738 matches
-
Vasile 5. Sorin Petcu 6. Nicu Romică Șerban 7. Ionuț Anghel 8. Marian Sevici. ANTRENORI: 1. Ivan Patzaichin - antrenor principal canoe și caiac feminin 2. Daniel Stoian - antrenor principal caiac masculin 3. Igor Lipalit - antrenor secund canoe. LUPTE - SPORTIVI: LUPTE GRECO-ROMANE: 1. Marian Sandu 2. Eusebiu Iancu Diaconu 3. Petru Sudureac. SPORTIVI - LUPTE LIBERE: 1. Nicolae Ghiță 2. Rareș Daniel Chintoan ANTRENOR 1. Ioan Butucaru. SĂRITURI ÎN APĂ - SPORTIVĂ: 1. Ramona Ciobanu. ANTRENOARE: 1. Claudia Țiu. SCRIMĂ - SPORTIVE: 1. Laura Gabriela
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
gimnastică, finala bârnă, ora 20,00-23,00 Marius Urzică gimnastică, finala paralele, ora 20,00-23,00 Cătălina Ponor gimnastică, finala sol, ora 20,00-23,00 Viorel Simion box, 57 kg, sferturi, ora 20,30-21,30 24 august Marian Sandu lupte greco-romane, 55 kg, preliminarii, ora 9,30 25 august Eusebiu Diaconu lupte greco-romane, 60 kg, preliminarii, ora 9,30 Petru Sudureac lupte greco-romane, 96 kg, preliminarii, ora 9,30 Marian Simion box, sferturi, ora 20,30-21,30 26 august Monica Iagăr
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
ora 20,00-23,00 Cătălina Ponor gimnastică, finala sol, ora 20,00-23,00 Viorel Simion box, 57 kg, sferturi, ora 20,30-21,30 24 august Marian Sandu lupte greco-romane, 55 kg, preliminarii, ora 9,30 25 august Eusebiu Diaconu lupte greco-romane, 60 kg, preliminarii, ora 9,30 Petru Sudureac lupte greco-romane, 96 kg, preliminarii, ora 9,30 Marian Simion box, sferturi, ora 20,30-21,30 26 august Monica Iagăr înălțime, calificări, ora 20,00 Oana Pantelimon înălțime, finala, ora 20,00
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
20,00-23,00 Viorel Simion box, 57 kg, sferturi, ora 20,30-21,30 24 august Marian Sandu lupte greco-romane, 55 kg, preliminarii, ora 9,30 25 august Eusebiu Diaconu lupte greco-romane, 60 kg, preliminarii, ora 9,30 Petru Sudureac lupte greco-romane, 96 kg, preliminarii, ora 9,30 Marian Simion box, sferturi, ora 20,30-21,30 26 august Monica Iagăr înălțime, calificări, ora 20,00 Oana Pantelimon înălțime, finala, ora 20,00 Bogdan Țăruș lungime, finala, ora 20,20 27 august Florin
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
fonduri federale. În aceste condiții, autoritățile locale din Detroit au în vedere vânzarea mai multor active din patrimoniul Primăriei, inclusiv obiecte de arheologie și opere de artă aparținând Institutului de Arte Frumoase. Printre bunurile culturale aflate în colecția de artă greco-romană a Institutului de Arte Frumoase din Detroit se află și un coif princiar de paradă geto-dacic din argint. Acesta este asemnător unor piese descoperite în mormintele tumulare de la Aghighiol, județul Tulcea, și Peretu, județul Teleroman, datând din a doua jumătate
Ce vrea să cumpere Guvernul din Detroit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55442_a_56767]
-
Șuteu, are mari probleme cu elevul său Rareș Chintoan, care evoluează în cadrul categoriei supergrea (120 kg): nu-i găsește parteneri de antrenament de aceeași categorie. „Sportivul, în vârstă de 21 de ani, se pregătește cu luptătorii din lotul național de greco-romane, dar cum stilurile diferă, nu exersează unele lucruri. De exemplu, nu prea știe să-și apere picioarele“, a mărturisit Aurel Șuteu. În cele din urmă, se pare că s-a găsit o soluție. Secretarul federației din Republica Moldova a promis că
Agenda2004-34-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282797_a_284126]
-
trăsături contrastante (un autoportret retro, din junețe, sună astfel: „m-am revăzut în cutare pe mine, pentru că era, cum ar spune Caragiale, «curățel și obrăznicuț». Din priveliștile pămîntului românesc îl ispitește în speță Dobrogea, care este „concentratul nostru de antichitate greco-romană și de civilizație bizantină”. Constanța ar fi, spre satisfacția d-sale, „o miniatură de Cosmopolis levantin”, în vreme ce Brăila și Galațiul perioadei antebelice ar aparține aceleiași categorii. Nu mai prididesc laudele la adresa adoratei Constanța. Ni se reamintește că, sub domnia lui
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
în 1821, dar fusese probabil compusă mai devreme cu cîțiva ani, atunci cînd Asachi însuși ținuse primele sale cursuri în românește. Renașterea speranței e celebrată într-un limbaj dintre cele mai tradiționale, legat prin toate firele de secolul precedent. Mitologia greco-romană (Aheronul) este chemată să formeze personificări banale și cuminți ( Cele neguri, născute în rîpa Aheronului, întinsăse a lor aripi); epitetele rămîn, toate, abstract-noționale (noapte oarbă, pronie îndurată, fatale fere, doritul Luceafăr). Suntem la distanță imensă de limbajul romantic ce ar
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
duminică, la Salt Lake City ( S.U.A.). Patinaj viteză, finală: 27-29 februarie, la Heerenveen (Olanda). Alte competiții - Handbal: Politehnica Iași - C.S.U. Politehnica Izometal Timișoara, Liga Națională masculină, sâmbătă. Polo pe apă: Astra Arad - C.S.M. Crișul Oradea, Superliga Națională, sâmbătă. Lupte greco-romane: turneu de calificare la întrecerile olimpice de la Atena, sâmbătă și duminică, la Novi Sad. Atletism: întreceri în sală dotate cu Cupa Mondială, sâmbătă, la Lievin (Franța) și duminică, la New Orleans ( S.U.A.). Tenis de câmp: turneul feminin W.T.A
Agenda2004-9-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282133_a_283462]
-
pare să nu aibă niciun viitor. Pentru Sean McCann, preistoria lui Philip Marlowe e destinată să explice faptul că narațiunile care-l au drept protagonist ilustrează un anumit tip de aspirație romantică - sau poate o reverie sentimentală moștenită de antichitatea greco-romană —, una din sursele de tensiune ale cărților (cel puțin The Big Sleep, Farewell, My Lovely și The Long Goodbye) fiind descrierea „unor sentimente adânci care-l leagă pe Philip Marlowe de cine știe ce figură fraternă; și de fiecare dată se vede
Detectivul Marlowe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4381_a_5706]
-
specialiști ai domeniului, în primul rînd Adriano La Regina, de la Universitatea Sapienza, care le publică în a sa "Colecție de noutăți critice", concluziile unui atare travaliu impun o spectaculoasă mutație temporală. Turnată fiind în ceară pierdută, o tehnică străină bronzierilor greco-romani și etrusci, Lupoaica se vede sustrasă antichității și restituită altui strat de vechime, - medievală, între Carlomagnul și artefactele de veac XII-XIV, de tip Hildesheim, Braunschweig - Leul din 1166, de proveniență guelfă -, Perugia - Grifonul și Leul din 1274 -, Orvieto sau Todi
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
aici, folosind un sistem complex de hașuri de densitate variabilă și orientate în direcții diferite, să confere figurilor o sculpturalitate mai evidentă decât în lucrările originale. Dacă Dürer n-a fost niciodată prea tare atras de subiecte ținând de mitologia greco-romană, influența artei de la sud de Alpi este ușor de remarcat în interesul arătat pentru reprezentarea perspectivei, pentru studiul nudurilor și al proporțiilor ideale (Adam și Eva, Cele patru vrăjitoare). Mai ales după al doilea voiaj italian, Dürer adoptă ideea unor
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
România în mod explicit; comunismul și teroarea capătă la el numele de fiorosul zeu, iar organizarea socială impusă de noul regim apare transpusă într-un ținut fără nume, într-o țară abstractă de aparențe mitologice. Capodoperele sale evocatoare ale Antichității greco-romane îl ajută și în acest volum să imagineze o Arcadie, simbol de civilizație europeană, plasată în contrast total cu țara stăpînită de fiorosul zeu. Încă din anii debutului poetului îi fusese familiară mitologia clasică; în poemele „subversive“ această mitologie îi
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
acceptarea personajului rafaelit că femeia filosof Hypatia. Mai mult, gândirea neoplatoniciana a Hypatiei nu se încadrează în contextul pythagoreic al grupului, care îl are în centru pe bătrânul Pythagoras. Nu la urmă, reprezentările renascentiste și antice ale femeilor din Egiptul greco-roman dovedesc că Hypatia din Alexandria trebuia figurata cu păr negru și ten măsliniu, nu bălaie și cu ten alb că personajul lui Rafael. În opinia noastră, tânărul cu figură sacerdotala, radiind armonia interioară a epoptului antic, nu poate fi decât
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice păgâne din balada examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
amintesc două situații incredibile la care am asistat personal în fosta RDG. În 1986 mă aflam în capitala estgermană la congresul internațional de Filologie Clasică organizat de Academia din RDG la Universitatea Humbold. La una din ședințele secțiunii de cultură greco-romană a prezentat o comunicare despre cuvinte grecești și latinești din domeniul medical care se regăsesc în limbile moderne o tovarășă din Leningrad. Spre uluirea participanților vajnica reprezentantă a științei sovietice și-a pus întrebarea "cum se explică faptul că din
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
spus că germanii le sunt recunoscători tovarășilor sovietici și pentru că aceștia din urmă i-au "luminat" ("aufgeklart") în domeniul Filologiei Clasice! Or, pentru Dumnezeu, cine nu cunoaște limba germană nu prea are cum să contribuie cu adevărat pe câmpurile Antichității greco-romane! Si asemenea vorbe s-au spus într-un loc unde au răsunat cuvintele unui Theodor Mommsen, Werner Jager, Eduard Norden, Ulrich von Willamowitz-Moelendorf și alte nume celebre, adevărate pietre miliare ale disciplinei. Până într-atâta se simțeau conducătorii estgermani dependenți
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
evoluat la Cluj, unde a fost învinsă de Universitatea din localitate cu scorul de 26-23, încheind campionatul pe poziția a șasea. Titlul de campioană națională a fost cucerit de Fibrexnylon Săvinești. Duminică, 25 mai l La Campionatul European de Lupte greco-romane de la Belgrad, românul Sandu Marian (31 de ani) a cucerit medalia de aur în proba de 55 kg, învingând în finală pe armeanul Roman Amoian. l În derby-ul campionatului de fotbal al Turciei, echipa Beșiktaș condusă de antrenorul român Mircea
Agenda2003-22-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281077_a_282406]
-
Vali Florescu La majoritatea oamenilor, am trăit multă vreme cu mama și tatăl meu. Tatei îi plăcea să se uite la lupte greco-romane la televizor, iar mamei îi plăcea să se ia la trântă; n-avea importanță cu ce și cu cine. Ea era persoana din colțul alb și cu asta basta. În zilele cu vântul cel mai puternic, ea atârna la uscat
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
înfățișări) Vecinii de alături Sexul (în multiplele-i înfățișări) Trântorii Prietenii erau: Dumnezeu Câinele nostru Tanti Madge Romanele lui Charlotte Brontë Insecticidele și, la început, și eu. Fusesem adusă pentru a mă alătura ei ca parteneră în meciul de lupte greco-romane pe echipe dintre ea și Restul Lumii. Avea o atitudine plină de mister în privința facerii copiilor; nu era vorba că n-ar fi putut avea, ci că nu voia să aibă. Era foarte supărată că Fecioara Maria a făcut-o
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
roman. Sunt analizate succint: agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de succint, autorul limitându se la a menționa o sumă de divinități din panteonul greco-roman adorate în această regiune și cunoscute în special grație inscripțiilor. Sfârșitul stăpânirii romane în Dacia este tratat aparte; această problemă a generat și generează încă vii controverse în literatura de specialitae. După fixarea contextului istoric în care s-a petreut
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Studiu epigrafic și 3.2. Reprezentări de cult); 4. Religia militarilor din legiunile Daciei (p. 75-99; include subcapitolele 4.1. Studiu epigrafic și 4.2. Reprezentări de cult); 5. Religia militarilor Daciei romane (p. 100-145; include subcapitolele 5.1. Culte greco-romane, 5.2. Culte orientale, 5.3. Culte africane, 5.4. Culte microasiatice, 5.5. Culte egiptene, 5.6. Culte celto-germanice, 5.7. Culte traco-moesice, 5.8. Situația social-etnică a dedicanților și legătura cu credințele religioase, 5.9. Locuri de des
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Macrea, sau mai noi, ale lui S. Sanie, M. Bărbulescu, I. Berciu, C. C. Petolescu, M. Popescu, se regăsesc în bibliografia utilizată. De asemenea autorul a avut acces la o serie de lucrări manuscrise ale lui Al. Popa, M. Bărbulescu (Cultele greco-romane în provincia Dacia, diss. Cluj-Napoca, 1985) sau Mariana Pintilie, consultate la bibliotecile din Cluj-Napoca. Munca de documentare a inclus și vizite la muzeele din România, multe piese fiind verificate de visu și fotografiate personal (fotografii și desene în anexe, p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul celorlalte culte misterice, ce constituie mai degrabă un contra-model și o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]