1,540 matches
-
avem sărbători cuminți și curate, sărbătoarea light aliniindu-se la valorile de fond ale ordinii cotidiene. Din principiul excesului în cursul vechilor demonstrații festive nu mai păstrăm decât un palid simulacru: până și extracotidianul a devenit doar o formă a hegemoniei cotidianului. În sărbătoarea dionisiacă trebuiau trezite toate simțurile, iar rațiunea era răsturnată cu capul în jos prin anularea tuturor interdicțiilor. Dar astăzi? Homo festivus s-a preschimbat într-un simplu trecător, într-un gură-cască amator de ambianță fun, de animație
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
africane și pentru impunerea anumitor decizii acestora. Există prea puține dovezi care să susțină ideea că veniturile generate de creștere ajută la reducerea sărăciei și totuși FMIxe "FMI" folosește neîncetat acest argument pentru a-și menține și a-și extinde hegemonia asupra unor țări și pentru a le obliga să se supună regulilor sale neoliberale. Poziția totalitară a instituției de la Bretton Woods a fost condamnată de un mare număr de țări în curs de dezvoltare, ce au acuzat FMI și Banca
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o organizație activistă ce ținea de Biserica Maryknoll*, a oferit femeilor, la rândul său, pregătire în formarea liderilor, în special prin intermediul sistemului Tusa (luptător), centrat pe activismul sindical. Sistemul „școlilor de noapte” este un program educațional de tipul „muncitori contra hegemoniei” apărut în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" și condus de grupuri religioase, studenți și sindicate, având ca scop crearea în rândurile muncitorilor a unei conștiințe și culturi de clasă și a unei identități care să servească mișcării sindicale 11 (Choxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
acesteia. Suveranitatea interioară este păstrată de fiecare stat confederat, cea internațională este exercitată în numele confederației de un organ comun (Adunare, Dietă) care adoptă decizii în unanimitate. Motivele care determină crearea uniunii de state sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
acesteia. Suveranitatea interioară este păstrată de fiecare stat confederat, cea internațională este exercitată în numele confederației de un organ comun (Adunare, Dietă) care adoptă decizii în unanimitate. Motivele care determină crearea uniunii de state sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
nimic nou nu se întâmplă sub soarele înțelegerii decât ordinalitatea trecerii și petrecerii orizonturilor explicative, că esența este aceeași doar că exprimarea formei se primenește, totuși sistemul ca a doua metaforă care amprentează procesul cunoașterii raționale (și nu numai), după hegemonia epistemică a ceasornicului (mecanismului), semnifică o schimbare radicală prin „întâmplarea” unei sinteze ultime, recuperatoare de conținuturi și integratoare de perspective. Faptul că a doua modernitate se centrează pe a doua metaforă cognitivă reprezintă o simetrie care vine de la sine, dar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dacă nu este posibilă eliminarea forței adverse), modul preferat de control al puterilor (GeorgescuRoegen, 2009). Sistemul ierarhic de control al economiei la scară planetară, bunăoară, este formula actuală în care economia americană face jocurile împreună cu celelalte puteri ce-i asigură hegemonia, mai ales cea militară. Extensia puterii economice și politice americane acoperă sensul noțiunii de globalism, cel mai adesea confundat cu conținutul conceptului globalizării ca esență a celei de-a doua modernități. Valorile ce prefigurează arhitectura globalizării resimt rezistența bine sponsorizată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca este pe potriva statutului social al gânditorului: da, nu-i grozavă... Atena a pierdut bătălia de la Cheroneea (338) și își vede hegemonia contestată, apoi chiar dispărând. După ce Alexandru moare (323), generalii săi își dispută leadership-ul. Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
115-116, 146, 213, 226, 244-249; soteriologică 111; și terapie 121, 182-183, 194-195, 236-237, 297; vârsta pentru a o aborda 214. Vezi epicurism, hedonism, idealism, materialism, morală, psihanaliză, stoicism, utilitarism Grecia și democrația 85, 97, 115; sfârșitul civilizației 223, 301; sfârșitul hegemoniei 176, 312 Hedonism hedonismul lui Anaxarh 80; anarhist 90, 93-96, 137; hedonismul lui Aristip 101, 104, 109-110, 116-124, 178, 204-206; și ascetism 27, 132-133, 180, 184, 201-202, 204-205, 286-287; și atomism 285-286; caricaturizat 145, 150, 166; și conștiință 120; definiții
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
posibilitățile istorice ale altor societăți. Trebuie să evităm pericolul - scrie el - ca o politică bazată pe percepțiile noastre interne să genereze în alte societăți reacții de patriotism care să ducă la coalizarea celor nemulțumiți împotriva a ceea ce ei percep ca hegemonie americană. (Aici, aș adăuga eu, este evidentă aluzia la Irak.) Interesantă mi se pare opinia lui Kissinger cu privire la sintagma regime change - schimbarea regimului dintr-o țară prin forțe externe. Școala idealistă, scrie el, nu respinge neapărat aspectul geopolitic al realismului
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
a făcut presiuni asupra imperiilor coloniale și a schimbat situația din Europa și din lume. Ori virusul SIDA. Ori un cip a cărui inventare poate să altereze formele tradiționale de muncă, să provoace revoluții sociale, să revoluționeze și să schimbe hegemonia mondială. Până și șoferul acționarului principal al unei firme, trecând pe roșu la un semafor și omorându-și astfel șeful Într-un accident, poate dezlănțui o criză care să facă să se prăbușească bursele din lumea Întreagă. - În războaie e
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
acestor insule care comunică între ele, identitatea își dă întâlnire cu alteritatea. Diferența face valoarea în cyberspațiu în momentul în care nu mai este conotată negativ, ca lipsă sau ca absență, ci este promovată în mod activ și creativ: dincolo de hegemonia aceluiași care își pretinde autenticitatea, se întinde subversiunea diferitului care își admite simularea (în înțelesul deleuzian, mai degrabă decât baudrillardiană și devenirea. Nefiind nici absență, nici prezență, ci o concatenare a amânduroura, subiectul avataric se lasă condus de acțiune, dorință
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a emancipării cyborgice prin scenarii de tip science-fiction, această figurație se dorește a fi, în același timp, o critică satirică a ciberneticii și a noii hegemonii globale, tehnomedicale. Dar și o critică a feminismului ecologic și a celui religios, care aduc o perspectivă romantică asupra tehnoștiinței prin demonizarea practicilor acesteia din urmă și care propun imaginea eliberării femeii prin redescoperirea conexiunii spirituale cu natura. Autoarea manifestului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
multiplele categorii ale identității precum rasă, clasă, geografie, etnie. Noțiunea de corp împuternicit începe să capete și alte sensuri, în afara celor care denotă dualismul feminin vs masculin. Astfel, aceste autoare doresc să evidențieze modul în care relațiile puterii și ale hegemoniei sunt duplicate în contextele cyberculturale, atribuind anumitor categorii umane statutul invizibilității, al tăcerii sau al nonreprezentării. În același timp în care demontează caracterul universal și esențialist al constructului femeii occidentale, după mulajul tiparului masculin hegemonic, subliniază potențialul contestării locale care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
multe probleme nu doar din dorința de a se stabili dacă este concluzia unui silogism sau expresia unei intuiții, ci pentru că, prin aducerea sa În filosofia carteziană, el a funcționat ca un nou principiu metafizic, diminuând, Într-o oarecare măsură, hegemonia absolută de până atunci a principiului divinității. Constituindu-se ca adevăr revelat de Îndoiala Însăși, cogito-ul cartezian Își dezvăluie natura de principiu metafizic prin faptul că este cel care permite spiritului, pentru prima dată, să opereze distincții, la Început foarte
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de limbaj reprezintă nucleul întregii drame ca și cum fiecare celulă ar vorbi, ca și cum însuși limbajul ar gândi în locul nostru.5 Tot astfel, la Alexa Visarion, teatrul rămâne în aria căutării și a surprinderii unității minimale a spectacolului, refuzând închiderea în sine, hegemoniile, soluțiile nemijlocite, anecdotica artificială, rostirile acurate, gesturile facile, expresia generalizatoare. Autorul ne vorbește despre o "trezire" a conștiințelor publicului, însă aceasta nu înseamnă o simplă punere în practică a unei conduite morale asumate, ci o adevărată trezvie, dacă ne este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tragice. Blaga, Cehov, Shakespeare, Caragiale, Lampedusa, Dostoievski... Și nu am vrut să pierd acestă cale, să mă risipesc... Teatru în acea perioadă era de înaltă valoare Ciulei, Pintilie, Esrig, Penciulescu, Crin Teodorescu, Valeriu Moisescu... Și de atunci nu mă interesează hegemonia conceptului regizoral în afara unui suport moral, etic. Sunt atras de ceea ce se poate împlini într-un limbaj specific, expresiv pentru a naște un dialog între ființă și lume, un dialog înăuntrul ființei, între cunoscut și necunoscut, o răspâtie a solitudinii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din Levant); porturile egiptene (Alexandria, Cairo); porturile nord-africane construite de cartaginezi, romani și fenicieni (Cartagina - ulterior Tunis, Alger, Tanger); porturile de pe coasta iberică mediteraneeană (Cartagena, Malaga, Tarragona). Chiar și după preluarea hegemoniei asupra Mediteranei de către turci (în al doilea ciclu al Islamului - cel otoman), precum și după mutarea centrului de greutate al comerțului mondial în Atlantic (începând cu secolul al XVI-lea), porturile și rutele maritime mediteraneene au continuat să joace un anumit
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan-Israel). Răcirea relațiilor turco-israeliene, ca urmare a venirii la putere a regimului islamist al premierului Recep Tayp Erdogan, a stopat momentan continuarea proiectelor menționate, ce vor fi însă probabil reluate după schimbarea actualei puteri politice de la Ankara. Asigurarea acestei hegemonii a apei va conferi Israelului un atu suplimentar în impunerea unei veritabile “aqua pax” în raporturile cu vecinii săi arabi, în acord cu interesele israeliene, context în care resursele de apă se prefigurează a deveni un ingredient obligatoriu al oricărui
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
primei supraputeri militare a lumii), R.P. Chineză (M=46,3) și Federația Rusă (M=43,3); prin urmare, supraputerile mondiale dețin aproape un sfert (24,7%) din spațiul continental global și 26,3% din populația lumii. Aceste state operează exercițiul hegemoniei globale din punct de vedere militar, element pe care îl folosesc alături de atuurile economice și politice de care dispun, în vederea asigurării propriilor sfere de influență și impunerii în cadrul acestora a propriilor interese. De remarcat faptul că cele trei state menționate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
un segment spațial la periferia sudică a Imperiului turc, ce a început însă treptat să intre în atenția puterilor europene (Marea Britanie, Franța, Spania, Italia) de la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1918 spațiul arab a devenit un mozaic teritorial al hegemoniilor europene, extinse de facto inclusiv asupra celor câteva state arabe devenite independente (Arabia Saudită, Egipt, Irak). Astfel, din perioada interbelică domeniul arab a căpătat atributele unui spațiu intermediar transmediteraneean interpus între lumea veche încă europocentristă și periferiile sale coloniale îndepărtate din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
instrumentalizează idei și cunoașteri. Drept contra-pondere la această relație de luptă, statul politic a venit cu oferta rezolvării tuturor problemelor cetățenilor ce-l compun. Prin această iluzie, puterea politică a crescut în raport cu aceea a civililor și s-a putut instaura hegemonia statului-națiune, a instituțiilor acestuia asupra majorității civilor; civili care și-au cedat puterile politicienilor pe baza principiului reprezentării. Cum a fost posibil ca filosofiile occidentale ale libertății și puterii să conducă la formarea unor state totalitare în secolul XX? Prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Însă "animația" folosirii reprezentării (lingvistice și plastice) nu ține cont și nu ține loc de ... cunoaștere. Încă o dată, reprezentarea nu este actul constitutiv al cunoașterii! Inventarea ideologiei ca domeniu de analiză a ideilor, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, și hegemonia limbajului-reprezentare în orice act de cunoaștere, în orice formă de gândire au făcut din istorie și din orice posibilă cunoaștere o muncă de reprezentări. Numai printr-o muncă de reprezentări lingvistice și plastice a fost posibilă întemeierea hermeneuticii. Ideologia se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
moderne. O identitate modernă diseminată în false forme de manifestare. Formarea individualității moderne și dorința indivizilor de a se distinge prin formarea lor culturală, socio-mentală sunt posibile tocmai prin cele două reprezentări (lingvistică și plastică), aflate într-o poziție de hegemonie cu o evidență dată, cu o realitate ce se obiectivează pe ea însăși. Realitatea obiectivă a discursului pozitivist, a gândirii lui Einstein a fost posibilă prin acest proces epistemic, unde reprezentarea lucrurilor ocupă o suverană poziție în raport cu datul istoric. Funcțiile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu lucrurile. Reprezentările, cu toate că sunt parte de imaginar, vizează în mod explicit realul. În Modernitate, realitatea este prelucrată, transformată de reprezentări politice, istorice, științifice, ideologice, faptele și acțiunile umane devenind elemente de transpus în ele, fiind un al doilea în raport cu hegemonia acestora. Atât timp cât oamenii își construiesc o gândire pe baza limbajului și a diverselor discursuri prezente în media, ei nu au o relație de autenticitate cu factorul uman, cu istoria. Biologul austriac Oskar Heinroth (1871-1945) obișnuia să le spună studenților săi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]