V. Dolipschi, component al lotului universitar de lupte greco-romane. Florin A. Segarceanu, component al lotului universitar de tenis. Florența
DECRET nr. 44 din 2 martie 1982 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi şi antrenori din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152186_a_153515]