2,559 matches
-
se vedea și Husserl, Idées directrices pour une phénoménologie, Paris, Gallimard, 1950 (îndeosebi Secțiunea I); Gheorghe Vlăduțescu, Deschideri către o posibilă ontologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 (Partea: Formal și material în construcția ontologică). 26 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, București, Editura Humanitas, 1995, p. 47. 27 Antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia fundamentală" (Heidegger) sunt modele de reconstrucție a umanului. Fiecare disciplină a fost pusă în propriul model filosofic în secolul nostru. Dar ele apar, într-o formă încă neîmplinită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un dascăl, un preot sau un protopop. Ca de obicei, e plin de vervă, Îndeamnă În dreapta și În stânga, deapănă amintiri din studenție, din alte vremuri, din depărtări. Rostește cuvinte de duh, spune șugubăț bancuri cu iz politic, face câte o hermeneutică a mai știu eu ce verset biblic, Își dă cu părerea În legătură cu o recentă ieșire la rampă a unui demnitar al zilei. „Hai, să trăiți!”, spune cu voce baritonală la un moment dat ridicând paharul, Îndemnându-ne să sorbim cu toții
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
documente de partid. O anumită persiflare la adresa ideologiei comuniste se realiza prin intonație sau gestică, atunci când conținutul lecției permitea un anumit gen de acroșaj sau „comentariu” metatextual. Era un fel de joc cu subînțelesuri, unul ce presupunea o anumită performanță hermeneutică și interpretativă, o capacitate aparte În decelarea Înțelesurilor, de fapt, un joc periculos. Nu eram sigur că sunt suficient de comprehensibil sau că nimeni nu mă „toarnă”. Cu timpul, totul devenea oarecum normal. În ce privință normal ? Normal cu tine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
absurde; e) discursuri al căror sens adevărat nu este evident și care cer, pentru a fi acceptate, o tehnică de interpretare specială - deoarece adevărul lor nu se află În text, asemenea adevărului demonstrației, evident prin jocul argumentelor, este necesară o hermeneutică, o artă a traducerii, capabilă să dezvăluie rațiunea ascunsă de povestirea absurdă (Fr. Châtelet, 1962, p. 41; M. Detienne, 1999, p. 163; P. Frutiger, 1930, pp. 33-37; Ch. Kerényi, 1957, p. 20; B. Lincoln, 1999, pp. 33-42; J.-P. Vernant
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scopuri profane. Din altă perspectivă, această asociere a fost concepută drept aceea dintre o formă originară și una derivată: ceea ce presupune o relație istorică (o formă a apărut Înaintea celeilalte), una cauzală (o formă a generat apariția celeilalte) și una hermeneutică (o formă dă sens celeilalte). Cea mai elaborată construcție În acest sens este așa-numită „școală ritualistă”: pentru adepții acestei teorii, la Începuturi au fost doar gestul și acțiunea rituală, ca expresii ale emoțiilor primordiale. Mitul reprezintă o fază ulterioară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a devenit, În antropologia recentă, un catalizator pentru investigarea universului ceremonial modern și un factor inhibant În acceptarea mitului ca un element constitutiv al modernității: Studiul mitului a fost conceput, de la Începuturi, ca studiul credinței, ca o Întreprindere de „recuperare hermeneutică” - cercetarea acceptă elementul exotic chiar și numai pentru a arăta, prin anumite procedee de alegorizare și raționalizare, că acel element nu este, de fapt, foarte diferit de noi; Înțelepții Iluminismului au insistat asupra faptului că, și În cea mai „sălbatică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
probabilului, printr-un joc de refracții care sugerează semnificații cu mare șansă de validitate, dar niciodată absolute. Fără a fi convergente În rezultatele lor, studiile acestor specialiști au În comun o exigență și rigoare metodologică prin care se distanțează de hermeneutica speculativă și se apropie de mecanismul demonstrațiilor științifice. După cum am arătat anterior, faptul că mitologia nu poate fi identificată ca o evidență etnografică (de tipul unei datini sau a unui text folcloric) duce la situația (oarecum paradoxală) În care pentru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Vulturul mă ciocănește disprețuitor/ - Descoperă tu cuvântul, spune el/ Află cuvântul care nu se spune și ne ține pe toate/ să nu ne prăbușim” (Cerșirea limbii). O primă culegere de eseuri, Ființa și spațiul (1992), dezvăluie preocuparea predilecta a autorului - hermeneutica spațiului. Muntele înflorit. Contribuție la o hermeneutica a imaginarului (1998) este o cercetare analitică a spațiului simbolic în mai multe texte alchimice de la sfârșitul Renașterii. Fără nici o tendință spre tracomanie, patru din cele cinci studii care compun volumul se referă
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
spune el/ Află cuvântul care nu se spune și ne ține pe toate/ să nu ne prăbușim” (Cerșirea limbii). O primă culegere de eseuri, Ființa și spațiul (1992), dezvăluie preocuparea predilecta a autorului - hermeneutica spațiului. Muntele înflorit. Contribuție la o hermeneutica a imaginarului (1998) este o cercetare analitică a spațiului simbolic în mai multe texte alchimice de la sfârșitul Renașterii. Fără nici o tendință spre tracomanie, patru din cele cinci studii care compun volumul se referă la mitul magului Zalmoxis. Autorul evita, de
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
o prefațează, o carte greu de înscris într-o disciplină anume. SCRIERI: Marea transparență, București, 1979; Ființă și spațiul, București, 1992; ed. (Symbols and Language în Sacred Christian Architecture), tr. Cristina Ilina Sălăjan, New York, 1996; Muntele înflorit. Contribuții la o hermeneutica a imaginarului, București, 1998; Leș Mondes renversés. Etude sur la représentation de l’espace de la société traditionnelle, pref. Paul-Henri Stahl, Paris, 1999; ed. (Lumile răsturnate), tr. Roxana Pitea, București, 2000. Repere bibliografice: Constantă Buzea, „Marea transparență” de Radu Dragan, AFT
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
mereu înnoit, într-un context larg de universalitate. Volumul Luceafărul și alte comentarii eminesciene (1998) este alcătuit dintr-o suită de studii aplicate la poezia, proza și teatrul eminescian, opera lui Eminescu fiind privită ca un întreg. Criticul surprinde relația hermeneutică de la parte la întreg, întrucât el crede că întregul nu poate fi restituit folosind o grilă fragmentaristă, ci numai din perspectiva amplei și coerentei viziuni cosmogonice a lui Eminescu. C. a coordonat Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (2002
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
care ar fi fost pusă la cale împotriva poetului de forțe oculte. C. duce mai departe tezele lui Octavian Vuia și Nicolae Georgescu (în alt plan și pe ale lui Ilie Bădescu), în termeni apocaliptici: „28 iunie 1883 este cheia hermeneutică pentru istoria românească modernă și ea marchează înlăturarea lui Eminescu de la făurirea destinului românesc”; poetul în anii bolii e „un rege Lear detronat și un Hamlet în neputință de a-și răzbuna strămoșii martirizați” etc. SCRIERI: Marele zid, Iași, 1981
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
rece, dar ceva ar trebui prețuit în negația cioraniană: faptul că ne somează să ne regândim pe noi înșine și să regândim omul românesc așa cum l-au conceput poeții, antropologii, istoricii lui. Cartea Lacrimi și sfinți poate fi socotită o hermeneutică a sfințeniei. C., care s-a despărțit până acum de toate valorile culturii (mai puțin, s-a văzut, de muzică), se confruntă aici, în calitate de „Anteu al disperării”, cu religia ortodoxă. La început, el definește starea de sfințenie în termeni filosofici
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
teoretică inițiată, prin estetica receptării, de Școala de la Konstanz, pe care, inclusiv prin traduceri și comentarea unor texte fundamentale ale lui Hans Robert Jauss, o introduce, printre cei dintâi, în orizontul teoretic al studiilor literare din România. Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale coordonate ale unei abordări echilibrate, în sensul considerării textului literar ca punte de comunicare între polul „producției” și cel al „receptării”, pentru cercetător deopotrivă de relevante în operațiunea de determinare a „valorii”, este articulat demersul din eseurile
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Kehlköpfe”, Konstanz, 2002;. Czernowitz. Jüdisches Städtebild, pref. edit., Frankfurt pe Main, 1998; Stundenwechsel. Neue Perspektiven zu Alfred Margul Sperber, Rose Ausländer, Paul Celan, Immanuel Weissglass, Iași-Konstanz-București, 2002 (în colaborare cu George Guțu și Martin A. Hainz). Traduceri: Hans Robert Jauss, Hermeneutică literară și experiență estetică, București, 1983; Valeriu Marcu, Machiavelli, București, 1993; Mirjam Korber, Deportiert. Jüdische Überlebensschicksale aus Rumänien 1941-1944, Konstanz, 1993; Theodor W. Adorno, Minima Moralia. Reflecții dintr-o viață mutilată, București, 1999. Repere bibliografice: Adrian Marino, Receptare, experiență estetică
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
literară și experiență estetică, București, 1983; Valeriu Marcu, Machiavelli, București, 1993; Mirjam Korber, Deportiert. Jüdische Überlebensschicksale aus Rumänien 1941-1944, Konstanz, 1993; Theodor W. Adorno, Minima Moralia. Reflecții dintr-o viață mutilată, București, 1999. Repere bibliografice: Adrian Marino, Receptare, experiență estetică, hermeneutică, TR, 1984, 15; Albert von Brunn, „Interferențe culturale româno-germane”, „Germanisch-romanische Monatsschrift”, 1989, 1-2; Gerhard Damblemont, Komparatistik in Rumänien, „Arcadia”, 1990, 1; Emmerich Reichrath, Nicht nur Verrisse, Cluj-Napoca, 1991, 63-67; Wolfgang Schuller, Weitblickender Weltwanderer, „Frankfurter allgemeine Zeitung”, 1991, 146; Ion Negoițescu
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
în orientarea repertoriului teatral de la jumătatea secolului al XIX-lea ș.a.m.d. Introducere în teoria lecturii (tradusă în 1993 în Italia) reprezintă o sinteză interdisciplinară a problematicii lecturii, convocând cunoștințe de teoria textului, semiotică, psihologie și sociologie a receptării, hermeneutică, critică și istorie literară. Semnele vremii (1995) e o culegere de cronici și intervenții în jurul unor autori și cărți (multe sunt ediții critice sau volume de inedite). O secțiune Pro domo, cu interviuri, este utilă în înțelegerea formației și evoluției
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
practici interpretative, ci și un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referință pentru comentarea altor opere, din timpuri și din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidențe textuale, situate deasupra oricărei posibilități de controversă. Ceilalți, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune abile. Declarată apodictic
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
textului și de contradicțiile semiozei). Studiul lui C.-P. sugerează căi de depășire a acestei fracturi reducționiste și frustrante, prin integrarea interpretării de text într-un context socio-cultural și ideologic cuprinzător, angajând strategii auctoriale și de lectură diverse. Astfel redefinită, hermeneutica devine echivalentul unei experiențe complexe de rescriere. În topografia critică actuală, C.-P. identifică patru dintre direcțiile sale fertile: critica orientată spre activarea cititorului (reader-reponse criticism); deconstrucția de inspirație galică, patentată metodologic peste Ocean; critica de orientare feministă; în fine
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
speculativ, dublat de un practician meticulos, cu acces la tehnologia analitică de vârf. SCRIERI: Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic simbolic, București, 1982; Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Narrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, New York, 1992; ed. (Tentație hermeneutică și rescriere critică), tr. Corina Tiron, București, 2000; The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1997; Narrative Innovation and Cultural Rewriting in the Cold War Era and After, New York-Londra, 2001. Traduceri: J.D. Salinger, Nouă povestiri, București
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului, hermeneutica simbolului etc.), precum și deschidere spre interdisciplinaritate, el propunând un demers antropofilosofic. C. pornește de la ideea că mentalitatea tradițională românească își cristalizează un echilibru al vieții instituționalizând ca măsură a existenței buna-cuviință, acel comportament ritual care oferă fiecărui eveniment o explicație
CREŢU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
un înveliș (plăcut la atingere) sub care pot fi descoperite, pe cont propriu, sensuri mai adânci, un substrat simbolic bogat. „Concluziile” nu sunt așadar date de la bun început, ci desprinse cu efort (și cu conștiința neepuizării lor), printr-o atentă hermeneutică. Descântecul ce anunță melcului sosirea primăverii și bocetul cu care mica vietate, cu pântecul „mușcat” de iarnă, e apoi petrecută, acoperă cu un strat popular, de înțelepciune condensată și accesibilă oricui, diferența de „statut” și nivel dintre două ființe. Fragilitatea
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
își încheie activitatea propriu-zis critică - sunt grupate unele dintre cele mai substanțiale comentarii care s-au scris despre scriitori români contemporani (Marin Preda, Radu Petrescu, Sorin Titel). Metoda e, în aceste texte, mai puțin „semiotică”, identificabilă mai degrabă cu o hermeneutică, cu ample descrieri a diverse procedee de abordare. Aici, ca și în alte rânduri, eseistul ține parcă să ilustreze opinii pe care le formulează și teoretic: „O prea strictă determinare teoretică a criticii sfârșește, după un moment de mic imperialism
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
ridicat, Tocma-n patru stâlpi de-argint. Mai frumos l-a-mpodobit : Tot cu stele mărunțele, Printre ele-s mai mărele : D-una-i luna cu lumina, De alta-i soarele cu razele (9, p. 14 ; 10, p. 96). Pentru a face o analiză hermeneutică a colindei tip Furarea astrelor, voi încerca să trec în revistă și să comentez pe rând principalele motive mitice pe care le conține sau doar le sugerează textul colindei. 2. Desfrâul sacru Sub poalele ceriului Florile dalbe ! La umbra nourului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în contrast cu forma tradițională a temei din literatura contemporană, ceea ce accentuează importanța acestei decizii pentru interpretarea romanului 310. 5.4.2. Probleme ale demarcației între perspectiva internă și perspectiva externă Opoziția perspectivă internă perspectivă externă ne atrage atenția cu privire la o problemă hermeneutică legată de interpretare. Atunci cînd perspectiva internă și cea externă sînt îmbinate în aceeași operă, este de regulă dificil sau chiar imposibil pentru cititor să decidă dacă un anumit pasaj ilustrează perspectiva internă a unui personaj ficțional sau perspectiva externă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]