996 matches
-
economiei, creșterea nivelului de trai, scăderea șomajului, creșterea exporturilor, a rezervelor valutare și un Uruguay civilizat și prosper, asemănător cu... Noua Zeelandă. Din pricina crizelor din Brazilia și Argentina, principalii parteneri economici ai Uruguayului, dar și a unei suite de dizabilități ale guvernanților, în frunte cu președintele, de promisiunile electorale s-a ales praful. Câteva date: în 2000, primul an de mandat, PIB a scăzut cu 1,4%, în 2001 cu 3,4% și în 2002 cu 11%; PIB-ul pe cap de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
seară Încheie ședințele la 11, nu ca democrații care discută toată noaptea>>”. e.m. Bugetul anului 1974 În același documentar trimis tuturor colectivelor de cenzori din țară, am găsit și repartizarea banilor pe domenii de activitate. Din desfășurarea sumelor reiese dărnicia guvernanților față de unele domenii care astăzi suferă enorm de pe urma finanțării deficitare. Iată câteva date, cu specificația că leul de atunci nu avea valoarea celui de acum. Astfel, bugetul republican fusese stabilit la suma de 168,770 miliarde de lei iar cel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sunt angajații cetățenilor în urma câștigării unui concurs pe post numit „alegeri” și sunt obligați să dea curs intereselor „angajatorilor”, în limita în care aceste interese nu lezează democrația și fundamentele statului de drept. În democrație responsabilitatea politică nu revine doar guvernanților, ci și cetățenilor. Responsabilitatea este proporțională cu gradele de putere și informație ale fiecărei părți. Gradul de moralitate în politică variază direct proporțional cu: informarea corectă a cetățenilor despre actele de guvernare; respectarea consimțământului informat al cetățenilor; respectarea promisiunilor electorale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
precise și grupuri de interese clar delimitate, fapt care le-a ajutat să rămână extraparlamentare. Formațiunile politice care au câștigat alegerile au făcut-o cu promisiuni de schimbare în liniște sau în bine. Liniștea și binele trebuiau asigurate prin autosacrificiul guvernanților, nu prin schimbări structurale în filosofia muncii și, după cum vedem, nici în cea a bugetului public, eternul sponsor al întreprinderilor nerentabile. Ministrul Finanțelor a încercat să ne convingă spre o altă direcție bugetară, dar el însuși a recunoscut că aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
am lăsat ca de obicei de o parte condițiile interne de posibilitate ale acesteia. O astfel de democrație nu e posibilă încă la noi decât formal și ritualic. Cetățeanul este o apariție de campanie și o formă de legitimare a guvernanților. Continuăm să suferim de minimalism civic și să generăm sindromul sărăciei cetățeniei. În afara faptului că instituțiile publice nu sunt încă structurate astfel încât să slujească în mod particular celor care, în ultimă instanță, le plătesc pentru asta, un obstacol major în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
lucru se datorează faptului că cetățenii sunt reduși la statutul de electorat și uitați între alegeri. Societatea civilă a apărut și s-a dezvoltat în țările cu democrații liberale ca o reacție la acest tip de tendință și la ispita guvernanților de a-și aduce aminte de cetățeni doar în campaniile electorale. Ea a mai apărut și ca reacție la „dictatura majorității”, prin urmare, ca necesitate de a sparge majoritatea în minorități cărora sindicatele, organizațiile neguvernamentale le promovează interesele. Societatea civilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
guvernanți, opoziție (mai puțin PRM, care pariază masiv pe resentimentele săracilor și efectele discursurilor haiducești), mass-media influente, chiar și de mediile intelectuale (mai puțin cel al sociologilor). Pe scurt, eu cred că sărăcia la nivelul cauzelor este responsabilitatea politică a guvernanților, dar cred că este responsabilitatea morală a tuturor celorlalți. Am impresia că nu știm să scăpăm de capcana „problemelor arzătoare ale politicii românești”. Atâta vreme cât persoanele și grupările public influente nu presează ca sărăcia să fie pe agenda publică, sărăcia rămâne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
noi toți, indiferent de profesie, suntem prestatori de servicii: bancare, de educație, de sănătate, de construcții, de curățenie, de informare, de guvernare. Alegerile generale sunt un concurs în care angajatorii sunt cetățenii (căci ei plătesc lefurile, fie ele și proaste, guvernanților). Politicienii „aplică” pentru un post de prestare de servicii de guvernare cu un program și un CV. Unii sunt cunoscuți și mediatizați excesiv de mult și de bine, alții excesiv de puțin și de prost. Aceasta influențează rezultatele concursurilor, dar nu le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sunt ispitiți să confiște statul pentru ei înșiși. În fața falsității politice cronice și a lipsei de control transparent asupra bugetului public, oamenii încep să creadă îndreptățit că statul nu le mai aparține. Mai speră o vreme, sub lozinca generică, aderesată guvernanților: „Dați-ne statul înapoi!”, dar apoi tind să se revolte în moduri imprevizibile și adesea anarhiste. Prima poruncă a eticii în politică este: Nu te folosi de cetățeni ca de simple mijloace pentru interesele tale și ale grupului tău! Iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cel de stânga, spre care trage partea populației despre care am vorbit, precum și reflexele dirijist-centraliste ale ministeriabililor ambelor legislaturi (cu mici excepții) și cel de dreapta, spre care trage, invocând dreptatea restitutivă și tradiția culturală interbelică, o bună parte a guvernanților actuali. PNȚCD este campionul ei, odată ce are și miniștri care fost bucuroși să tragă spuza pe maximalism statal. Sondajele anului 1996 asupra autorității dădeau prevalență copleșitoare Bisericii și armatei. La ora actuală li se alătură președinția. Pot fi formulate multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nici comunismul, la fel ca acum 60 de ani. Suntem parte a lumii dezirabile sub scutul protectiv al NATO și, foarte curând, ca parte a Uniunii Europene. Libertatea noastră nu este garantată doar de legile statului, nu este la cheremul guvernanților proprii, ci depinde și de apartenența noastră mai largă la lumea occidentală, adică la teritoriul democrațiilor liberale. Cred că trebuie să ne asumăm o perspectivă generală optimistă, să lăsăm defetismul și văicăreala de-o parte. Starea de depresie cronică la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Patemanxe "„Pateman,Carole", 1989). b. Autoritatea politică se bazează pe consimțământul de a fi guvernat. Guvenarea legitimă nu poate fi formată decât cu consimțământul indivizilor liberi. Cu alte cuvinte, autoritatea politică se naște în urma unui contractxe "„contract" între guvernați și guvernanți (Hobbesxe "„Hobbes", Lockexe "„Locke,John", Rawlsxe "„Rawls,John"). Contractul socialxe "„contractsocial" determină autoritatea guvernării, precum și relațiile între cetățenii semnatari ai contractului. Drepturile fundamentale stipulate în contract sunt la viață, libertate, proprietate. Contractul delimitează sfera publicăxe "„sferapublică" de cea privată. Indivizi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Congresul A.E.C.P.F.R., ținut la Iași, pe 21-22 mai 1932, cu ocazia aniversării a 15 ani de la întemeierea Asociației, cu participarea delegatelor din toată țara și a reprezentanților P.N.Ț., P.N.L., Partidului Poporului ș.a., Margareta P. Ghelmegeanu a atras atenția guvernanților și în special Consiliului legislativ, care lucra la unificarea legislației, asupra necesității stringente de a înlătura acele paragrafe ale Codului Civil care lezau în continuare drepturile femeii. La propunerea ei, s-a votat o moțiune prin care s-a cerut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
electorale ale B.P.D., a fost prezentată opiniei publice ca fiind cea mai importantă realizare a mișcării de femei din România. Se eluda faptul că parlamentul rezultat din alegerile falsificate nu era expresia voinței naționale, ci un instrument docil în mâinile guvernanților promoscoviți pentru a înlătura ultimele obstacole din calea comunizării țării. Arestarea liderilor țărăniști (iulie 1947), „autodizolvarea P.N.L.”, contopirea P.S.D. cu P.C.R. (februarie 1948), înlăturarea din guvern a grupării liberale tătărăscene, abolirea monarhiei, măsuri luate sub presiune sovietică, au însemnat pași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
În România, în perioada de tranziție, datorită mai ales lipsei de fonduri, se acreditează existența unui model de politică de tip rezidual (C. Zamfir, 1999, pp. 429-437). Acest fapt s-a impus indiferent de opțiunile politice declarate sau asumate ale guvernanților. Prin măsurile de politică socială restrânse referitoare la familie (în comparație cu anvergura problemelor sociale, generate, în principal, de sărăcie), statul poate fi considerat ca unul de tip minimal 33. În raport cu tipurile de suport public, se cunoaște faptul că familia monoparentală se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se implică puternic În viața politică. D. Stabilitatea și performanța politicilor guvernamentale include indicatorii: 105. Politica generală a guvernului. Numai rezultatele economice sunt În măsură să explice succesul sau insuccesul unei guvernări. Oricum, electoratul va sancționa prompt orice greșeală a guvernanților, cu atât mai mult cu cât politicile promovate de aceștia Îi afectează nefavorabil. Misiunea unui guvern este cu atât mai grea pentru o țară aflată pe panta descrescătoare a recesiunii economice. 106. Stabilitatea politicii guvernului. Guvernul trebuie să fie stabil
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
sens, sistemul de guvernare este un ansamblu de mecanisme organizaționale și instituționale, un arhetip instituțional managerial. Sistemul de guvernare este un mod de delimitare a puterii de influență a decidenților, de reglementare a conduitelor lor, precum și a spațiului discreționar al guvernanților. Capitolul 7 este alocat subiectului Managementul responsabilității sociale corporative ca dimensiune a strategiei corporative. Termenul de "responsabilitate socială corporativă" (RSC) este un concept prin care companiile integrează, pe o bază voluntară, preocuparea față de societate și mediu în operațiile curente de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu interesul afacerii, fie să respecte cadrul legislativ (ceea ce, în ultimă instanță, este tot în interesul firmei). Funcția de a strânge și de a dirija în scopuri sociale fondurile acumulate din impozite intră în sfera "mecanismelor politice", a guvernului și guvernanților. Teoriile și tacticile promovate cu intenția de a implica acționariatul și executivul unei companii în acțiuni cu scopuri sociale sunt o încercare de transformare a acestora în funcționari publici și încurajează modalități de fraudă din partea managementului firmei. Acceptarea de către mediul
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
crea inconsistență între principii, standarde și comportamente. Un exemplu pentru o organizație ar putea fi contradicția între standardul de corectitudine morală în relațiile cu guvernul, formalizat și făcut public de firma-mamă dintr-o țară dezvoltată și practicile de corupție a guvernanților din țările emergente (vezi cazurile mediatizate despre Simmens, G.M. etc.). De exemplu, Nike multinațională cu o cultură organizațională solidă, cu valori etice expuse în declarații de misiune și în diferite tipuri de coduria ținut în anii '90 primele titluri în
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
durabilă este, înainte de toate, un proces de educare iterativă. Pe de-asupra, atitudinea și capabilitățile comunitare trebuie susținute financiar. Construirea unor atitudini comunitare are nevoie de antrenament și monitorizare a progresului, dar și de fonduri. Site-urile și blogurile guvernului, guvernanților și ale departamentelor administrațiilor locale abundă în legi, recomandări, strategii și politici, mărturii de bună-credință focalizate pe dezvoltarea comunităților. Dar fondurile din programele Uniunii Europene destinate României sunt insuficient accesate de români și, chiar mai puțin, de comunități. Stare de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
guvernare este un ansamblu de mecanisme organizaționale și instituționale, o "matrice" instituțională pentru regulile jocului managerial. Sistemul de guvernare este un mod de delimitare a puterii de influență a decidenților, de reglementare a conduitelor lor, precum și a spațiului discreționar al guvernanților. În România, datorită faptului că în cele mai multe cazuri proprietarul este și coordonatorul afacerii, guvernarea la nivel de entitate profit are mai mult semnificația de "conducere" sau "managementul" organizației. În acest caz, sfera guvernării cuprinde acționariatul și reprezentanții acestuia: managementul de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Guvernanții și firma ca atare se supun unei raționalități colective care depășește interesele de clasă sau motivațiile individuale. Rațiunea de a fi a managementului (consiliu de administrație, rețeaua de administratori) se justifică prin obținerea și întărirea legitimității din partea societății. Acțiunile guvernanților transpun constrângerile mediului în sisteme normative și scheme cognitive interne orientând eficient organizația. Pe această structură foarte generală, accentuarea structurii financiar-juridice, normativ-disciplinare sau a celei cognitive a generat plasarea teoreticienilor în trei curente de gândire, ale căror idei de bază
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pornire în "teoria creșterii firmei" a lui Penrose (1959), fundamentează firma pe două dimensiuni: resurse și competențe. Firma este simultan un ansamblu de resurse și o entitate de acumulare continuă de cunoștințe, ambele orientate de viziunea și orizontul experiențial al guvernanților acesteia. Pentru Dosi (1994)79, firmele sunt ansambluri de competențe-cheie și de activități complementare asociate acestor competențe. Limitele firmei trebuie înțelese nu doar în costuri de tranzacție, ci în aceeași măsură în termeni de învățare, de oportunități tehnologice, de selecție
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
imagina, de a simți momentul de construire de oportunități. În concluzie, teoriile cognitive apreciază firma ca procesor sau repertoar de cunoștințe ce reacționează și funcționează ca urmare a unor argumente cognitive, de genul: * activitățile organizaționale sunt orientate în funcție de viziunea conducătorilor/guvernanților; * crearea de cunoștințe este baza pentru inovare, pentru valorificarea ansamblului de oportunități de investiție și pentru unicitate; cunoașterea tacită și cea socială conferă firmei avantajul inimitabilității; * organizația trebuie, este îndreptățită să-și protejeze baza de cunoștințe; * coordonarea activităților productive depășește
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
muncii (condiții, salarizare, climat etc) sau oferta de locuri de muncă, absorbția forței de muncă de pe piață, crearea de noi profesii? Când este asigurată stabilitatea socială, după perioade de criză de exemplu, cât de importante sunt deconspirările jurnalistice asupra mituirii guvernanților? Cine poate face demarcația clară între limita finală a binelui propriu firmei și unde începe cea a binelui public? Și, nu în ultimă instanță, ce tipuri de afaceri sunt etice pentru investitorii fondurilor de pensii: fabrica de prelucrare a cărnii
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]