1,186 matches
-
de bine psihologic a clinicianului poate fi menținută și îmbunătățită de exemplu prin rețelele de suport între colegi (co-counselling sau consilierea între colegiă. Aceasta este o metodă de dezvoltare personală folosită de autor în cursurile de psihoterapie și formare în hipnoza clinică care sunt organizate pentru profesioniști. Consilierea între colegi (co-counsellingă (Heron, 1986bă este o metodă de terapie direcționată spre sine care permite clinicianului să gestioneze stresul din viața sa de zi cu zi prin cooperarea cu colegii suportivi. În acest
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
implicită în abordarea clinică generală adoptată în această carte. Puteți găsi mai multe informații despre cercetarea de acțiune în practica profesională la www.bath.ac.uk/mnspwrși www.human-inquiry.com. Un exemplu de abordare prin cercetare cooperativă parțială în utilizarea hipnozei în tratamentul tulburărilor de somn la copii este cel din capitolul 8. Ca și metodele de cercetare cooperativă, există multe alte metdode calitative care pot fi utile în evaluarea psihoterapiei, incluzând observarea, interviul, abordările constructelor personale, entografia, procedurile de scop
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
flexibile pentru a ajunge la complexitatea fenomenului cu care avem de-a face (p.828Ă. Pe parcurusl acestei cărți se fac referiri la studii de cercetare mai ales cantitative, care sprijină utilizarea intervențiilor hipnotice. Detalii despre literatura de cercetare în hipnoză pot fi găsite pe www.hypnosis-research.org și într-una din lucrările recente ale lui Solloway (2004aă. Există puține dovezi științifice care să sprijine intervențiile Ericksoniene, altele decât numeroasele studii individuale de caz, care într-un final sunt convingătoare prin
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ale lui Solloway (2004aă. Există puține dovezi științifice care să sprijine intervențiile Ericksoniene, altele decât numeroasele studii individuale de caz, care într-un final sunt convingătoare prin ele însele. Contextul psihoterapiei Deși această carte este în primul rând despre utilizarea hipnozei pentru a ajuta persoanele să gestioneze problemele legate de stres, există și alți factori terapeutici care joacă un rol important în procesul de vindecare. În consecință este necesar ca hipnoterapeuții să înțeleagă într-o anumită măsură acești alți factori, pentru
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
succesul terapeutic se poate atribui „schimbării extraterapeutice” (de exemplu evenimente fortuite, suportul social, întărirea eului, etcă, 30% „factorilor comuni” care se întâlnesc în toate terapiile indiferent de orientarea teoretică a terapeutului și 15% „tehnicii” psihoterapeutice specifice (de exemplu desensibilizarea sistematică, hipnoza, etcă. Deși nici o formă de psihoterapie nu este superioară alteia, toate sunt superioare lipsei de tratament (Lambert și Bergin, 1994Ă. Abordarea factorilor comuni (Frank, 1973; Lambert și Bergin, 1994Ă caută să determine ingredientele centrale pe care le au în comun
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sărăcăcioase (de exemplu terapia comportamentalăă. În general există încercări de justificare a poveștii în termeni de cercetare și dovezi clinice, deși metodologiile de cercetare folosite sunt parțial chiar povestea în sine! Punctul de vedere de mai sus se aplică și hipnozei clinice și astfel este necesar ca practicianul care folosește hipnoza pentru problemele legate de stres să lege între ele „povestea hipnozei” de „povestea stresului” într-o manieră care să fie înțeleasă, la nivel conștient și inconștient de către pacient, deoarece aceasta
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
justificare a poveștii în termeni de cercetare și dovezi clinice, deși metodologiile de cercetare folosite sunt parțial chiar povestea în sine! Punctul de vedere de mai sus se aplică și hipnozei clinice și astfel este necesar ca practicianul care folosește hipnoza pentru problemele legate de stres să lege între ele „povestea hipnozei” de „povestea stresului” într-o manieră care să fie înțeleasă, la nivel conștient și inconștient de către pacient, deoarece aceasta va diminua considerabil orice rezistență și va crește eficacitatea interveției
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
metodologiile de cercetare folosite sunt parțial chiar povestea în sine! Punctul de vedere de mai sus se aplică și hipnozei clinice și astfel este necesar ca practicianul care folosește hipnoza pentru problemele legate de stres să lege între ele „povestea hipnozei” de „povestea stresului” într-o manieră care să fie înțeleasă, la nivel conștient și inconștient de către pacient, deoarece aceasta va diminua considerabil orice rezistență și va crește eficacitatea interveției. Inerent în poveste există o credință profundă că pacientul se va
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
terapeutice în contextul medicinii complementare și concluzionează că rezultatul este influențat de calitatea relației dintre clinician și pacient. Un lucru disputabil, de asemenea, este faptul că cea mai puternică unealtă din tratamentul hipnotic al oricărei persoane este relația hipnoterapeutică. Deoarece hipnoza este o experiență colaborativă mai degrabă decât ceva ce se face unilateral pacientului este crucial să devotăm timp și efort dezvoltării unei relații pozitive cu pacientul decât să ne concentrăm doar pe dezvoltarea abilităților tehnice în hipnoză. Alianța terapeutică este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
relația hipnoterapeutică. Deoarece hipnoza este o experiență colaborativă mai degrabă decât ceva ce se face unilateral pacientului este crucial să devotăm timp și efort dezvoltării unei relații pozitive cu pacientul decât să ne concentrăm doar pe dezvoltarea abilităților tehnice în hipnoză. Alianța terapeutică este promovată de anumite caracteristici ale personalității terapeutului; de exemplu empatia, căldura și autenticitatea (Truax și Carkhuff, 1967Ă. Discutarea mai aprofundată a „condițiilor centrale” este prezentată mai jos. Mai mult, pentru a se schimba pacienții au nevoie de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
considerat o componentă importantă a schimbării terapeutice, cel puțin în majoritatea abordărilor. Catharsisul este în general considerat necesar dar nu și suficient ca și condiție pentru schimbare. Este probabil ca la un anumit moment al prelucrării cu pacientul prin folosirea hipnozei să apară o abreacție emoțională sau catharsis, deși s-ar putea ca intenția terapeutului să nu fi fost aceasta. Adesea terapeuții nu sunt pregătiți să gestioneze asemenea izbucniri emoționale și gestionează prost situația deoarece nu au pregătirea necesară sau o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
permită pacienților să plângă sau să spună lucruri mânioase atunci când aceste sentimente apar. Într-adevăr, oricând un pacient își spune și respune povestea emoția este descărcată prin exprimarea verbală și non-verbală. Aspectele legate de gestionarea eficientă a catharisului în contextul hipnozei sunt discutate în capitolul 5, unde sunt discutate abordările hipnoanalitice din gestionarea stresului, deși trebuie să ne amintim că pacienții pot ajunge să fie tulburați emoțional în orice situație; de exemplu atunci când fac programarea sau în timpul evaluării inițiale. Reducerea anxietății
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ca ființă umană. O intervenție suportivă afirmă valoarea și demnitatea pacientului. Acest model furnizează clinicanului forme diferite de comportamente de ajutorare, care pot fi adaptate în munca cu pacientul. Deși această carte are de-a face în primul rând cu hipnoza și aplicațiile ei la pacienții care au probleme legate de stres este evident că practicianul trebuie să cunoască toți factorii care afectează rezultatele clinice. Cunoașterea factorilor terapeutici care sunt comuni în toate terapiile, incluzând condițiile de bază necesare pentru un
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
modalități imaginative care permit pacientului „să își cânte cântecul propriu”. Multe lucruri care sunt scrise în această carte privesc tehnicile și strategiile, dar acestea trebuie aplicate selectiv, creativ și etic astfel încât să se respecte integritatea și autonomia pacientului. Capitolul 2 Hipnoză și stres Există o poveste Zen despre o femeie care nu se putea hotărî pe ce ușă să iasă dintr-o anumită încăpere, pentru că amble uși conduceau spre lumea de afară. După mai multe ore de indecizie a așezat mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
asemenea că stresul poate compormite sistemul imunitar, ceea ce îl face mai sensibil la infecțiile oportuniste (Glaser, Lafuse, Bonneau, Atkinson și Kicolt-Glaser, 1993; Castes și colab., 1999; Dbhahar, Satoskar, Bluethmann, David și McEwen, 2000; Kiecolt-Glaser și colab., 2001Ă. În sens invers, hipnoza poate modula eficace funcționarea sistemului imunitar prin modificarea activității hipotalamusului (Rossi, 1986/1993; Rossi și Cheek, 1988; Kiecolt-Glaser și Glaser, 1992; RuzlyaSmith, Barbasz, Brabasz și Warner, 1995; Solloway, 2004bă. Există dovezi ale faptului că suprimarea gândurilor este legată de apariția
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
interior. Primele două strategii pot fi realizate prin hipnoterapie în timp ce ultimele două intervenții generice sunt în principal orientate bioenergetic. Oricum nu există nici un motiv pentru care o abordare integrativă în hipnoterapie nu ar trebui să încoporeze toate aceste patru abordări. Hipnoza Scurt istoric Deși nu a avut niciodată un impact major asupra filozofiilor din domeniul îngrijirii medicale și tehnologiei, hipnoza a fost întotdeauna o parte a culturii medicale, influențând-o la nivel inaparent. Popularitatea sa a crescut și a descrescut (Gauld
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Oricum nu există nici un motiv pentru care o abordare integrativă în hipnoterapie nu ar trebui să încoporeze toate aceste patru abordări. Hipnoza Scurt istoric Deși nu a avut niciodată un impact major asupra filozofiilor din domeniul îngrijirii medicale și tehnologiei, hipnoza a fost întotdeauna o parte a culturii medicale, influențând-o la nivel inaparent. Popularitatea sa a crescut și a descrescut (Gauld, 1992Ă. De la „templele vindecării” din Grecia antică, de exemplu la Epidaurus „Nestoros, Vasdekis, Patakou-Parassiri și Safkianakis, 1998Ă și până la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Gauld, 1992Ă. De la „templele vindecării” din Grecia antică, de exemplu la Epidaurus „Nestoros, Vasdekis, Patakou-Parassiri și Safkianakis, 1998Ă și până la timpurile mai recente, mai ales în munca lui Mesmer, Braid, Elliotson, Charcot, Freud și Erickson, pentru a menționa doar cîțiva, hipnoza a avut un rol în intreprinderile clinice și medicale. Mesmer Părintele hipnotismului modern este în general considerat Anton Mesmer (1733-1815Ă. Mesmer a obținut o serie de vindecări mai degrabă uimitoare și dramatice, adesea cu persoane care erau incurabile prin abordările
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
faptul că cercetările sale privitoare la hipnotism au fost mult neglijate. Cu toate acestea a avut o practică extinsă și a lăsat în urma sa multe înregistrări a unor leacuri bona fide (Erickson, 1934Ă. Esdaile (1808-59Ă a fost stimulat să studieze hipnoza după ce a citit rapoartele lui Elliotson (Erickson, 1934Ă. A operat cu succes sute de pacienți folosind „transa mesmerică” și a continuat să folosească mesmerismul ca analgezic până când cloroformul a devenit de uz general în 1847. Oricum, teoria „magnetismului animal” a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
inducție care sunt folosite în zilele noastre. Braid Braid a respins ideea magnetismului și a dezvoltat propriile sale teorii ale susceptibilității și sugestibilității crescute. În 1843 a publicat cartea sa „Rațiunea somnului nervos în relație cu magnetismul animal” și cuvântul hipnoză a fost derivat din neuripnologie și hipnologie (Waxman, 1986, p.4Ă. Inițial Braid a indus o stare artificială prin fixarea privirii asupra unui obiect strălucitor. Oricum, mai târziu a realizat faptul că același rezultat putea fi obținut prin concentrarea susținută
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a realizat faptul că același rezultat putea fi obținut prin concentrarea susținută asupra vocii hipnotizatorului. În scrierile sale ulterioare Braid (1846, 1855/1970Ă a abandonat multe din teoriile sale fiziologice și s-a ocupa mai degrabă de aspectele psihologice ale hipnozei, demonstrând că fenomenele observate sunt produsul imaginației pacientului, puternic influențate de sugestiile terapeutului, fie deliberate, fie accidentale. Charcot și Bernheim În timpul anilor 1880 a apărut o controversă serioasă între două școli de hipnotism, una reprezentată de Charcot la Salpetriere și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sugestiile terapeutului, fie deliberate, fie accidentale. Charcot și Bernheim În timpul anilor 1880 a apărut o controversă serioasă între două școli de hipnotism, una reprezentată de Charcot la Salpetriere și celaltă a lui Bernheim la Universitatea din Nancy. Bernheim argumenta că hipnoza este rezultatul sugestiei și insista că oamenii normali pot fi hipnotizați. Punctele sale de vedere au fost inițial preluate de la Liebault (1823-1903Ă care a avut un succes considerabil în tratarea pacienților prin sugestie în transă hipnotică. El le sugera foarte
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
că îi va ajuta să scape de simptomele pe care le aveau. Din punctul său de vedere sugestiile erau cele importante și nu mijloacele de obținere a transei hipnotice. Abordarea lui Liebault a fost probabil cea mai clară schimbare de la hipnoza negativă la cea pozitivă; utilizarea sugestiei silențioase activa sistemul nervos parasimpatic al pacientului și producea o transă care era mai degrabă calmă decât isterică (Shone, 1994Ă. Bernheim (1886/1957Ă descria hipnoza ca pe: Exaltarea excitabilității reflexelor ideomotorii, care afectează transformarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Liebault a fost probabil cea mai clară schimbare de la hipnoza negativă la cea pozitivă; utilizarea sugestiei silențioase activa sistemul nervos parasimpatic al pacientului și producea o transă care era mai degrabă calmă decât isterică (Shone, 1994Ă. Bernheim (1886/1957Ă descria hipnoza ca pe: Exaltarea excitabilității reflexelor ideomotorii, care afectează transformarea inconștientă a gândurilor în mișcare, necunoscută de voință... Mecanismul sugestiei în general poate fi sumarizat în următoarea formulă: creșterea reflexelor ideomotorii, ideonsenzoriale și a ideoexcitabilității. (p.138Ă. El a introdus conceptul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
excitabilității reflexelor ideomotorii, care afectează transformarea inconștientă a gândurilor în mișcare, necunoscută de voință... Mecanismul sugestiei în general poate fi sumarizat în următoarea formulă: creșterea reflexelor ideomotorii, ideonsenzoriale și a ideoexcitabilității. (p.138Ă. El a introdus conceptul de stadii ale hipnozei: subiectul putea fi ușor, moderat sau profund hipnotizat și Bernheim a realizat o scală cu nouă grade de hipnoză. Pentru Bernheim fenomenul sugestiei era „o funcție nu a unei stări magnetice (Mesmeră, nici a somnului indus (Liebaultă și nici a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]