620 matches
-
coaliție impuse care, așa cum am observat, au existat în unele state comuniste; în practică, partidul comunist a controlat în mod efectiv aceste țări de unul singur și cu strictețe. Aceste cazuri au fost totuși uneori descrise ca fiind mai curând "hegemonice" decât "monocentrice" (Wiatr, 1964: 281-90). Sistemele cu un singur partid impuse pe cale legală nu au existat doar în statele comuniste sau cvasi-comuniste precum Etiopia sau fostele colonii portugheze, care au adoptat pentru o vreme un sistem de guvernare în întregime
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
suflului dătător de viață al altor civilizații și mai cu seamă operei renovatoare a Bisericii și a Evangheliei; naționalism plutocratic, care privește toate celelalte națiuni ca pe un câmp de exploatare pentru a-și mări toate bogățiile sale fabuloase; naționalism hegemonic, care conștient de propria-i putere, aspiră la o supremație nestăpânită, impunându-și jugul mai ales asupra națiunilor mici și slabe; naționalism politic, care se îndârjește împotriva minorităților etnice pentru a le distruge, folosind pentru aceasta chiar și metodele barbare
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Cehoslovacia, România și Iugoslavia, încheiat la instigarea Franței (și avîndu-l ca principal promotor pe Edvard Benes) în 1923. Oficial era îndreptat contra puterilor "revizioniste" (Germania, Ungaria, Bulgaria și Austria), în fapt s-a dovedit a fi un instrument al politicii hegemonice a Franței (în 1938 cu acordul de la München). 216 Bucata de pînză roșie, în formă de pelerină, de care se folosește matadorul pentru a excita taurul în ultima fază a coridei. 217 Ungaria Subcarpatică, integrată Slovaciei în 1918. 218 Regina
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
exemplu, doctrina militară, preferințele în domeniul alianțelor, tipul de diplomație promovat. Și aici există două cadrane: în cel defensiv se află teoria balanței amenințărilor sau teoriile (orientate spre agent) asupra balanței ofensivă-defensivă. De partea cealaltă, în zona ofensivă, întâlnim teoria hegemonică a politicii externe (William Wohlforth) sau realismul centrat pe stat al lui Fareed Zakaria. Tabloul se bazează însă pe separarea netă între contribuțiile realiste în Studiile de Securitate și cele subsumate economiei politice internaționale, excluzând astfel o componentă importantă a
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
de echilibrator, ea fiind cea care și-a exprimat în mod formal interesul menținerii balanței de putere în Europa. Astfel, Marea Britanie a reprezentat puterea care a înclinat balanța de o parte sau de cealaltă, în încercarea de a stăvili tendințele hegemonice ale marilor puteri continentale. Ea a fost, de pildă, cea care a menținut balanța între Franța napoleoniană și marile puteri europene coalizate împotriva ei; sau între Franța, pe de o parte, și Austria, Prusia și Rusia, de cealaltă parte, în
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
respectivul stat face parte. Pentru alcătuirea unei analize a politicii de securitate, este esențial să știm dacă avem de-a face cu un subsistem multipolar (dominat de mai multe mari puteri), bipolar (structurat În jurul antagonismului a două mari puteri) sau hegemonic (dominat de o singură putere). Statutul și polarizarea sistemului vor determina și, În anumite Împrejurări, vor constrânge adoptarea anumitor strategii de securitate și de apărare ale unui anumit stat (Miroiu, 2005). Politica de securitate a unui stat vizează ansamblul măsurilor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
spre sfârșitul perioadei. Setul de alianțe vizează Franța, Polonia, Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică. Doctrina militară vizează apărarea circulară, extinderea aparatului militar pe același format În teritoriile noi. Apar rudimente ale teoriei războiului popular. 4. Supraviețuire În regim de dominație hegemonică (1940-1991), cu următoarele etape: - germană (1940-1944); instrumentul militar rămâne sub controlul politic intern din punct de vedere al organizării și dotării, dar este subordonat strategic, operativ și, uneori, tactic comandamentelor germane (Watts, 1998); - sovietică 1 (1944-1968?) - supunerea intereselor naționale scopurilor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a națiunii (în sensul Școlii Gusti). Mai mult chiar: „Sociologia-teorie a structurilor sociale [...] este una din premisele teoretice ale geopoliticii-informație externă; sociologia-cercetare a structurilor sociale [...] este una din operațiile ce o compun” (Golopenția, 2002, 537). Geopolitica își asumă o tendință hegemonică în câmpul disciplinar al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cât și prin judecățile de valoare pe care autorul le face. Întâlnim în el concepte „uitate”, „ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de marxism, au aruncat, odată cu apa, și copilul din copaie. Dacă în perioada comunistă, în științele socioumane te împiedicai de „marxismul creator” la tot pasul, după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aplicare, chiar în franceză, era resimțită ca o poziționare subalternă față de o literatură majoră. Ideea de conecta literatura direct la limba franceză implica o emancipare de sub tutela retoricii, pentru a arăta că se pot face opere fără intermedierea unei științe hegemonice, transnaționale. Această critică a vizat două aspecte ale retoricii: ideea de ornare, de procedeu adăugat la materia lingvistică și ideea de alegere, de parcurs multiplu al expresiei spre sens. Prin contrast, "geniul limbii" va acționa în raport cu literatura ca o constrângere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
structurilor de cooperare continentală și regională. Prin definiție, diplomația multilaterala nu exclude bilateralismul sau alte tipuri de negociere, acestea completându-se reciproc în mod natural; diplomația multilaterala, la modul cum s-a afirmat încă de la început, exclude așa-numitele "intenții hegemonice", "limitând drastic aspirațiile egoiste ale statelor",36 un exemplu revelator în acest sens este cel al secretarului britanic al afacerilor externe (Canning), care la finalul Congresului de la Viena (1815), apreciind că diplomația bilaterală este normală, concluziona: each for himself and
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
problematică dintre PCR și tradițiile culturale ori formulele politice românești”. Al doilea nume este cel al deja citatei lucrări a Katherinei Verdery, 1995, p. 97. Pentru indigenizarea marxismului vezi Verdery, op.cit., pp. 119-122, și Tismăneanu, op.cit., p. 21: „Ambiția grupului hegemonic din PCR de a urma un drum distinct de cel al celorlalte țări ale Tratatului de la Varșovia - n-a `nsemnat, de fapt, un divorț de dogmele tradiționale, ci din contră: dorința coercitivă de a duce logica stalinistă la extrem prin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
timpul să uite asta. Ocupația banului și a comerțului este una pașnică, permanentă și subtilă. De aceea ,,teoria succesiunii coexistente a deplasat accentul de pe înțelesul teritorialist al centrului mișcării civilizațiilor spre un înțeles spiritualist (...). Este prima eliberare majoră de modelul hegemonic al înțelegerii dinamicii civilizațiilor pe care l-a propus englezul Mackinder"18. După cum se poate intui, strategia identitară deschisă pe care o adoptă acum marile națiuni funcționează, în primul rând, ca o soluție pentru rezolvarea propriilor lor probleme economice, culturale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
criză planetară, deoarece a atras prin cauzele și efectele sale spații geografice și economice foarte largi, de pe cuprinsul întregii planete. În același timp, această criză este și o criză a economiei americane, în calitatea sa, dobândită după 1945, de economie hegemonică, dominatoare, care face reguli și impune reguli în planul relațiilor economice internaționale. Criza economică poate fi înțeleasă mai bine dacă luăm în discuție rolul pe care dolarul american l-a jucat și îl joacă în sistemul financiar planetar. După 1945
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
libera circulație prin strâmtori. Victoria lui Petru cel Mare de la Poltava asupra lui Carol al XII-lea al Suediei crease în Europa percepția unei Rusii ca mare putere nordică. Se credea că împărăția țarilor se va substitui Suediei ca forță hegemonică a ariei nord-europene. Ecaterina a II-a însăși era denumită „Semiramida Nordului”. Această opinie nu s-a confirmat. Fosta principesă germană ajunsă pe tronul țarilor și-a manifestat preocuparea pentru extinderea puterii ruse în spațiul carpato-dunărean. Deși proiectul ei de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de caz: Călători străini despre civilizația medievală românească 3. Premisele constituirii României moderne 3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țara Românească 3.2 Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală - Conștiința națională și emancipare politică *Studiu de caz: Drepturile și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de caz: Călători străini despre civilizația medievală românească 3. Premisele constituirii României moderne 3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țara Românească 3.2 Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală - Conștiința națională și emancipare politică *Studiu de caz: Drepturile și
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
urbană - Biserică și Domnia - Politică externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul 3. Premisele constituirii României moderne 3.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonica, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țară Românească 3.2. Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criză orientala - Conștiința națională și emancipare politică 4. Crearea instituțiilor moderne 4
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
urbană - Biserică și Domnia - Politică externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul 3. Premisele constituirii României moderne 3.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonica, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țară Românească 3.2. Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criză orientala - Conștiința națională și emancipare politică 4. Crearea instituțiilor moderne 4
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
feminine că condiție esențială a emancipării sale nu face decât să o limiteze pe această în realizarea să că personalitate umană complexă și că agent creator.[2] Alegerea conștientă (agency) personală a femeii există, prin urmare, doar în cadrul acestei identități hegemonice impuse - arareori în afara ei. Discursul împuternicirii feminine prin abordarea noii identități emancipatoare hipersexualizate incită femeile să fie „stăpâne pe propria lor situație, dar niciodată să o chestioneze”[3]. Politică seducției este, așadar, „unul dintre mijloacele societății de a perpetua dominația
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
for a woman’s emancipation only limits her în becoming a complex human being and an active agent.[2] [caption id="attachment 1565" align="aligncenter" width="600"] Alexandra Horghidan, No title, 2014.[/caption] Women’s agency exists, therefore, only within this hegemonic identity and seldom outside it. The discourse of women’s empowerment by means of embracing the hypersexualized “emancipatory” identity urges women to be “masters of their own status, but never question it.”[3] The politics of seduction is therefore “one
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
că distanțarea de Orient reprezintă etalonul după care standardele modernității și civilizării sunt măsurate; pe de altă parte, mobilizează complexele de inferioritate pentru a-i servi propriilor proiecte geopolitice. Pe masura ce „amenințarea islamică” a înlocuit-o pe cea comunistă în imaginarul hegemonic occidental, Europa de Est a trecut de la statutul de Lume a Doua din punct de vedere politic și economic la unul de Lume a Doua din punct de vedere cultural și, implicit, rasial, rămânând în același timp în cadrul unei Europe epigonice</spân
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
de timp și companie pentru a vedea cu inima și mintea totodată, pentru a te putea situa relațional în lumile sociale. În sfera publică, e nevoie de timp și muncă pentru a introduce idei care deschid către viziuni alternative celor hegemonice. A durat din 2004 până prin 2012 până când industria culturală centrală a început să accepte cuvintele „capitalism” și „neoliberalism” în loc de „economie de piață” și „pragmatism”. Iar procesul nu s-a terminat - el nu se termină niciodată. Munca intelectuală abia începe să
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
fond cultural comun, dincolo de diviziunile nord-sud sau est-vest, împotriva neoliberalismului ce negociază încă opțiunile sale anticapitaliste și transmoderne. Cu toate acestea, chiar și aceste resurse trebuie supuse testului transautonomist. Gândirea decolonială și reflecția la frontieră oferă resurse și împotriva feminismului hegemonic și a antirasismului liberal. Iar povestea largă a migrantului ori istoria socială locală pot oferi cadrele în care se alătură sensibilitățile sociale cele mai diferite. Eurocentrismul - care împiedică până și cea mai simplă relaționare, darmite fluența în repertoriul experiențelor nonoccidentale
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
o turnură epistemică, însă nu cere un atașament exclusiv de experiențe nonoccidentale: „Sudul Global” e un concept, nu o arie pur geografică, cuprinzând o multitudine de aliați occidentali. Este o diferență enormă între importul și colonizarea locală din teritoriul ideologiilor hegemonice, pe canale instituționale, și împrumuturile din teritoriul rezistențelor occidentale, pe baze relaționale. Țările Europei occidentale sunt departe de a fi gata pentru decolonizare, necum liberare, foarte departe de angajamente cu adevărat transformatoare pentru înțelegerea datelor prezente ale colonialității. În același
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]