1,047 matches
-
de acuzații au fost interzise Încă din 1264, printr-un act de privilegii acordate evreilor de Bolestaw cel Pios (act cunoscut sub numele de Statutul de la Kalisz), confirmat ulterior de regele Cazimir cel Mare, În 1334, și apoi de Marele Hatman al Coroanei, Jan Tarnowski, pe la mijlocul secolului al XVI-lea <endnote id="(682, p. 35)"/>. Probabil că Bolestaw a luat ca model actele similare germane și bulele papale din 1236, 1247 și 1255, redactate și emise În vederea opririi sângeroasei fantome care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și, când or prins să buciume și darabanele să bubuie, s-o iscat un tărăboi de ziceai că sună Apocalipsa! adaugă Luca Arbure. "Ahaaa!!", și-au zis turcaleții!, hohotește hatmanul Șendrea, "acolo-i bârlogul ghiaurului!! Pe el!!! Înainte!!! Aiaia!! Allah!!! Allah!!!" Și s-or înglodat în mlaștină până la burta cailor, și-a fost o îmbulzeală de se călcau pe bătătură, nici să se scarchine turc pe turc!... "Înainte!!! Înapoi!!! Înapoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au aflat mântuirea în Dunăre, că veniseră apele mari, cu sloiuri, de numai hoituri umflate cărau puhoaiele spre Marea cea Mare! adaugă Șendrea, un zdrahon de bărbat, un uriaș ce ridica în spinare un cal cu călăreț cu tot, mare hatman al oștirii și cumnat, ce ținea de soție pe Maria, sora mai mică a Domnului. Mici-mici, dar afurisiți moldovenii iștea, parcă ar fi greci! cuvântă Țamblac cu admirație. Ce frumos a fost! exclamă Alexandru în extaz. E un adolescent blond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spune el, după ce face o pauză, cu vocea mai fermă, mai răspicată: să fie credincioși țării ce le-a deschis brațele și a cărei pâine o mănâncă! Să fie ajutați! încheie el și face câțiva pași șchiopătând. Șendreo, îi poruncește hatmanului, trei zile benchetuim! Nu! Două! Ajunge! Deci, vineri în zori, purcedem în Țara de Jos să cătăm pe unde au stricat-o, să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ascultați: "...Mateiaș, trăgând pe sama sa toată măreția acestui triumf și, cu neobrăzata sa deșertăciune, atribuindu-și sieși meritele altuia, nu s-a rușinat, cu trufașa lui mândrie, să se fălească către regii și principii Pământului că "oamenii săi, sub hatmanul său Ștefan" palatinul Moldovei..." "Hatman"... M-a înălțat în grad, mormăie Ștefan. "...Sub hatmanul Ștefan, palatinul Moldovei, au bătut și au strivit o mare armată turcească la Podul Înalt, repurtând o prea strălucită izbândă... Prin oamenii săi..." Mulțumesc, bunule părinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sa toată măreția acestui triumf și, cu neobrăzata sa deșertăciune, atribuindu-și sieși meritele altuia, nu s-a rușinat, cu trufașa lui mândrie, să se fălească către regii și principii Pământului că "oamenii săi, sub hatmanul său Ștefan" palatinul Moldovei..." "Hatman"... M-a înălțat în grad, mormăie Ștefan. "...Sub hatmanul Ștefan, palatinul Moldovei, au bătut și au strivit o mare armată turcească la Podul Înalt, repurtând o prea strălucită izbândă... Prin oamenii săi..." Mulțumesc, bunule părinte. Ce vă spuneam? "Soarele când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
deșertăciune, atribuindu-și sieși meritele altuia, nu s-a rușinat, cu trufașa lui mândrie, să se fălească către regii și principii Pământului că "oamenii săi, sub hatmanul său Ștefan" palatinul Moldovei..." "Hatman"... M-a înălțat în grad, mormăie Ștefan. "...Sub hatmanul Ștefan, palatinul Moldovei, au bătut și au strivit o mare armată turcească la Podul Înalt, repurtând o prea strălucită izbândă... Prin oamenii săi..." Mulțumesc, bunule părinte. Ce vă spuneam? "Soarele când răsare..." Dar, dar ce pot să fac? Mă las
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cap cămașa de zale, poruncește răspicat: A sosit clipa! Caii!! Pornim spre Cetatea Albă!! Steagurile vitejilor, înainte!! După noi, în goană, "Oastea de curte"!! Și-apoi "Oastea cea mare"!! Șendreo!! Adunarea!! Sună adunarea!! Ai plecat?!?! întreabă el nerăbdător, privind după hatman care iese în goană. Tu, Tăutule! Și tu, Dumo! Încălecați! Dați pinteni! Goniți! Ziua și noaptea! La Cracovia! La Buda! Duceți lui Mateiaș, lui Cazimir știrea "Vin turcii!!" Să vină cu oștile! Să nu ne lase să pierim pe noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în genunchi, sughite. Zăgazul lacrimilor se rupe: Sfântă Fecioară, ocrotește-l, bolborosește ea, ocrotește-l... Buciumul de adunare îi acoperă ruga... 6 Podagra și ciuma Luminiș în pădure. Pe cărare, în marș forțat, cu zornăit de pinteni, apar boierii-oșteni, cu hatmanul Șendrea în frunte. Sunt înzăuați, cu platoșe, scuturi, coifuri, săbii, buzdugane tot harnașamentul de război. Fiecare poartă în spinare pe lângă cucura cu săgeți și un sac legat cu sfoară un fel de raniță, se pare destul de grea. Sunt prăfuiți, nădușiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Un prăpădit de grămătic, scârța-scârța pe hârtie -, care a buchisit câteva slove prin crâșmele Cracoviei! îl înfierează Isaia. S-o fi smintit de învățătură, completează Negrilă. Parcă Șendrea-i mai breaz? Un răzăș ajuns, un țărănoi, o hardughie cu mușchi: "Mare Hatman!... Mare Portar al Sucevei!" completează Alexa. Ferească Sfântu' când urcă scroafa-n copac! De "Marele Spătar Mihail", ce să mai vorbim?! Un coate-goale! Un sărăntoc! Un măscărici obraznic!... Auziți: "Moșia mea e spada!" Unde s-a mai pomenit boier fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ori Millo Director de Traian Mihăilescu, ambele după Vasile Alecsandri, ș.a. Chiar de la primele încercări de creare și propagare a genului operetei, Eduard Caudella a folosit temele unuia din clasicii literaturii române, I.L.Caragiale, care i-a scris libretul operei Hatmanul Baltag. Modelul a fost luat și de alții, care au apelat la creația lui Caragiale, ale cărui teme bogate în conținut au folosit ca model de inspirație transpus în diverse modalități de exprimare ca limbaj muzical. Acestea, cu rădăcini în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
hotarul Împreună cu țăranii de pe proprietățile lor colonizând ținuturi nelocuite din Ucraina și Rusia. Din această categorie să amintim descendenți ai familiilor Râșcanu, Cantacuzino, Balș, Sturza, Catargiu, Boylan, Ghica, Bașotă, Lazu și alții. Cercetătorul Gh. Bezviconi citează iluștri cărturari, demnitari și hatmani ca Ion Potcoavă urmat În Ucraina de numeroși asociați, Domnița Ruxandra soția lui Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițchi, domnitorul Gh. Duca ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantemir ajunge În Rusia cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Balș, Sturza, Catargiu, Boylan, Ghica, Bașotă, Lazu și alții. Cercetătorul Gh. Bezviconi citează iluștri cărturari, demnitari și hatmani ca Ion Potcoavă urmat În Ucraina de numeroși asociați, Domnița Ruxandra soția lui Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițchi, domnitorul Gh. Duca ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantemir ajunge În Rusia cu mii de oșteni și boieri precum Rugină, Buhuș, Bantăș, Banar, Nacu, Nour, Merescu, Dicescu, Racoviță, Sturza, Codreanu. Un Însemnat val de pribegi spre
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
emerit, Ilie Mecinicov, descendent al spătarului Milescu, laureat al premiului Nabel În 1908, fratele său Leon Mecinicov geograf și sociolog, Nicolae Bantaș, cercetător al istoriei diplomației, fratele său Dimitrie Bantaș, guvernator de Tobolsk și Vilna, senatorul Ioan Muraviov Apostol, nepotul hatmanului Dănilă Apostol. Se crede că au avut Înrudire românească, scriitorii Gogol, Dumitrașcu, Nicolaie Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din Odesa, ș.a. Dintre românce amintim surorile lui Antioh Cantemir Maria Cantemir și prințesa Smaranda Golițin, contesa Roxandra Edling născută Sturdza, Alexandrina
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a Moldovei nu a generat sentimente revanșande cu toate că dincolo de Nistru și Bug se aflau importante comunități românești. Nu numai satele dar și orașe ca Oceacov, Odesa, Tiraspol, Balta au fost zidite pe proprietăți moldovenești cu mână de lucru autohtonă. Domnitori, hatmani, fețe bisericești, oameni de știință moldoveni au avut o contribuție Însemnată În progresul cultural al ucrainenilor. Chiar În primul an al Încheierii Tratatului au apărut volume Întregi cu articole exprimând opinii, obiecții, scrisori deschise, au avut loc Întruniri și reuniuni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ajuns la putere, nu reușise încă să centralizeze puterea, spre a pune în mișcare, în propriul său folos, absolutismul Romanovilor și scopurile lor imperialiste. Haosul domnea în toată Rusia. Ucraina trăise, prin grija Germaniei, o încercare de existență aparte, cu hatmanul Skoropadski, apoi cu Petliura care ocupase scena înainte de a muri asasinat la Paris, pe strada Rivoli. De ani de zile o mișcare care nu avea nimic artificial, ci pleca din străfundurile sufletului popular, agita Ucraina dornică de independență și libertate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Călătoriile sunt însă excelente.) COSTACHE STAMATI Poezia basarabeanului Costache Stamati (1786-1869) este impregnată de accente byroniene, prin poeții ruși, și e în general de tipul romantic, cu o vocație hotărâtă în direcția viziunii macabre și a umorului de colori. Umbra hatmanului Arbore, apărând străjerului, este colosală, monstruos gotică în felul hugolian: Cântând oșteanu aceste, pare că au fulgerat! Deci el tace și să uită și vede jos lângă sine Că un nour să lăsară de rază încongiurat, În care sta în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
treaptă. Însă când Răzvan vrea să fie domn, șovăie: Despot fu grec, Ioan-vodă fu armean și Iancu sas... Dar orișicum pîn-acilea din mila dumnezeiască, Noi n-am avut nici un vodă... știi!... Țara o să cârtească, Ce să-i faci!... Mai bine hatman. Să nu fi fost tată-tău!... Drama rămâne oricum foarte originală și nu figura de femeie bărbătoasă a Vidrei, care împinge pe erou pe calea ambițiilor, oferă problema centrală. Răzvan însuși e un om de voință și dacă ezită, face
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a Occidentului se spulberă. Creștinismul a dat, ulterior, lumii aceleia o anume unitate. Nu vedem azi un Înlocuitor similar.” L-am Întrebat, apoi, pe interlocutorul meu cum vede azi noțiunea de patrie. Eroul microromanului Inferences of a Sabre, generalul Krasnov, hatmanul conducător al diviziei de cazaci aliați cu naziștii, speră să poată Întemeia pentru aceștia o nouă patrie În provincia italiană pe care o ocupă. Satele din zona Friuli Încep să capete nume cazace! Textul spune: „Iată-l aici, În patria
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ștefăniță, domnitor despotic, torturat de orgoliu și neputință, om bicisnic, scelerat, caracter aflat la antipodul lui Ștefan. Pentru a-și impune puterea, el are de luptat cu amintirea sfântă a bunicului său, cu boierii din grupul lui Luca Arbore, bătrânul hatman care îl slujise cu credință pe Ștefan. Trebuie să înfrunte, de fapt, pe toți cei care îl mustră pentru nevrednicie, amintindu-i de vitejia și înțelepciunea lui Ștefan. Egocentric, obsedat de himera puterii, sfidător, nesăbuit și semeț, ajunge să săvârșească
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
fiică a clucerului Constantin Florescu, și al banului Radu Golescu, G. a primit, împreună cu fratele său, Iordache, o educație îngrijită, acasă și la Academia Domnească din București. Destinat prin obârșie înaltelor demnități publice, a fost, pe rând, ispravnic, vel agă, hatman, iar din 1821, mare logofăt al Țării de Jos. Cei patru fii pe care i-a avut, Ștefan, Nicolae, Alexandru și Radu, vor deveni personaje cu un rol important în viața politică a epocii. În zilele tulburi ale mișcării din
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele moldovenilor cu nemții la Suceava și la Cetatea Neamț. Calitățile de povestitor ale cronicarului unesc simplitatea, reținerea calmă cu accentele de durere, provocate de împrejurări istorice dramatice. Partea a doua
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
construcția și la unitatea dramei. De o teribilă opacitate suferă însă D. când devine el însuși autor dramatic. Țară și Mihnea-Vodă (1876), o „dramă națională”, alegoria Le Rêve de Dochia (1877), Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate de Teatrul Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
București, 1877; ed. 4 (Visul Dochiei), trad. C.D. Ollănescu și Th. Șerbănescu, București, 1894; Ostenii noștri, București, 1877; Crimă din strada Polona, f.l., f.a.; Leș Roumains du Sud (în colaborare cu Nicolae Densușianu), București, 1877; Artă în timpul resbelului, București, 1879; Hatmanul Dragan (în colaborare cu I.D. Malla), București, 1880; Mixandra, București, 1880; Încercare de terminologie poporana română, București, 1898; Istoria României contimporane, București, 1901; Bucarest en 1906, București, 1907. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Despre cultura, îngr. D. Irimia, Iași, 1970, 180-187
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
întreabă, cunoștiința de sus îi răspunde)"45. Imediat, el reia ideea: "tot numele hiriș scurtă hotărârea lucrului ieste". Recurgând la această metodă de lucru (la care se pare că a apelat și Cantemir însuși, când i-a atribuit masca respectivă Hatmanului Lupu Bogdan), Lupul ajunge la o concluzie cât se poate de firească și de necesară intențiilor romanului: "Jiganiia aceasta dobitoc cu patru picioare nu ieste, pasire zburătoare nu ieste, Cămilă nu ieste, Struț aplos nu ieste, de aier nu ieste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]