2,931 matches
-
mari, pârâul Dunavăț a ieșit mult din albia lui și a distrus iazul morii Rosetti. Iazul morii n-a mai fost refăcut, moara n-a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și inspirat ne informează că în același an 1888, a fost o var ploioasă, producând pagube în recolte. După secere, grâul era făcut snopi și pus în mici clăi, numite „jumătăți”; fiind pătruns de apă, trebuia desfăcut și uscat, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau la îndemână - lemnul de salcie și coaja - cu greu pot fi numite case, locuințe, erau mai mult adăposturi, colibe și bordeie răspândite prin pădure, deoarece plana frica de a nu fi descoperiți și trimiși înapoi în Bucovina. Fiind oameni harnici și destoinici, pe măsură ce numărul de familii sporea, și-au făcut case mai arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat, după nume, rudenii și locul de origine 36: familiile venite din Udești, Pârhăuți și Todirești (Chetroasa) s-au așezat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși pe muncă, pentru ași depăși condiția de țărani clăcași, fără pământ, dependenți de boier, dar și de răzeșii bogați, au devenit repede concurenți pentru răzeșii din jur, atât în ce privește administrația comunei (erau avantajați de poziția centrală ocupată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
București, dar a copilărit la Slobozia - Filipeni, la mama Boghioaia, care aduna vara, ca într-o tabără, toți nepoții, și nu erau puțini. Școala o face în București: clasele primare, gimnaziul, liceul „Grigore Moisil” - secția reală, dovedindu-se un elev harnic, cu dorință de cunoaștere, o inteligență vie, cu rezultate foarte bune la învățătură. Cunoștințele de matematică și fizică au fost hotărâtoare în reușita la severul examen de admitere de la Academia Militară, Facultatea de Științe Aerospațiale. La absolvire era ofițer inginer
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poluării chimice și fonice și se remontează fizică și psihică pentru o altă repriză de stres citadin. La „moșie” are un administrator destoinic, în persoana lui Gabi Vraciu și doi oameni pentru întreținere, familia Gheorghe și Cristina Boghiu, pricepuți și harnici. Ce intenționează să facă Mitruț Bănuț cu pământul? Un lucru e sigur: se poate face agricultură și fără să cultivi porumb. Ar putea fi o crescătorie de cai, care necesită furaje „de rasă”, o livadă, o vie, orice altceva. Nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liberi. În acest timp a avut loc un transfer de proprietate de la moșierii Rosetti și Sterian spre țăranii luncași în principal, deoarece ei au știut să se organizeze în obști sătești și să beneficieze prevederile legilor de atunci. Luncașii, oameni harnici și ambițioși, n-au așteptat numai pământul dat prin reformele agrare, plătit și acela cu cât s-a cerut, ci au cumpărat mult mai mult decât li s-a dat prin reformele agrare. După aplicarea reformei agrare din 1921, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
33 de hectare de viță nobilă, altoită. La această vie au lucrat pe bani puțini, în căldură și cu vermorelul în spate, cu apă rece și piatră vânătă, mulți locuitori din Slobozia. Unul dintre ei a fost Vasilaș Costică, om harnic, priceput la multe treburi, care, văzând câștigul de 11 lei la ziua muncă, în C.A.P. a plecat la oraș, la Bacău, prin anii ’70, așa cum au făcut mulți alți locuitori ai satelor. Secolul al XIX-lea a adusă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trase), înroșite în focă și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au fost satele românești, aveau nevoie, pentru viața de zi cu zi, de meșteșuguri și meșteșugari care, pe lângă munca lor în agricultură, răspundeau, fiind îndemânatici și harnici, și la solicitările consătenilor. Ei sunt cei care au prelucrat materialele aflate la îndemână: lutul, lemnul, piatra, pieile de animale și metalele. Meșteri specializați se aflau pe lângă curțile boierești și mănăstirești și erau proveniți din robi țigani, care, după ce au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o scurtă slujire a preotului Gh. Ilie, rudă de-a lui Gheorghe Romedea, vine ca preot tânăr Ion Păvăluță de loc din Oncești, care se și căsătorește cu învățătoarea Maria Bârgăoanu și este hirotonit preot în parohia Lunca - Filipeni. Om harnică și vrednic, se gospodărește singur prinzând rădăcini în Lunca: își face o casă încăpătoare pe o bucată de loc cumpărată de la Vasile V. Iacobeanu, de din vale de biserică, plantează vie nobilă și pomi. Îl țin minte pe preotul Păvăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
exigent cu sine și exigent cu cei din subordine, profesori suplinitori, unii în cursă de calificare pe diferite specialități. Nu le dădea voie să intre în clasă fără să fie pregătiți pentru lecție. Nu era rigid, nici obtuz, era exigent, harnică și întreprinzător, bun gospodar, chibzuit, privea școala ca pe o gospodărie rănească, numai că el voia să producă minte și minți. Nu dădea înapoi nici de la distracții, îi plăcea o glumă bună, o vorbă de duh, dar la un moment
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
desăvârșit și e nădăjduit că nici cel material nu va fi neînsemnat. Cu acest prilej, s-au înmânat dlui învățător Postoiu și dlui Tițariu - care de asemenea era prezent, brevetele de medaliere cu „Răsplata muncii pentru învățământ”. Decernarea acestei distincțiuni harnicilor învățători a făcut o frumoasă impresie în lumea adunată să sărbătorească pe acești apostoli ai neamului. S-au ținut instructive cuvântări de către subscrisul, învățătorii medaliați și învățătorul Gh. Iacobeanu de la școala din Buhaciu-Bijghir. Interesândumă de situația lucrărilor de adăugire a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de nevoie, prin brațul nemilosă al „teribilei nevoi”? Nu luăm aici în discuție acele familii (cazuri cunoscute în comună) care șiau vândut pământul pe băutură, leneșe, nepricepute, care trăiescă cu ce d Dumnezeu. Dimpotrivă, au fost și mai sunt familii harnice, pun mâna pe orice lucru, se apucă de orice ca să câștige și ca să iasă din nevoi. Din mărturiile înregistrate de Olimpia Bădăluță în anul 1960, aflăm că în unele familii nu se ajungea cu porumbul de la un an la an
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părinții, socrii mici, ca să nu se spună prin sat că s-a măritat fata lor cu puțină zestre. Druștele care pregăteau mireasa, o însoțeau (actualele domnișoare de onoare), scoteau toată zestrea, o prezentau, o cântau, o jucau, arătând cât de harnică și avută este mireasa. Și la plecarea miresei cu zestrea, carul era oprit și iar se plătea. Alaiul de nuntă era însoțit de toată suflarea, copiii ieșeau în întâmpinarea mirilor cu gălețile pline ochi cu apă, în semn de belșug
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fortuny, pe care toată lumea Îl numea pălărierul, o cunoscuse pe Sophie Carax În 1899, În fața treptelor catedralei din Barcelona. Tocmai făcuse un legămînt dinaintea Sfîntului Eustachie, care, dintre toți sfinții cu capelă particulară, avea faima de a fi cel mai harnic și cel mai puțin năzuros cînd era vorba să acorde miracole amoroase. Antoni Fortuny, care Împlinise treizeci de ani și plesnea de burlăcie, voia o soție și o iubea deja. Sophie era o tînără franțuzoaică și locuia Într-o rezidență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
obișnuita lui maiestuozitate. — Prieteni, viața e o dramă, și pînă și cele mai nobile făpturi ale Domnului gustă din fierea unui destin capricios și obstinat. Ieri noapte, spre zori, pe cînd orașul Își dormea somnul atît de meritat de popoarele harnice, don Federico Flaviá i Pujades, vecinul stimat care a contribuit atît de mult la Îmbogățirea și recreerea acestui cartier, În rolul său de ceasornicar din stabilimentul situat nu mai departe de trei uși de-aici, de la librăria dumneavoastră, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
revistele din Franța și din America o serie de articole, amintirile unuia, aprecierile altuia, care au adăugat la notorietatea lui Strickland curiozitatea publicului - fără însă a izbuti s-o satisfacă pe deplin. Subiectul era generos și în impozanta sa monografie harnicul Weitbrecht-Rotholz a reușit să înșire o listă remarcabilă de autorități în materie. Neamul omenesc are o apetență înnăscută pentru mit. Pasiunea pentru mituri pune stăpânire cu lăcomie asupra oricăror evenimente surprinzătoare sau misterioase, din cariera acelora care s-au distins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
care puteau să jeneze o familie respectabilă. Am citit opera aceasta cu mult amuzament și mă felicit pentru asta întrucât, de fapt, cartea este incoloră și plicticoasă. Dl Strickland a făcut portretul unui soț și tată excelent, unui om blând, harnic cu înclinații morale. Clericul modern a deprins din studiul științei care cred că se numește exegeză o ușurință uimitoare de a explica lucrurile neplăcute scuzându-le, dar subtilitatea cu care reverendul Robert Strickland a „interpretat“ toate faptele din viața tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ordonată. N-aveau decât atelierul, un dormitor și o bucătărioară. Dna Stroeve ținea singură toată gospodăria și în timp ce Dirk picta tablouri proaste, ea se ducea la piață, gătea dejunul, cosea și trebăluia cât era ziua de lungă ca o furnică harnică. Iar seara se așeza în atelier și iarăși cosea în timp ce Dirk cânta o muzică de care nu mă îndoiesc că depășea puterea ei de înțelegere. Cânta cu mult gust, dar cu mai mult sentiment decât era justificat și turna în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
uită, domnul Blaine! Nu v-am văzut de câteva zile. — Nu, a răspuns Amory. Demisionez. — Păi... păi... Asta e... — Nu mă simt bine aici. — Regret. Și eu, care credeam că relațiile dintre noi sunt... chiar... cordiale. Dădeați impresia unui om harnic... poate cu o oarecare Înclinație pentru texte fanteziste... — Pur și simplu m-am săturat, l-a Întrerupt bădăranul de Amory. Nu-mi pasă nici cât negru sub unghie dacă făina Harebell’s e mai bună ca altele. La drept vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cearșaf bun. Și în timp ce se predau, mulți au mai fost încă uciși, e un fapt dovedit. În timp ce frumusețea lui avea mult de pătimit în pantofii prea strâmți, Hans luă o grămadă de plicuri gata scrise și le îndesă, pe la spatele harnicei sale mame, în mașina de gătit. Nu știe nici el prea bine de ce face asta, dar cumva e nevoit s‑o facă, e în el o voce care‑i aparține lui Rainer și care‑i poruncește acest lucru. Vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
căruia petele de culoare pastelată - care sunt, de fapt, femeile - alunecă încoace și‑ncolo. Câteodată țâșnesc neauzite, alteori mătură totul în jur, ca un excavator, încât servitorii cu tăvile în mână trebuie să se ferească din calea lor; dacă sunt harnici și cinstiți, au în această casă un post asigurat, pe care nu li‑l poate lua nimeni. Rochiile sunt minunate, e o bucurie să le privești, chiar dacă doar de la distanță, cum face Rainer în momentul acesta; el spune că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nevoie decât de un deget și de încă ceva, salivează tata și‑și bagă o mână în pantalonii de duminică proaspăt călcați, care n‑or să mai rămână mult timp așa. Acolo, în pantaloni, își mișcă și‑și agită degetele harnice care n‑au mai fost puse la lucru manual de mult, ultima dată s‑a întâmplat în război și atunci cu intenții ucigașe. Acum a venit vremea să facă exact opusul. Tata își freacă membrul ca să ejaculeze. Asta îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sine, fiindcă în sine se găsește în mod normal tot timpul. Și, zicând acestea, își întinde brațele îmbrăcate într‑un pulover de lână. Iar tu te mai găsești, în plus, și în inima mea, susură Rainer. Anna ochește un gândăcel harnic și‑l strivește. Nu mai omorî animale și ascultă mai bine ce am de zis, o dojenește Sophie. Vreau să inițiez un experiment record, prin care să‑mi ating cât mai repede limitele impuse, confecționând, de exemplu, o grenadă artizanală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Mihail, pe verticala veșniciei. Între timp, la Mănăstirea Săpânța Peri au fost ridicate altarul de vară, clădirea stăreției, corpul de chilii, a fost introdus curentul electric, s-a amenajat drumul. La data 14 septembrie anul 2005, Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul - harnicul, dinamicul și vrednicul Episcop -Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, împreună cu părintele Grigore Luțai și peste 50 de preoți, stareți și starețe din eparhie, au oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară, instalând-o totodată ca stareță pe monahia Agnia
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice, rugătoare, ascultarea fiind cea mai importantă componentă a vieții de mănăstire. Nădăjduim ca atunci când ne vom muta în casa nouă, să continuăm activitățile cu și mai mult spor. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru toate. Mare ajutor am primit din partea celor
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]