701 matches
-
18 al revistei n-a fost niciodată publicat, iar numărul 51 a fost distribuită în sub 50 de exemplare la nunta lui Moldov. De-a lungul timpului, revista a cuprins texte și desene de autori precum Sașa Pană, Moldov, Madda Holda,Urmuz, VictorBrauner,Geo Bogza S.Roll, Ilarie Voronca,Tristan Tzara, V. Dobrian, B.Fondane, Aurel Zaremba, Jean, David, André Breton, Robert Desnos, Man Ray. Ați văzut, astfel, cum a luat ființă revista unu și de asemenea cum a fost primită
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
este cotletul sau cât de pufos piureul, noi nu le putem băga la ghiozdan decât cu pâine și, neapărat, cu murături de la mama de-acasă. Pita nu poate lipsi, că nu ne simțim sătui, stomacurile noastre mereu dilatate își cer holdele, de suntem în stare să ne săturăm numai din pâine și să uităm de carne. Tâmpit obicei, întâlnit din păcate la mulți cunoscuți. Cu murăturile e altceva. Nu îngrașă, însă fac parte din conștiința noastră națională. Pusul la saramură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
îndeplinind și toate obligațiile rituale ale înmormântării părinților. Deveneau astfel proprietari moștenitori în casa părintească. „ Mai bine sărac și cu trupul sănătos, decât bogat și cu răni, în pat. (Proverb popular) 5. Folclorul Bolta senină a nordului moldav, pământul cu holdele foșnitoare, întinsele vii și livezi, pădurea cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor ruginii au fost leagănul unor intense creații folclorice, a unui act de permanență românească. Eminescu, referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu mă-ncântă azi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aruncau hoiturile otrăvite în apele potabile ale râurilor, provocând adevărate epidemii; 2) războinicii de stepă (tătarii) care strecurau cu diabolică malițiozitate cadavrele ciumaților în mijlocul cetăților asediate; 3) vitejii celor două țări românești care executau ireproșabil îndemnul voievodal: "otrăviți fântânile, ardeți holdele..." erau cu toții niște impecabili bioteroriști avant-la-lettre. Astăzi, strategia bioterorismului este aproape aceiași, doar mijloacele sunt, evident, altele. Se folosesc viruși, bacterii, ciuperci, toxine și microorganisme. Agenții morții poartă nume moderne: variolă, antrax, botulinică, tularemie, febră hemoragică etc. Efectele sunt și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
În jur, nici urmă de viețuitoare, nici țipenie de om, de parcă spicele dolofane acaparaseră pământul întreg. Cel ce ajungea acolo, aproape de cer, simțea ispita de neînfrânt de a intra în lanuri să asculte foșnetul lor șoptit. Păși pe negândite în holda bogată de grâu. Înaintă neobosit o bună bucată de vreme, vârful cetățuii nu se mai zărea, vroia să meargă mai departe pe acel drum, târându-și picioarele la nesfârșit la stânga, înainte, la dreapta, înapoi până s-ar fi prăbușit ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un contract la Bilbao, dar nu s-au mai făcut spectacolele. Pe Kundry o făceau foarte bine alte mezzosoprane, așa că nici nu m-am gândit să mă bag peste ele. "Zu dir, Frau Venus, kehr ich wieder, in deiner Zauber holde Nacht; zu deinem Hof steig ich darnieder, wo nun dein Reiz mir ewig lacht!" În 1966, case de discuri ELECTRECORD s-a hotărât să înregistreze celebrul diptic verist Cavalleria Rusticana - Paiațe, cu ansamblul Operei Române din București, sub con duce
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle. A descris în manieră panteistă legenda "marelui foc", mânia cerului și a naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe câmpuri întinse Și laolaltă duc holde și arbori, și vite și oameni Case și temple cu sfinte valoare" (Metamorfoze, I, p.287) Se succed apoi legendele pedepselor mitice, eroii evocați de fantezia colectivă a lumii antice, care sunt preschimbați în pietre, plante și animale, unde Daphne
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
măi! Hăi, Hăi! Plugușorul românesc Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați Și cuvântul mi-ascultați: Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viața, o simte și o interpretează după modul specific al darului său de creator, în fața unui lan de grâu dat în spic, plugarul reacționează într-un fel, negustorul cerealist într-altfel, iar artistul cu totul deosebit de ei. Plugarul prețuiește frumusețea holdei gândindu-se la rodul ce vine să i răsplătească munca; negustorul o evaluează imediat în chintale, dibăcind cu șiretenie cum s-o cumpere mai ieftin și cum s-o vândă mai scump; artistul singur se încântă de verdele brumat al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
gândindu-se la rodul ce vine să i răsplătească munca; negustorul o evaluează imediat în chintale, dibăcind cu șiretenie cum s-o cumpere mai ieftin și cum s-o vândă mai scump; artistul singur se încântă de verdele brumat al holdei, de ritmul valurilor ei în bătaia vântului, de susurul spicelor, de „apele”’ mătăsoase ale efectelor de soare. Dar nu e numai atât: încântarea lui e totdeodată o preocupare spontană de felul cum s-ar transpune aceste impresii în vers sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
măi! Hăi, Hăi! Plugușorul românesc Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați Și cuvântul mi-ascultați: Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată Casa toată! Țara toată! Ia mai mânați, măi flăcăi! Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
op. 25 (1915) - Pupazzetti, op.27 - 5 Piese (1918) Castaldi, Paolo (n. 1930) Compozitor, dirijor și pedagog italian - Voce interioară (1974) Chabrier, Emmanuel (1841 -1894) Compozitor, dirijor și pianist francez - Souvenir de Munich (1885/86) pe teme din Tristan și holda de Wagner - Cortège burlesque (editat postum -1923) Chaminade, Cécille (1857 -1944) Pianistă și compozitoare franceză - Sérénade op. 29Pierette Air de ballet op. 41 - 6 pièces romantiques op. 55 Clementi, Aldo (n. 1925) Pianist și compozitor italian - Tre piccoli pezzi "Omaggio
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și care unelte sunt mai bune.” În vederea educării țărănimii rurale, Șincai publica lucrarea Povățuire pentru economia de câmp, care conține sugestii și indicații cu referire la aspectele de bază ale muncilor agricole, precum ,,dirigarea țarinilor”, ,,amestecarea pământurilor”, ,,despre gunoire”, ,,plivirea holdelor”, ,,goangele cele mai de folos oamenilor” ș.a.m.d. În secolul XVIII și la începutul celui de-al XIX-lea, în lumea urbană, bibliotecile au constituit un alt instrument eficient de educație și instrucție a adulților, în special cele care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
arma. Atenționată de țipetele mele rusoaica a intervenit, oprindu-l la timp pe ocupantul violent. Explicându-i, probabil, femeii cauza neînțelegerii, rusul a pronunțat cuvântul "cartofel". Tata a priceput Vreți cartofi ?, întrebă el Da, da, confirmă femeia. Tata le arătă holda unde erau cartofii și plecă cu o sapă și o târnă să le scoată și să le aducă rușilor cartofii. Eu continuam să fiu speriat și plângeam. Rămăsesem singur cu rușii, nu știam ce mi s-ar putea întâmpla, oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
o regiune de dealuri silvo-stepice din ținutul Fălciului (Moldova). Care sunt faptele? În toamna anului 1922, un grup de 18 familii de bucovineni din satele Ciocănești și Iacobeni de pe valea Bistriței superioare (jud. Câmpulungă, sub impulsul informațiilor fascinante despre bogăția holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum în căutare de alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor și pâraelor de munte, dogorâte de căldura verii și pișcate de gerul cumplit al iernii următoare, încep să moară și să se închircească. Alături de holdele câmpului și de vite, coloniștii încep să sufere și ei resimțind din greu neprielnicia mediului. Descurajați, ofiliți și bolnavi, prind a se retrage grăbiți și triști către satele de unde veniseră cu ani în urmă.Acolo, altă descurajare: în gospodăriile și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Robert Louis Stevenson 386. „Păcatele sale erau îngrozitoare, dar cărțile sale erau citite.” Joseph Hilaire Pierre Belloc 387. „Nu există cărți morale sau cărți imorale. Cărțile sunt bine scrise sau prost scrise. Asta e totul.” Oscar Wilde 388. „Așa cum din holda strămoșească Noua recoltă an de an se trage, Tot astfel din cărțile străbune Noua știință omul o extrage.” G. Chancer 389. „Cărțile, ca și proverbele, dobândesc valoare prin pecetea și stima timpurilor pe care le-au străbătut.” William Temple 390
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate de T. Teodorescu” - profesor de canto din Iași: 1 Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Sănvârtim hora frăției Pe pământul României. Iarba rea din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pentru pace: "Acum dintr-un capăt într-altul al lumii,/ Semnăm pentru pace, semnăm cu avînt,/ Căci nu vrem iar sînge pe-ntinderea lumii,/ Nici scîncetul foamei, nici lacrima mumii,/ Nici neagră ruină nu vrem pe pămînt.// Vrem pace, ca holda să legene-n soare/ Belșugul de aur al vremurilor noi:/ Uzina să nască mașini și tractoare/ Și-n goana spre mîine de roți și motoare/ Să rîdă speranța ce freamătă-n noi.// Semnăm ca războiul să nu se mai joace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pace semnez!// Și fiindcă mi-e dragă cîmpia și teiul/ Și drag viitorul de aur cum e,/ În forțele păcii punîndu-mi temeiul,/ Pe lista măreață purtîndu-mi condeiul/ Semnez: George Lesnea poet R.P.R.", al doilea, Cîntec pentru pace: Cînd tainic pe holde cad umbre-n apus/ Și freamătul muncilor tace,/ Se lasă pe-ntinderi un farmec nespus/ Și holdele cîntă: Vrem pace!// Pe-acasă din fabrici cînd seara plecați/ Și vraja mașinilor tace,/ O clipă la poartă tăceți și-ascultați./ Mașinile cîntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În forțele păcii punîndu-mi temeiul,/ Pe lista măreață purtîndu-mi condeiul/ Semnez: George Lesnea poet R.P.R.", al doilea, Cîntec pentru pace: Cînd tainic pe holde cad umbre-n apus/ Și freamătul muncilor tace,/ Se lasă pe-ntinderi un farmec nespus/ Și holdele cîntă: Vrem pace!// Pe-acasă din fabrici cînd seara plecați/ Și vraja mașinilor tace,/ O clipă la poartă tăceți și-ascultați./ Mașinile cîntă: Vrem pace!// Copii de școală în grupuri cînd vin/ Prin parcuri voioși să se joace,/ Privește-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
e altceva, scrisorile matale mă Încântă, cu cât sunt mai lungi). 1) Cu Simion Kirileanu am fost prieten și ori de câte ori mă duceam la Munte (când era plasa Muntelui trup din jud. nostru) trăgeam la el. Minunată idee, să faceți la Holda un mic muzeu. Kirilenii merită acest vestigiu al rodnicei lor activități. 2) Și pe V. Todicescu l-am cunoscut bine și eram zilnic Împreună, când, la Tg. Neamț, mergeam la băile Oglinzi, conduse de Ceacâru. 3) Dacă citești Anuarul Șc.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu altul. Așa? D-apoi cum!" Cu același glas vioiu, cu acelaș râs potolit. După ce ne despărțim de el în vatra satului, prin înserarea liniștită urcăm iarăși un deal, pe lângă un pâlc de mesteceni, pe-o cărare care trece prin holdele oamenilor, după aceia odată cu întunerecul intrăm în satul Bălțătești, trecem pe drumul cu brazi nalți de o parte și de alta. Femei, bărbați se strecoară repede prin întunerec. În fund, sub deal, la băi, s-a aprins lumină electrică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
depărtările Podoliei, vechea așezare îi apare de dincolo ca o surprinzătoare viziune învăluită în abur de vis. La malul apei cetățuia medievală, a străvechilor străji sorocene, care păzeau hotarul moldovenesc, doarme într-o netulburată și adâncă melancolie. Pe maluri, între holdele pârguite de soarele de Iulie dincolo, ori între șiragurile de copaci dincoace, aproape nu se zărește mișcare. Peisagiul parcă dormitează. Cu toate acestea suntem pe un front de războiu. Dincolo e haosul de anarhie al Ucrainei, dincoace de pe înălțime stăpânesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]