1,469 matches
-
l-am luat ca principal martor, emitea părerea că în atitudinea intelectualilor față de postmodernism se reeditează mentalitatea surprinsă în 1926 de Julien Benda, în celebra lui carte La trahison des clercs. Trădare care a înlesnit atât mărșăluirea lui Zombie prin gulagurile comunismului, cât și în cele ale nazismului. Acum, el ne surâde din utopia jeunesse, pe care am calificat-o drept cea mai iresponsabilă agresiune educațională din istoria lumii împotriva copiilor și adolescenților. În noul "paradis" terestru, norma "libertății" este cea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
drepte au fost folosite de tot felul de neisprăviți și de ticăloși în scopurile lor murdare. Și nici nu este de mirare din moment ce însuși ,,tătucul popoarelor” Stalin, nu s-a dat în lături de la masacrarea a milioane de oameni în gulaguri pentru cei care nu acceptau ,,binefacerile socialismului”. Și ,,binefacerile socialismului” în mintea ,,tătucului” includea și jefuirea țăranilor , înrobirea lor în colhozuri în care aceștia să trudească și alții să huzurească, și desigur o politică de genocid dacă aceștia continuau să
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Cinghiz Aitmatov, O zi mai lungă decât veacul, București, 1982 (în colaborare cu Denisa Fejes); Poeți letoni contemporani, București, 1987; Ivan Stadniuk, Războiul, I-III, București, 1986-1987; Svetlana Aleksievici, Războiul nu are chip de femeie, București, 1989; Aleksandr Soljenițân, Arhipelagul Gulag, II, București, 1998; Ivan Kotlearevskyi, Eneida, București, 2001 (în colaborare cu Aurel Covaci); Ivan Franko, Poezii alese, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Extazele lui Balmont, RL, 1976, 18; Dan Grigorescu, Trei poeți chinezi, CNT, 1978, 20; Nicolae Balotă, Texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
românesc (Smaranda Vultur) 135 Anatomia unei deportări 138 Cine erau deportații? 142 Printre statistici 146 Ce și cum povestesc martorii 148 Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952) (Ruxandra Cesereanu) 153 Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizare (Cristian Vasile) 170 Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951) (Igor Cașu) 190 Introducere. Considerații generale 190 Represiunile din primul an de ocupație sovietică a Basarabiei, 1940-1941 194 Reluarea represiunilor În Basarabia și foametea din anii 1946-1947 198 Deportările În masă din 1949 și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
după cum urmează: aflându-mă la Simpozionul de la Sighet, ediția 2005, desfășurat și găzduit În fiecare vară În cadrul Memorialului de la Sighet al Victimelor Comunismului și al Rezistenței (singurul muzeu de acest tip din România, care sintetizează pe etape ale represiunii Întregul Gulag românesc) - amfitrioni fiind Ana Blandiana și Romulus Rusan, alături de echipa lor de la Academia Civică (București) și de la Memorial -, am discutat pe scurt, dar aplicat cu Stéphane Courtois (coordonatorul Cărții negre a comunismului - lucrare de anvergură dedicată represiunii comuniste În țările-satelit
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1946 (Ioan Stanomir), structura și strategiile Securității (Marius Oprea), sistemul penitenciar românesc (Ioan Ciupea și Stăncuța Todea), rezistența anticomunistă din munți (Doru Radosav), colectivizarea (Dorin Dobrincu), Canalul Dunăre - Marea Neagră (Doina Jela), deportarea (Smaranda Vultur), fenomenul Pitești (Ruxandra Cesereanu), Basarabia În Gulag (Igor Cașu), represiunea psihiatrică (Ion Vianu), cenzura În România (Ioana Macrea-Toma), cultul lui Nicolae Ceaușescu (Adrian Cioroianu). Câțiva dintre colaboratorii la versiunea franceză nu au mai putut participa și la cea românească, din varii motive: Romulus Rusan lucrează actualmente la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
psihiatrică (Ion Vianu), cenzura În România (Ioana Macrea-Toma), cultul lui Nicolae Ceaușescu (Adrian Cioroianu). Câțiva dintre colaboratorii la versiunea franceză nu au mai putut participa și la cea românească, din varii motive: Romulus Rusan lucrează actualmente la un Recensământ al Gulagului românesc (care va fi publicat În 2007 de către Academia Civică); Ana Blandiana, care În versiunea franceză făcea o prezentare a Memorialului de la Sighet, a renunțat la publicarea aceluiași text În românește, având În vedere faptul că Memorialul de la Sighet este
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
studiu despre persecuția Bisericilor În timpul regimului comunist), Angelo Mitchievici (cu un studiu suculent despre cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu, completând studiul lui Adrian Cioroianu) și trei foarte tineri cercetători, formați chiar de mine În cadrul cursurilor de analiză a violențelor politice (Gulagul românesc, Imaginar violent În secolul XX, Analiza discursului politic, Expresii ale violenței În mass-media, Mișcări colective anticomuniste) pe care le-am ținut la Facultatea de științe Politice, secția Jurnalism, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, În perioada 2002-2005: este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conștiința românească. Actualmente este conferențiar la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din Cluj-Napoca (după ce a activat patru ani la Catedra de jurnalism din cadrul Facultății de științe Politice). Cărți publicate În domeniul violențelor politice: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (eseu), Fundația Culturală Română, București, 1998; Panopticum. Tortura politică În secolul XX (eseu), Institutul European, Iași, 2001; Imaginarul violent al românilor (eseu), Humanitas, București, 2003; Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (eseu), Polirom, Iași, 2004; Gulagul În conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (eseu), Fundația Culturală Română, București, 1998; Panopticum. Tortura politică În secolul XX (eseu), Institutul European, Iași, 2001; Imaginarul violent al românilor (eseu), Humanitas, București, 2003; Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (eseu), Polirom, Iași, 2004; Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (eseu), ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. A publicat Împreună cu studenții săi de la Jurnalism patru volume experimentale conținând reportaje sociale și analize de mentalitate; volumele, semnate Ruxandra Cesereanu & Co.
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, Humanitas, București, 1999; Lexiconul negru, Humanitas, București, 2000; Reușești sau mori. Convorbiri cu Vladimir Bukovski, Humanitas, București, 2003; Afacerea Meditația Transcendentală, Humanitas, București, 2004. A tradus, În colaborare sau individual, diferite lucrări esențiale despre Gulag: Cartea neagră a comunismului, Stéphane Courtois (coord.), Humanitas, București, 1998; Sărută mâna pe care n-o poți mușca, Edward Behr, Humanitas, București, 1998; Stalin, Boris Souvarine, Humanitas, București, 1999; Reușești sau mori, Vladimir Bukovski, Humanitas, București, 2003; Gulag, Anne Applebaum
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
esențiale despre Gulag: Cartea neagră a comunismului, Stéphane Courtois (coord.), Humanitas, București, 1998; Sărută mâna pe care n-o poți mușca, Edward Behr, Humanitas, București, 1998; Stalin, Boris Souvarine, Humanitas, București, 1999; Reușești sau mori, Vladimir Bukovski, Humanitas, București, 2003; Gulag, Anne Applebaum, În curs de apariție la Editura Humanitas. Ioana Macrea-Toma este licențiată În litere (2001) și doctorandă În literatură comparată (la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, și Université d’Artois, Arras) cu o teză intitulată Câmp politic - Câmp literar. Literatura română
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
condus de Eugen Țurcanu a fost trimis la Pitești (19 aprilie 1949), unde avea să Înceapă În 6 decembrie 1949 cel mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și În alte locuri de detenție de pe harta Gulagului românesc (Târgu-Ocna, Peninsula, Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și În aceea de la Gherla. În cazul celei de-a doua Închisori, perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Paideia, București, 1998. Caraza, Grigore, Aiud Însângerat, Vremea XXI, București, 2001. Cătănuș, Dan, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii În România. Represiunea, vol. I, 1949-1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004. Cârja, Ion, Canalul morții, Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a revăzută și adăugită, Polirom, Iași, 2005. Ciobanu, Mircea, Regele Mihai și exilul românesc, prefață de Al. Zub, Princeps, Iași, 1994. Ciuceanu, Radu, Intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de la rééducation”, În Experimentul Pitești (pp. 107-118), Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2003. Stănescu, Mircea, Organismele politice românești (1948-1965). Documente privind instituțiile și practicile, Vremea, București, 2003. șandru, Dumitru, „Decretul 83/1949”, AT, nr. 1/1993, pp. 133-145. șandru, Dumitru, „Metamorfozele gulagului românesc. Centrele de internare: 1944-1945”, AT, nr. 1-2/1994, pp. 7-21. șandru, Dumitru „Deținuții politici de la Gherla În 1947”, AIIC, XXXIV, p. 271. șandru, Dumitru, Onișoru, Gheorghe, „Începuturile represiunii În România”, I-II, AT, 19-20, 21/1998. șișcanu, Ion, „Instaurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
grupate tematic (cadrul internațional În care a avut loc deportarea, pregătirea deportării, protestele, ridicările, deportarea și repatrierea, starea de spirit și situația celor rămași acasă), o introducere de Paul Philippi și un studiu de Dumitru șandru asupra deportării. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul În conștiința românească, Polirom, Iași, 2005 (În special pp. 150-157). Konschitzky, Walther, Leber, Peter-Dietmar, Wolf, Walter, Deportiert in den Bărăgan 1951-1956. Banater Schwaben gedenken der Verschleppung vor fünfzig Jahren, Haus des Deutschen Ostens, München, 2001. Apărut cu ocazia comemorării a
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cunoscute, deoarece arhivele ecleziastice sunt inaccesibile istoricului laic obișnuit. În ultimii ani, datorită unui impuls venit din spațiul catolic german, a Început munca de redactare a unui Martirologiu al României, care să-i cuprindă pe slujitorii tuturor cultelor pieriți În gulagul comunist. Însă, pe parcursul elaborării acestei opere absolut necesare, intitulată Martiri pentru Christos În perioada comunistă și aflată sub patronajul Patriarhiei Române, reprezentanții BRU au formulat obiecții serioase asupra metodologiei, mai precis asupra modului de redactare a fișelor. Una din principalele
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În primii ani de regim comunist nu a Însemnat deloc sfârșitul restricțiilor și al prigoanei. Recunoașterea a Însemnat impunerea de noi statute cu scopul de a restrânge activitatea unor culte foarte dinamice care atrăgeau mulți adepți, inclusiv muncitori 53. În Gulagul românesc au ajuns, pe lângă slujitorii Bisericilor creștine, și reprezentanți ai cultelor mozaic și musulman. Cum bine s-a remarcat În istoriografia română, represiunea a lovit toate cultele, dar nu În mod egal54. Istoria ecleziastică postbelică trebuie scrisă fără izgonirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, an V, nr. 146, miercuri, 17 decembrie 1969. *** Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, an VII, nr. 157, vineri, 17 decembrie 1971. *** Revista istorică, nr. 5-6/2004. Igor Cașutc "Igor Cașu" Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951)tc "Gulagul basarabean \: deportări, represiuni, foamete (1940‑1941, 1944‑1951)" Introducere. Considerații generaletc "Introducere. Considerații generale" Discuțiile cu privire la rolul violenței În regimurile totalitare sunt departe de a se fi Încheiat. Problema este În atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
V, nr. 146, miercuri, 17 decembrie 1969. *** Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, an VII, nr. 157, vineri, 17 decembrie 1971. *** Revista istorică, nr. 5-6/2004. Igor Cașutc "Igor Cașu" Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951)tc "Gulagul basarabean \: deportări, represiuni, foamete (1940‑1941, 1944‑1951)" Introducere. Considerații generaletc "Introducere. Considerații generale" Discuțiile cu privire la rolul violenței În regimurile totalitare sunt departe de a se fi Încheiat. Problema este În atenția nu numai a istoricilor, ci și a specialiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rolul violenței În regimurile totalitare sunt departe de a se fi Încheiat. Problema este În atenția nu numai a istoricilor, ci și a specialiștilor din domeniile conexe. Spre exemplu, Michel Foucault, la vremea sa, sub impulsul eseului lui Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, a Încercat să explice apariția fenomenului Gulagului prin prisma evoluției regimurilor penale. Astfel, el a ajuns la concluzia că Gulagul sovietic este, din punct de vedere juridic, un produs original al combinației dintre sistemul „disciplină și pedeapsă” care a dominat
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de a se fi Încheiat. Problema este În atenția nu numai a istoricilor, ci și a specialiștilor din domeniile conexe. Spre exemplu, Michel Foucault, la vremea sa, sub impulsul eseului lui Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, a Încercat să explice apariția fenomenului Gulagului prin prisma evoluției regimurilor penale. Astfel, el a ajuns la concluzia că Gulagul sovietic este, din punct de vedere juridic, un produs original al combinației dintre sistemul „disciplină și pedeapsă” care a dominat În Europa până În secolul al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ci și a specialiștilor din domeniile conexe. Spre exemplu, Michel Foucault, la vremea sa, sub impulsul eseului lui Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, a Încercat să explice apariția fenomenului Gulagului prin prisma evoluției regimurilor penale. Astfel, el a ajuns la concluzia că Gulagul sovietic este, din punct de vedere juridic, un produs original al combinației dintre sistemul „disciplină și pedeapsă” care a dominat În Europa până În secolul al XVIII-lea și cel elaborat În epoca Luminilor 1. În istoriografie, chestiunea care a Încins
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nazismul nu a fost decât o reacție firească la apariția și pretențiile de dominație mondială ale bolșevismului. Din această perspectivă, Holocaustul este interpretat ca o reacție a lui Hitler față de amenințarea sovietică și care a urmat, nu a precedat experiența Gulagului. Este notabilă replica istoricului francez François Furet, care a apreciat mult cartea lui Nolte din 1987, dar a considerat-o excesivă În planul concluziilor 3. Este evident că numărul victimelor comunismului este de cel puțin patru ori mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
răi deoarece sistemul lor a produs mai multe victime sau că naziștii erau mai răi pentru că au exterminat evreii sunt două poziții inacceptabile și dezbaterea ținută În acești termeni este șocantă și obscenă”6. Alte aspecte importante legate de fenomenul Gulagului sovietic din ultimii ani țin de metodologia utilizării documentelor de arhivă și de modul În care este posibilă disocierea Între condamnații politici propriu-ziși, pe de-o parte, și condamnații „obișnuiți”, dacă se poate spune așa, pe de altă parte 7
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]