619 matches
-
cu două grupări hidroxil este în general numit "glicol", de exemplu HO-CH-CH-OH este etilen glicol. Numele UICPA este etan-1,2-diol, "diol" indicând cele două grupe hidroxil, iar 1,2 indicând pozițiile la care sunt legate ele. Glicolii geminali (care au hidroxilii legați la un același atom de carbon), precum etan-1,1-diol, sunt de obicei instabili. Pentru trei sau patru grupe, se folosesc sufixele "triol" și "tetraol". Cuvântul „alcool" provine aproape sigur din limba arabă (prefixul „al-" fiind articolul hotărât arabic); în
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
unei a doua teorii, etimologia populară și scrierea cuvântului „alcool" nu ar fi apărut datorită generalizării cuvântului "ALKHL", ci confuziei alchimiștilor și autorilor occidentali a cuvintelor "ALKHL" și "ALGhWL", care au fost într-adevăr traduse în multe feluri greșit. Gruparea hidroxil face ca, în general, alcoolul să fie moleculă polară. Acele grupări pot forma legături de hidrogen una cu alta și cu alți compuși. La alcooli există două posibilități de dizolvare: tendința grupei polare -OH de a îl face solubil în
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
alcooli există două posibilități de dizolvare: tendința grupei polare -OH de a îl face solubil în apă și cea a catenei laterale de a i se opune. De aceea, metanolul, etanolul și propanolul sunt solubile în apă deoarece influența grupării hidroxil este mai puternică decât cea a catenei. Butanolul, cu patru carboni în catenă, este moderat solubil datorită echilibrului dintre cele două tendințe. Alcoolii cu cinci sau mai mulți carboni (pentanol sau mai mari) sunt insolubili în apă datorită dominării catenei
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
legăturii de hidrogen, alcoolii tind să aibă puncte de fierbere mai ridicate față de hidrocarburi și eteri. Toți alcoolii simpli sunt solubili în solvenți organici. Legăturile de hidrogen arată că alcoolii pot fi folosiți ca solvenți protici. Orbitalul dielectronic al oxigenului hidroxilului formează alcoolii nucleofili. Alcoolii, ca și apa, pot avea fie proprietăți acide, fie bazice la gruparea O-H. Cu un pK de în jur de 16-19, sunt ușor mai puțin acizi decât apa, dar sunt capabili să recționeze cu baze
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
Totuși, dacă oxigenul este întâi protonat pentru a forma R−OH, gruparea care pleacă (apă) este mult mai stabilă, iar substituția poate avea loc. De exemplu, alcoolii terțiari reacționează cu acidul clorhidric pentru a produce halogenuri alchilice terțiare, unde gruparea hidroxil este înlocuită de un atom de clor. Dacă se dorește ca un alcool primar sau secundar să reacționeze cu acidul clorhidric, este nevoie de un activator precum clorura de zinc. Alternativ, conversia poate fi făcută folosind clorură de tionil. Alcoolii
Alcool () [Corola-website/Science/301532_a_302861]
-
numele de acid salicilic. În 1839 s-a observat că acidul salicilic cauza probleme digestive, cum ar fi, de exemplu, iritarea stomacului sau diaree. În 1897, un cercetător de la compania Friedrich Bayer, din Germania, a înlocuit una dintre grupele funcționale hidroxil din acidul salicilic, cu o grupă acetil, care reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sinteză și începutul industriei farmaceutice. Cine a descoperit acidul acetilsalicilic este o problemă destul de controversată. Oficial, inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann
Aspirină () [Corola-website/Science/298658_a_299987]
-
pompeze sânge de asemenea mărfurile englezești erau transportate mult mai eficient spre piețele indiene există defecte microstructurale distribuite printre și în cadrul acestor domenii defecte ce furnizează majoritatea punctelor ideale pentru apariția împrăștierii luminii grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă rezultând astfel alcoolul turația mașinii de inducție se modifică prin modificarea alunecării sale sau prin modificarea turației câmpului magnetic învârtitor contrar acestui simbol de sute de ani condorul se luptă cu umanitatea pentru supraviețuire are guri de magazie
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Monozaharidele (din greacă: "monos": unu, "sacchar": zahăr; mai rar denumite și oze) sunt compuși organici cu funcțiuni mixte (hidroxil și carbonil), care conțin în moleculă o grupare funcțională carbonil și grupe hidroxil. De asemenea, sunt și cele mai simple zaharide. Cu foarte puține excepții (cum este de exemplu dezoxiriboza), monozaharidele au formulă moleculară generală C(HO), unde x ≥ 3
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
Monozaharidele (din greacă: "monos": unu, "sacchar": zahăr; mai rar denumite și oze) sunt compuși organici cu funcțiuni mixte (hidroxil și carbonil), care conțin în moleculă o grupare funcțională carbonil și grupe hidroxil. De asemenea, sunt și cele mai simple zaharide. Cu foarte puține excepții (cum este de exemplu dezoxiriboza), monozaharidele au formulă moleculară generală C(HO), unde x ≥ 3. Monozaharidele pot fi clasificate după numărul de atomi de carbon pe care il
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
atomi), hexoze (6 atomi), heptoze (7 atomi), etc. Un alt criteriu de clasificare este în funcție de natură grupei carbonil: Structura stereochimica a formelor ciclice a monozaharidelor poate fi reprezentată cu ajutorul unei proiecții Haworth. În imaginile de mai jos, anomerul α are hidroxilul glicozidic sub planul atomilor de carbon, în timp ce anomerul β are hidroxilul glicozidic deasupra acestui plan. Piranozele adopta de obicei o conformație de tip „scaun”, similară cu cea a ciclohexanului. Poziția grupei carbonil față de grupele hidroxil din moleculă, influențează atât structura
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
de clasificare este în funcție de natură grupei carbonil: Structura stereochimica a formelor ciclice a monozaharidelor poate fi reprezentată cu ajutorul unei proiecții Haworth. În imaginile de mai jos, anomerul α are hidroxilul glicozidic sub planul atomilor de carbon, în timp ce anomerul β are hidroxilul glicozidic deasupra acestui plan. Piranozele adopta de obicei o conformație de tip „scaun”, similară cu cea a ciclohexanului. Poziția grupei carbonil față de grupele hidroxil din moleculă, influențează atât structura cât și proprietățile ozelor. Sunt compuși solizi cristalini, solubili în apă
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
mai jos, anomerul α are hidroxilul glicozidic sub planul atomilor de carbon, în timp ce anomerul β are hidroxilul glicozidic deasupra acestui plan. Piranozele adopta de obicei o conformație de tip „scaun”, similară cu cea a ciclohexanului. Poziția grupei carbonil față de grupele hidroxil din moleculă, influențează atât structura cât și proprietățile ozelor. Sunt compuși solizi cristalini, solubili în apă și insolubil în solvenți organici. Punctul de topire este de 146-165 oC. La distilare se descompun, au un gust dulce, prezintă proprietăți optice. Metode
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
plante în procesul fotosintezei, deasemenea au fost cercetate și metode de sinteză de laborator, prin: 1 Condensarea formaldehidei 2 Fotosinteză sau asimilarea clorofiliana, a) reacții datorate semiacetalizarii intramoleculare b) reacții ale grupei carbonil c) reacții de oxidare d) reacții ale hidroxilului glicozidic e) reacții ale grupărilor de hidroxil f) acțiunea acizilor asupra ozelor g) acțiunea bazelor asupra ozelor h) reacții de lungire a catenei monozaharidelor i) reacții care duc la scurtarea catenei unei oze j) transformări biochimice ale ozelor. Transformările biochimice
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
cercetate și metode de sinteză de laborator, prin: 1 Condensarea formaldehidei 2 Fotosinteză sau asimilarea clorofiliana, a) reacții datorate semiacetalizarii intramoleculare b) reacții ale grupei carbonil c) reacții de oxidare d) reacții ale hidroxilului glicozidic e) reacții ale grupărilor de hidroxil f) acțiunea acizilor asupra ozelor g) acțiunea bazelor asupra ozelor h) reacții de lungire a catenei monozaharidelor i) reacții care duc la scurtarea catenei unei oze j) transformări biochimice ale ozelor. Transformările biochimice ale glucidelor în organismele vii au loc
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
apei, mineralelor și altor substanțe nutritive. Celuloza formează părțile de susținere ale plantelor împreună cu lignina și alte substanțe necelulozice, și conferă acestora elasticitate. Multe din speciile de plante care conțin un nivel ridicat de celuloză sunt benefice omului. Numeroasele grupări hidroxil existente de-a lungul lanțului, în resturile glucozice, formează între ele un număr uriaș de legături de hidrogen care împachetează foarte strâns lanțurile macromoleculare și conferă celulozei structura macroscopică de fir. Deși este considerat ca fiind produs de plante și
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
că structura celulozei este formată din molecule de glucoză sau C6H12O6. Glucoza este o substanță care are rol foarte important în respirația celulară și în fotosinteză:<br> CO2 (g) + H2O (l) + lumină = C6H12O6 (s) + O2 (g) (ecuația fotosintezei). Atomii de hidroxil sunt grupați ordonat precum structura cristalului în lanțul de celuloză. Legăturile de hidrogen în regiunile cristaline sunt puternice ducând la insolubilitate în majoritatea solvenților. Ei împiedică celuloza să se topească. În regiunile mai puțin ordonate lanțurile sunt mult mai depărtate
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
covalente. Rezultă astfel o structură filiformă a lanțului macromolecular celulozic. Datorită structurii (celuloza este formată dintr-un singur monomer) este numită polizaharidă și nu poate fi digerată de oameni. Din punct de vedere chimic este un carbohidrat, adică o polizaharidă. Hidroxilii celulozei reacționează cu aldehidele și formează acetații. Această reacție duce la stabilitate. Animalele precum vacile, oile, caii și alte ierbivore au enzimele necesare digerării acestui material mărind viteza hidrolizei celulozei și transformând-o în glucoză. Omul nu are aceste enzime
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
Organismul uman nu are enzimele necesare hidrolizării celulozei. De aceea celuloza nu este o substanță nutritivă pentru om. Structura filiformă a macromoleculelor de celuloză a permis orientarea lor paralelă și realizarea unui număr mare de legături de hidrogen între grupările hidroxil din macromoleculele învecinate. În felul acesta macromoleculele de celuloză sunt foarte strâns împachetate iar firul de celuloză este rezistent. Celuloza este hidroscopică, reține apa prin legături de hidrogen și de aceea se recomandă purtarea lenjeriei de corp confecționată din bumbac
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
celuloză sunt foarte strâns împachetate iar firul de celuloză este rezistent. Celuloza este hidroscopică, reține apa prin legături de hidrogen și de aceea se recomandă purtarea lenjeriei de corp confecționată din bumbac. Deoarece conține un număr mare de grupări de hidroxil, reacționează cu acizi și formează esteri sau cu alcool și formează eteri. Din modul în care celuloza reacționează cu diferiți reactivi s-a dedus că în macromolecula ca fiecare rest de glucoză prezintă trei grupări hidroxil capabilă să reacționeze chimic
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
mare de grupări de hidroxil, reacționează cu acizi și formează esteri sau cu alcool și formează eteri. Din modul în care celuloza reacționează cu diferiți reactivi s-a dedus că în macromolecula ca fiecare rest de glucoză prezintă trei grupări hidroxil capabilă să reacționeze chimic. Grupările hidroxil din celuloză au reactivitate normală și participă la reacțiile specifice lor: formarea de eteri, de esteri, de alcooli. După numărul grupărilor hidroxil dintr-un rest glucozic, care participă la asemenea reacții se obțin produși
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
cu acizi și formează esteri sau cu alcool și formează eteri. Din modul în care celuloza reacționează cu diferiți reactivi s-a dedus că în macromolecula ca fiecare rest de glucoză prezintă trei grupări hidroxil capabilă să reacționeze chimic. Grupările hidroxil din celuloză au reactivitate normală și participă la reacțiile specifice lor: formarea de eteri, de esteri, de alcooli. După numărul grupărilor hidroxil dintr-un rest glucozic, care participă la asemenea reacții se obțin produși cu diferite grade de transfer. Tratată
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
dedus că în macromolecula ca fiecare rest de glucoză prezintă trei grupări hidroxil capabilă să reacționeze chimic. Grupările hidroxil din celuloză au reactivitate normală și participă la reacțiile specifice lor: formarea de eteri, de esteri, de alcooli. După numărul grupărilor hidroxil dintr-un rest glucozic, care participă la asemenea reacții se obțin produși cu diferite grade de transfer. Tratată cu amestec de acid acetic și anhidridă acetică, celuloza poate forma mono-, di- sau tri-acetatul de celuloză. Prin tratare cu soluții concentrate
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
baie de acid sulfuric diluat și glicerină, se obțin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul. Produse care conțin celuloza: bureți, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi medicale. Celuloza este foarte ieftină pentru că este foarte abundentă. Celuloza, deoarece are 3 grupe hidroxil "OH" supuse esterificării, mai poate fi scrisă sub forma {CHO(OH)}.
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
acidul sulfuric este foarte rar în natură. În atmosferă, el este format din dioxidul de sulf, care la rândul său este produs prin combustia substanțelor conținătoare de sulf sau din erupții vulcanice. Dioxidul de sulf este oxidat de către radicalii de hidroxil sau de către oxigen la trioxid de sulf. Cu apa, acesta formează în final acidul sulfuric liber. Continuarea oxidării permite formarea trioxidului de sulf de către ozon sau peroxid de hidrogen. În ploaia acidă, acidul sulfuric trece sub formă diluată (sulfat de
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
hidroxid, apă sau de fluoruri. Poziția lul „M” finnd ocupat de un ion sau mai mulți ioni metalici până la un echilibru electric. Când un mineral anumit are în complexul structural de SiO substituiri prin ione de fluor (F) sau de hidroxil (OH) va apare de exemplu formula următoare: iar apa din structură va apare: Aceștia pot apărea sub forma de tetraedri dubli legați printr-un atom comun de oxigen (punte de legătură). Raportul Si:O fiinde de 2:7, acest tip
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]