3,598 matches
-
în loc de es-er/es-er, a pronunțat se-re-se-re, ceea ce înseamnă un dublu îndemn de a-ți face necesitățile la privată, adică de a face caca. Fără îndoială că liniștea mocnită de până la acel moment a fost subit tulburată de chicoteli, râsete înfundate, hohote nestăpânite care l-au transformat pe căpitan într-un pachet de nervi. Chiaburi puțini, dar dușmani mulți! a exclamat el cu vizibilă ură și a hotărât că este momentul să pună capăt adunării, care aducea mai mult a spectacol tragi-comic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că noi eram pregătiți să strigăm URSS bastion al păcii e! și URSS mama noastră bună e! Frumos, mă gospodari! Și atunci de ce n-ați strigat! De ce nu v-ați arătat bucuria și atașamentul? Ba mai mult, ați râs în hohote ca niște vrăjmași periculoși ai poporului! De ce? Pentru ce? Pentru că într-un moment al conferinței dumneavoastră ați spus foarte clar sere-sere, ceea ce în graiul nostru înseamnă un îndemn de a face caca... Și Muntean a șoptit că nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la alți copii care dorm... și au râs, să știi tu asta! Ei, și asta ce-i? A întrebat un băiețel. Asta este că nu este! Că nu se exicstă, că-i numai o nălucă... Vreo șapte copii plângeau în hohote... vreo zece râdeau... tot în hohote, iar vreo opt priveau nedumeriți la spectacol... Dar ce-i năluca? A întrebat unul dintre nedumeriți. Este ceva ce nu este, ce nu se exicstă! Înțelege odată! Ba există!... I-adevărat, doamna? Există, copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
au râs, să știi tu asta! Ei, și asta ce-i? A întrebat un băiețel. Asta este că nu este! Că nu se exicstă, că-i numai o nălucă... Vreo șapte copii plângeau în hohote... vreo zece râdeau... tot în hohote, iar vreo opt priveau nedumeriți la spectacol... Dar ce-i năluca? A întrebat unul dintre nedumeriți. Este ceva ce nu este, ce nu se exicstă! Înțelege odată! Ba există!... I-adevărat, doamna? Există, copii! Dar numai în închipuirea oamenilor mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
școlari și înțelegeți să fiți cuminți și ascultători numai de vorbă bună, că-i în folosul vostru. Of doamna! Vai doamna! Vă rugăm frumos să nu ni-l luați pe Moș Crăciun! Noi îl iubim pe Moș Crăciun!! Plângeau în hohote mai toți copiii cu mânuțele potrivite ca pentru rugăciune. * * * Revenită acasă, cu ochii în lacrimi și într-o stare de agitație neobișnuită, fetița i-a povestit mamei despre cele discutate la grădiniță. Să știi, Sabinuca mamei, că doamna și colegul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ce voiam să devin când voi fi mare. Invariabil, râzând, arătându-și dinții peste care scăpa mereu prea mult ruj roșu, mă ruga să-i arăt cocoșelul, numele ei de cod pentru puță, dar, pentru c-o refuzam, izbucnea în hohote de râs și mă întreba dacă nu i-l arăt doar din cauză că ar fi mort. Tare mă supăra faptul că aș putea purta cu mine un cadavru. Dar lasă, zicea ea, cocoșelul n-o să mai fie doar pișător, o să învie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
draci al civilului îndrăgostit de mine îmi spunea imperativ că asta nu era cea mai bună decizie a vieții mele. Atunci când doi dintre soldați s-au așezat la cele două capete ale sicriului, în timp ce mama lui Ucu zicea, plângând în hohote, că trebuie să-l vadă, civilul cu zâmbetul de împrumut i-a spus că una ca asta nu se poate, ordin de la superiori, că Ucu e un fel de avere națională și, mai ales, o mamă trebuie să înțeleagă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și mă pregătesc de plătit polițe: "La tuns iarba. Frizer de vegetale, ai? La plimbat gunoiul, zici?...." Tata. Râs de râs. Se cutremură casa scărilor. Mama iese în ușă, nedumerită: "Ce-i cu voi? Nu veniți de la?..." Tata, tot în hohote. Aud din camera mea: "Z n-o să aibă nicio treabă cu viața. Pot să mor liniștit. N-o să-i mănânce niciodată câinii din traistă. Auzi, are-un cap... Gata, de azi înțărcăm cureaua..." Întârzii puțin. Ies totuși să-i întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vrea să ajung criminal, ca să-i pot ucide pe cei care mă tot întreabă câți ani am și ce vreau să ajung atunci când voi fi mare!" Răspundeam însă mereu: "Nu vreau să ajung cerșetor!" În rest, orice... Lumea râdea în hohote, atunci când auzea răspunsul, dar mie îmi dădeau lacrimile, când vedeam cerșetori. Visele mele cele mai urâte erau acelea în care jucam roluri de cerșetor. Mă trezeam plângând. Îmi plângeam de milă. Spaima aceasta m-a dus către parale. Aveam mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Antu a intrat în panică. Unde va fi adăpostit calul, ce va mânca, dar mai ales cine-i va asigura paza, cine-l va putea îngriji? Când i-am spus că va fi mereu în grija lui, a izbucnit în hohote... Lady, dar ar trebui ca slujba mea să se învârtă numai în jurul lui!... Fie, Antu, dar trebuie să ai grijă și de pisică... Mă plimb cu Molly, conversez cu pisica și, din când în când, iau lecții de echitație de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
toaletă să-mi pudrez nasul. La întoarcere intrai în vorbă cu mama unei colege. Aceasta mă prezentă persoanelor cu care vorbea, iar eu rămasei acolo, întreținând conversație. Trasei o privire cu coada ochiului și îl văzui pe Angi râzând în hohote împreună cu tot grupul, iar pe Amèlie atingându-l pe mână așa cum o făcui eu câteva momente în urmă. Privi și ea fugitiv înspre mine, și mie mi se păru, căci mă privi și încetă din râs preț de o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cum ne-am iubit întotdeauna. Iubirile mai și mor, nu dăinuiesc o veșnicie. Nu ai simțit asta? — Am să reaprind flacăra dragostei, iubitule! — Vezi să nu te arzi, a replicat Matei calm și ironic. Toți au început să râdă în hohote și să facă glume. — Georgeta, nu-ți merge cum ți-a mers. Ar fi mai bine să-l iei în seamă pe Claudiu care oftează după tine fără să-l bagi în seamă. —Ce? Îmi comandați voi mie pe cine
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
facem nimic. Nouă ne plac fetele frumoase ca voi, s au apropiat și mai mult, unul dintre ei prinzând-o pe Elena de braț. —Ham! Ham! Ham! s-a oțărât Lupaș spre el. -ioai! ne mușcă, au fugit speriați în hohotele de râs ale fetelor. —Afurisitul, ai văzut că nu te lasă să te atingi de ele. O păzește ca un bodyguard, al naibii! — E mare, voinic și rău. E câine lup, de aceea este sălbatic ca și neamul lui. Râdeți
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
găsea ghiozdanul. Unde-i ghiozdanul meu? Mi l-ați ascuns. — Nu ți l-am luat noi. — Aici l-am lăsat cu ale voastre și-acum nu-i. Ce mă fac? Cum mă duc la școală? A început să plângă în hohote speriat, în timp ce ceilalți căutau să-l potolească, dar fără rezultat. Fiind în bucătărie am auzit larma și am fugit repede să văd ce este. Pe scară m-am împiedicat de ghiozdanul cu pricina. L-am luat să întreb copiii al
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
miliard de ori mai mult. Înțelegeți voi? Vrei să dansezi cu mine, Matei? îl întreabă Leontina, voind să-l despartă de sticlă. —Aaaa! Șmechero! Vrei să las sticla pe masă, să n-o mai văd. —Ha! Ha! Ha! izbucnesc în hohote de râs logodnicii. Ce facem cu tine, Matei? —Nimic. Duceți-vă și dansați voi. Eu vă aștept aici. Hai, duceți-vă! —Gelule, nu-l putem lăsa așa. Să-l convingem să meargă într-o cameră să se odihnească până plecăm
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
respins-o și una de logodnă pe care am acceptat-o, pentru că romanticul imprevizibil de lângă mine nu mi-a dat altă posibilitate, a zâmbit Cecilia. —De ce-ai spus că așa suntem noi bărbații? —Ha! Ha! Ha! A râs în hohote Cecilia. fiindcă vă manifestați bucuria la fel. Când m-am revăzut prima dată cu Robert, mă delectam cu o acadea cumpărată de la un automat. La fel ca tine, de bucurie m-a învârtit în aer și mi-a căzut acadeaua
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
vii imediat, o prinde și iar o așează pe genunchii lui. Dar după ce mă îmbrac. —Ești mai drăguță în pijama. Nu cumva vrei să mă scoți în oraș cum m-ai scos atunci în rochița de casă? râd amândoi în hohote. Nu ți-a plăcut? —Ție da, mie nu. — Spune-mi, ce facem azi? — Ne considerăm în ziua de miere, deci trebuie să ne-o programăm amănunțit. Când vom avea luna de miere? — Nici nu ne-am logodit bine și vorbești
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tine. Te sună mereu la telefon și te cheamă la ea. Te iubește mult iar tu ca un băiat romantic ce ești nu vrei să o faci să sufere, nu vrei să-ți pierzi romantismul tocmai acum (râd amândoi în hohote) că atunci cu ce-ai mai rămâne? Cu praful de pe tobă? (râd și mai tare și se sărută). În timp ce ea se lasă pe aripa amuzamentului care-i priește, el se joacă învârtindu-i inelul de logodnă pe deget, sărutându-i
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
eu mă delectez cu parfumul plăcut al ei, al bradului. Văzând că se încăpățânează schimbându-și poziția, Matei își pierde răbdarea și o gâdilă, aceasta fiind singura armă cu care putea să lupte împotriva ei. Se scutură toată râzând în hohote, nesuportând gâdilatul, își ridică din pernă fața roșie și transpirată, se agață cu mâinile de gâtul lui Matei îmbrățișându-se și sărutându-se îndelung. Mai un pic și mă sufocam, îl minte Cecilia. Vezi, fata mea năbădăioasă! — Mă duc să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Nu mai simt nicio satisfacție, nici când beau, nici când mănânc, căci tot ceea ce iau în gură mi se pare sălciu și fără gust. Sunt devastată. M-am 144 Rareș Tiron dezvățat până și să zâmbesc sincer, să râd în hohote puternice și să mă văd cu adevărat fericită. Poate, de aceea, mă și simt atât de bolnavă pe dinăuntru, ca putrezită sufletește. De fapt, nici nu cred că mai am un suflet, iar, dacă am, este prea amorțit, îngropat cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se vadă înconjurat de mici Buddha proiectați într-o Nirvană vidată de orice, chiar și de umor. În Europa și în America, țesutul adipos, construit cu migală de sute de înghețate, de torturi și de plăcinte, eliberează, parcă la comandă, hohotul de râs, preluat și augmentat de brațele bine rotunjite, de trunchiurile cu colăcei de grăsime, de bărbiile netede și duble. Aici, în Japonia, fibrele și tendoanele care străbat, ca o rețea organică, cele câteva kilograme de carne slabă nu pot
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
moment dat, când a început să țopăie de bucurie. Corpul mătăhălos, așezat pe picioare zdravăn înfipte în pământ, brațe puternice și un cap încărcat peste măsură cu mult păr negru ca pana corbului, urechi lungi clăpăuge și o gură mare. Hohotele de râs îi zguduiau trupul masiv, lăsând să se dezvăluie două șiruri de dinți dispuși în dezordine. -Eu ... oare cum să zic? ... a da, Dondică ... mi se mai spune și Pochintoacă. Dar dumneata, așa să ști de ... Dondică, fiindcă așa
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fabulosul poveștilor lui Ștefan Iordache. Pe aiuritorul tărîm oltenesc, ambiguu, încărcat de o anume descifrare a vieții, a gesturilor, a celor spuse sau nespuse, a viselor terifiante, a firescului cotidian. Prin lumea plină de înțelesuri simple, de uitături hître, de hohote de rîs, de tăceri lungi cît moartea. Prin legile scrise sau nescrise ale acestei bresle măcinată, vai, de atîta vanitate. Cîndva în 1992, am coborît cu pași siguri pe peronul gării din Craiova. Vizita la mătușa mea a fost un
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
nu fii slugă nimănui de dimineață", așa îți spune Domnul în scrisoare, "înlocuit să fii, așa e bine, nebun să fii și comic, nu solemn, viața ta obligatorie revine ca porumbelul pe o streașină de lemn. O matematică plângând în hohot, " Există, oare, ceea ce scriu, exist?", roboții se cunosc doar după zgomot, cel trist îl recunoaște pe cel trist. " Poți să schiezi o fericire fără margini? Un Leviathan? Un Berhemoth? Un tanc?" Ce mai imperii, ce regate în paragini, de la haiku
Poezie by Ion SÂNTION () [Corola-journal/Journalistic/8061_a_9386]
-
determinat procurorii să spună: "ce drac de babă e" și s-o lase fără bani, în mijlocul Bucureștiului, la peste 400 de kilometri de casă. Dezvăluirea dialogului cu procurorii i-a determinat pe jurnaliștii din platoul "Sinteza Zilei" să râdă în hohote și pe Dana Grecu să-i facă bătrânei o propunere la care a răspuns: "Râdeți de mine, doamnă?". Pensionara Maria Cociorvan, comuna Iaslovăț, județul Suceava: "M-am sculat de dimineață, toată noaptea n-am dormit, eu îs femeie bolnavă, sufăr
Dosar pensii ilegale. O bătrână a făcut praf procurorii DNA. Propunerea Danei Grecu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78835_a_80160]