2,011 matches
-
-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
de-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
manifestare organizată la Chișinău în ultimii ani . Pe lângă cuvântul academicianului Gheorghe Duca - Președintele Academiei de Ștințe din Moldova, vor mai rosti discursuri omagiale închinate lui Eminescu, și alte personalități culturale, oameni aleși de mare sirit . * Poetul Ion Hadârcă * Academician Ionel Haiduc - Președintele Academiei Române * Academician Eugen Simion - Președintele Secției de Fiologie al Academiei Române - Director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „ George Călinescu” . * Prof. Victor Crăciun - Președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni . * Prof. Helmuth Frich din Germania La acest congres
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343752_a_345081]
-
este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Biserica face referire la biserica de lemn „Sfântul Nicolae“ construită în anul 1642, monument istoric. Cămașa de zale face trimitere la cămașa de zale a haiducului Pintea, localitatea fiind singura care deține un astfel de obiect istoric. Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râul Cosău. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 968 din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287116]
-
ilegale” ale serviciului de pază a casei, în care locuiește președintele parlamentului dl A. Candu și, „întâmplător!”, oligarhul V. Plahotniuc împotriva protestatarilor din „Orășelul libertății”. Nu vă spune nimic acest nume de „Orășelul libertății”?. Oare orășelul creat în 2003 de haiducul de atunci Iurie Roșca nu tot așa se numea, care ulterior s-a stabilit că a fost o creatură a lui Voronin și a Kremlinului. Informația era prezentată în favoarea protestatarilor. Informațiile suplimentare filmate de trecători, care circulă pe internet, arată
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
suplimentare filmate de trecători, care circulă pe internet, arată că acești așa numiți “apărători ai păturilor social-vulnerabile” nu sunt altceva decât niște huligani, bandiți, care îi provocau intenționat pe oamenii legii și pe jurnaliști. La un moment se vede cum „haiducul” Petrenko lovește bine intenționat cu piciorul în cocarda cu stema Republicii Moldova de pe chipiul unui polițist. „Crima nepedepsită naște monștri” spune un foarte adevărat proverb. De atâtea ori încălcând legile Republicii Moldova și nefiind pedepsit acest bandit Petrenko s-a transformat într-
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
2016. Am urcat pe Valea Vințului, până la izvor, Pe cărări de munte, unde poveștile sunt multe, Gustând din toate ale pădurii, cu plăcere și cu dor. M-am oprit la Piatra Dublii, unde am aflat, Că prin acel loc trecură haiducii Beliga, Toader și Ilie, Care furau de la oamenii cinstiți din sat, Până au reușit jandarmii de hac lor să le fie. Am poposit oblu-n Gura Cuțului, la umbra unui nuc, O zonă pitorească, cu oameni faini și primitori, De unde
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
mult Am urcat pe Valea Vințului, până la izvor, Pe cărări de munte, unde poveștile sunt multe,Gustând din toate ale pădurii, cu plăcere și cu dor. M-am oprit la Piatra Dublii, unde am aflat,Că prin acel loc trecură haiducii Beliga, Toader și Ilie,Care furau de la oamenii cinstiți din sat,Până au reușit jandarmii de hac lor să le fie.Am poposit oblu-n Gura Cuțului, la umbra unui nuc,O zonă pitorească, cu oameni faini și primitori,De unde
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
ei, că-ți era mai mare mila de ei, și-au băgat coada între picioare și cât ai zice pește s-au aruncat pe burtă, iar Lenuța, cu șorțul plin cu darul de la nuntă, s-a urcat în mașină alături de haiducul Ilie Creangă și valea, iar când să plece i-a zis de la obraz: „Bețivule! Nu ești în stare de nimic... Hai Ilie și mai dă-l de străgălia!” De data aceasta rîdea și doamna inspector Ștrengaru cu gura până la urechi
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Abia acum a recitit acest verset, Că mucegaiul este-n oricare poet, Degeaba jeluiți pe psaltichie, Poetul este unul dintr-o mie. Timpul tăiat în săbii reci, Precum iubitele haiducilor zevzeci, Degeaba-și dezveleau fetia, Haiducul are treabă cu Bănia, La fel poetul între pat și moarte , Între pocalul plin și carte, Precum copacul Iggdrasil se nalță opul, Poetul e efectul, tu ești scopul. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ De-a puia-gaia, ehehei, Ce ne
FLORI DE MUCIGAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379889_a_381218]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Abia acum a recitit acest verset, Că mucegaiul este-n oricare poet, Degeaba jeluiți pe psaltichie, Poetul este unul dintr-o mie. Timpul tăiat în săbii reci, Precum iubitele haiducilor zevzeci, Degeaba-și dezveleau fetia, Haiducul are treabă cu Bănia, La fel poetul între pat și moarte , Între pocalul plin și carte, Precum copacul Iggdrasil se nalță opul, Poetul e efectul, tu ești scopul. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ De-a puia-gaia, ehehei, Ce ne mai spune Conan Trei, El are
FLORI DE MUCIGAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379889_a_381218]
-
Mihai Eminescu” din București, scriitorul clujean Ionuț Țene a lansat cartea: „Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor”, apărută recent la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj. Activitatea a fost organizată de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, Asociația „Gogu Puiu”, Haiducii Dobrogei, NapocaNews și Liga Scriitorilor. Printre invitații de onoare s-au aflat: Florin Dobrescu, secretarul Fundației „Ion Gavrilă Ogoreanu”, preotul Nicolae Bordașiu, istoricul Marius Oprea, care au făcut și aprecieri la adresa cărții, a autorului și a lui Valeriu Gafencu. Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Mihai Eminescu” din București, scriitorul clujean Ionuț Țene a lansat cartea: „Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor”, apărută recent la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj.Activitatea a fost organizată de Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, Asociația „Gogu Puiu”, Haiducii Dobrogei, NapocaNews și Liga Scriitorilor.Printre invitații de onoare s-au aflat: Florin Dobrescu, secretarul Fundației „Ion Gavrilă Ogoreanu”, preotul Nicolae Bordașiu, istoricul Marius Oprea, care au făcut și aprecieri la adresa cărții, a autorului și a lui Valeriu Gafencu.... XXIX
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
croite din freamătul de litanii al cerului răsfrânt pe chipul frumoaselor Fecioare dace, din lacrima de azur a poetului și cântecul din zori al rugii, din oblăduirea serafică a mamelor și dumbrava primăverilor copilăriei, din doinele bunicilor și legendele nepoților haiduci, din liniștea sihăstriei și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine sunt Magii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre dacoromâne, gătită în princiarele sale straie populare: toarse din aurul duhului, urzite din azurul agoniselii, țesute din
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natal”, scrie mărturisindu-se Elena Buică în Frumoasele vacanțe. În aceste rânduri, care au melancolia Amintirilor din copilărie
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
trăiește (zicere ebraică). A vorbit o tonă, am înțeles cincizeci de grame... • Arabii spun că dacă ai un bun conducător de cămile, dromaderul poate să lipsească! (Mircea Radu Iacoban). • Un banc idiot îl transformă pe înțelept într-un prost. DEFECTE • Haiducii moderni fură de la toți și nu dau la nimeni. Spune ce vrei, dar fă ce trebuie. • Sărăcia e pe gratis. Amabilitatea șoferului scade pe măsură ce greutatea vehiculului crește • Cu autobuzul, distanțele mici sunt cele mai lungi (Miriam Cojocaru). • Tinerii tembeli au
MINUNI & DEFECTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374414_a_375743]
-
cu cât se străduiește mai tare să o ascundă, pe-atât urlă ea mai tare și face semne disperate de undeva, din nevăzut... (Capitolul II, p. 29) Străbunicul cel falnic al Alexandrei-Svetlana, impunător ca un dac dârz, cu trăsături de haiduc, cu credința de cremene, neclintită, Eroul care și-a salvat confrații, pe cei aproape 1.000 de români aflați în trenul istoric ce trebuia să integreze cu prezența lor, unitatea de Neam a celor peste o sută de mii de
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au peste veacuri ecourile sacre. Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz... Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Cluj Napoca
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
cărora le-am alătura ilustra baladă folclorică românească Voica, impecabil înterpretată de Tudor Gheorghe. Revenind la Gina Zaharia, întâlnim un poem în care războinicul apare de peste moarte s-o răpească pe cea care-l așteaptă. El e, rând pe rând, haiduc de ninsoare, soldat care nu se mai teme de ninsoare, Meșter zidind-și iubita în templul textual etc., ca în acest formidabil poem basmic cu enigmatice și tulburătoare valențe inițiatice: „Am pornit s-ajung la tine însă nu știu unde ești,/ Mă-nsoțesc
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
evenimentul „Porți Deschise la Palatul Elisabeta”, de mese oferite de către Majestatea Sa unor personalități politice, economice, științifice și culturale ale țării. Victor Ponta, Daciana Sârbu, Dorin Chirtoacă, Oleg Bodrug, Radu Stroe, Emil Constantinescu, Ion Sturza, Călin Popescu Tăriceanu, acad. Ionel Haiduc, Arhiepiscopul Francisco Javier Lozano, nunțiu apostolic și decan al Corpului Diplomatic, Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Spaniei, Philippe Gustin, ambasadorul Franței, Jiri Sitler, ambasadorul Cehiei, Claudiu Săftoiu se numără printre personalitățile invitate de Majestatea Sa Regele Mihai cu ocazia aniversării
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
informați. • Politician e unul care strigă, diplomat e unul care tace. • Scărpinatul, ca și împrumutatul, ajută pentru puțin timp. • E de preferat un hoț leneș unui hoț harnic. • Ciorile și porumbeii murdăresc în acelaș mod statuile. • Toți bandiții se recomandă haiduci... Apele politicii nu-s niciodată potabile. • Dumnezeu să-ți ierte toate greșelile gramaticale... • Afganistanul afganilor - aplauze. Africa africanilor - ovații. Europa europenilor - huo! rasiștilor! • Prostia nu-i contagioasă, dar se răspândește. • Merg cu un talisman pentru că am auzit că ajută chiar dacă
(195/196) – SCARA VIEŢII & DOUĂZECI ŞI UNU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375000_a_376329]
-
nu am exersat demult, la acel simptom al ajustării defectuoase pomenit de Frankl (symptoms of maladjustment). Pe scurt ne pune la-ncercare puterea de adaptare. În speranța că istoria nu va repeta refrenul vânării de vânt, rămâne de văzut dacă haiducii modernității vor reuși să ne treacă și această vale seacă. ------------------------------------------------ Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania 7 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - VÂN(Z)ARE DE FERICIRE / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
Articolele Autorului Limba doinelor de jale și a celor de speranță A marcat din deal în vale pe ai patriei străbuni, Dând putere în unire și în jertfă cutezanță, Când străinii încercară multiple incursiuni. Limba mioriței blânde și a marilor haiduci S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar Și pe drumuri de răstriște și la marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși sub bolta nemuririi, Au dat mii de diademe sfinte-n
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
voștri! Am adus și prizonieri, așa cum ne-ați poruncit. Namilele îi aruncară pe Mărțișor și Norocel în fața împărătesei. Aceasta îi examină curioasă fiind deosebit de impresionată de înfățișarea lui Mărțișor. Negru-Cioară se simți dator să facă precizările: - Acesta e tâlharul terorist, haiducul Mărțișor, și ăsta sfrijitu’, frate-său Norocel. - Și vrăjitoarea? îl întrerupse împărăteasa. - Ne-a scăpat scorpia, Măria Ta! se tângui Nor Vânăt. A fugit ca o lașă. - V-a scăpat? urlă Iarna. Ce-am poruncit eu comandantului? Atunci observă că
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]