704 matches
-
zică: "Iată că noi am lăsat totul, și Te-am urmat." 29. Isus a răspuns: "Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să fi lăsat casă, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde, pentru Mine și pentru Evanghelie, 30. și să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, frați, surori, mame, copii și holde, împreună cu prigoniri, iar în veacul viitor, viața veșnică. 31. Mulți din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau copii, sau holde, pentru Mine și pentru Evanghelie, 30. și să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, frați, surori, mame, copii și holde, împreună cu prigoniri, iar în veacul viitor, viața veșnică. 31. Mulți din cei dintîi vor fi cei de pe urmă, și mulți din cei de pe urmă vor fi cei dintîi." 32. Ei erau pe drum și se suiau la Ierusalim, și Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
pornim să hoinărim împreună, nu înainte de a ne îmbăia în lacul ce ne trimite chemări scânteietoare. Pornim la drum să mângâiem lanurile, livezile și luncile, ne jucăm ascunselea printre nori, iar când ploaia binefăcătoare încetează, Soarele sărută pământul răcorit și holdele vesele. Îl însoțesc pe tovarășul meu de hârjoană de-a lungul drumului său celest, până ce culoarea tot mai sângerie, apărută la orizont, ne înghite. Îmbrățișarea de noapte bună îmi liniștește sufletul răvășit de tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile și râurile care se răsfață sub razele fierbinți ale soarelui, satele și orașele scăldate în lumina verii. Am tras puternic de frâu, când am zărit într-o poiană presărată cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
acesta va fi urît: jertfa nu va fi primită. 8. Cine va mînca din ea, își va purta vina păcatului său, căci necinstește ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui. 9. Cînd veți secera holdele țării, să lași nesecerat un colț din cîmpul tău, și să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor. 10. Nici să nu culegi strugurii rămași după cules în via ta și să nu strîngi boabele care vor cădea din ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
cardiolog l dermato-venerologie - dr. Radu Buligan, medic specialist dermato-venerolog l terapia durerii - dr. Marius Emil Sintean, medic specialist ATI, competență terapia durerii l laborator analize medicale. Informații suplimentare se pot obține la sediul centrului din strada Arh. I. Mincu (fosta Holdelor), bl. B11 a, ap. 1, zona Ion Ionescu de la Brad, iar programările se pot face la telefon 282 284. l H-Gm Clinique Cabinetul medical „H-Gm Clinique“ s-a deschis recent pe Spl. N. Titulescu nr. 11, sc. B, ap. 1
Agenda2003-16-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280914_a_282243]
-
figurilor de conducători înțelepți ai Partidului și Republicii Populare, așa cum se desprindeau, îngălbenite, de pe pelicula proastă și se așterneau pe ecran. Lucrurile de neînțeles ce se petreceau între persoanele grave ce-și tot strângeau mâinile sau umblau de colo-colo prin holde și prin oțelării erau comentate de o voce însuflețită, bărbătească, atât de dogită însă, de parcă și-ar fi strigat cuvintele într-o pâlnie de tablă. Pe fondul, mereu același, al unui fel de muzică pe jumătate populară, pe jumătate simfonică
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
însemna "membru de partid" și, în general, ce era partidul acela despre care toți vorbeau cu atâta venerație. Partidul se scria cu P mare, avea steagul roșu (pe când al țării era roșu, galben și albastru, adică sângele vărsat de muncitori, holdele de grâu și cerul senin, iar pe galben era stema țăru: cununa de spice, sonda, munții și steaua roșie deasupra) și apărea-ntr-o mulțime de poezii, numite toate "Partidului", "Slavă Partidului" și așa mai departe. Dar nicăieri nu se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
puteai zice că orice, și banca asta, și Circul de Stat sau castanu-ăsta puteau să fie partidul: "Partidul e-n toate", începea o poezie, "e-n cele ce sînt/ Și-n cele ce mâine vor râde la soare,/ E-n holda întreagă și-n bobul mărunt,/ E-n pruncul din leagăn și-n omul cărunt,/ E-n viața ce veșnic nu moare." Și în cântece se spunea că ar trebui să fie toți recunoscători partidului și să-i mulțumească, dar nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Ziua Crucii (14 septembrie) . Tot la Sf. Gheorghe era obiceiul ca fetele să fie bătute cu urzici peste picioare, pe care trebuia să și le apere cu fast. - Sânzâienele (24 iunie) este sârbătoarea populară din ciclul agrar care celebrează coacerea holdelor, menționată și de Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, sub numele de „Drăgaică”. Fetele din sat o alegeau pe cea mai veselă și mai frumoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și de panglici și îi dădeau cheile hambarelor. Fetele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe la jumătatea după-amiezii, pe când coborau o pantă domoală acoperită cu iarbă, în sfârșit, lăsară pădurea în urmă. înaintea lor se întindea, întreruptă de șiruri de plopi, o câmpie unduioasă pe care, în mai multe locuri, în jurul unor mici case coloniale, holdele se coceau așteptând secerile culegătorilor. în centrul acelui peisaj, într-un nor de praf ce stăruia la joasă înălțime, armata rupse rândurile, pentru a se încolona aproximativ de-a lungul panglicii cenușii a drumului. După câteva ore de mers, atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o regiune de dealuri silvo-stepice din ținutul Fălciului (Moldova). Care sunt faptele? În toamna anului 1922, un grup de 18 familii de bucovineni din satele Ciocănești și Iacobeni de pe valea Bistriței superioare (jud. Câmpulungă, sub impulsul informațiilor fascinante despre bogăția holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum în căutare de alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor și pâraelor de munte, dogorâte de căldura verii și pișcate de gerul cumplit al iernii următoare, încep să moară și să se închircească. Alături de holdele câmpului și de vite, coloniștii încep să sufere și ei resimțind din greu neprielnicia mediului. Descurajați, ofiliți și bolnavi, prind a se retrage grăbiți și triști către satele de unde veniseră cu ani în urmă.Acolo, altă descurajare: în gospodăriile și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au [dat] gând de biruință mulgătorilor de iepe; Peste mări călătorite și cetăți înfloritoare Mohamet aruncă lacom ochii Asiei tartare, Împăcând cu gândul pradei ale triburilor certuri, El răsare peste ele, soare roșu din deșerturi. Peste munți, peste ruine, peste holdele strivite, Peste frunți încoronate trec a cailor copite, Ard cetățile-ntre ziduri, ard corăbiile-n porturi Când din loc în loc își mută el imperiul de corturi Ca-să-nfigă peste lume semnul nouăi sale legi Au surpat două imperii și pe paispreze
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lăzi, și acum ea... Tata acum vorbea despre comerțul cu grâne. — Prețul grâului îl facem noi, la Istanbul, că nimeni nu mai vinde grâu în afară de noi. De ani de zile în părțile Franței plouă și ninge, nu se mai coc holdele, strugurii putrezesc pe coardă, de-au ajuns țăranii să mănânce iarbă. Străbunica adormise de-a binelea cât fusese vorba despre politica polonezilor, acum însă ciulise urechile. Grâul pentru ea însemna aur, monede rotunde și strălucitoare, grele, zimțate frumos. Barjele ei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i-am dat de înțeles asta marelui vizir, când am oprit pentru armata mea doar o gardă, atâta tot! Nu avem armate pentru lupte, nu pentru că nu putem lupta, ci pentru că nu voim să luptăm! Noi așteptăm să se coacă holdele, să le secerăm pentru pâinea noastră și a altora și nu voim să fim tulburați. — Mă ameninți, Constantin bei? — Nu, îți deschid doar ochii, să nu te lași folosit de nebuni. Ai uitat să scrii asta în depeșele pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domnești pline și vine vara. Aș dori să afle capuchehaia Ferriol al francilor că la București s abat furtuni mari și trăsnește din senin. Doamne ferește să se aprindă jitnițele domnești! Aud că în Franța de frig nimeni nu mai seamănă holde. Mi-ar părea rău să se piardă de trăsnet grâul nostru, să-i spui lui Ferriol. — În cât timp ajunge un călăraș la București? întrebă exaporitul. — Cine știe? Nu am socotit niciodată. Știu că prin locuri știute de noi dacă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
este cotletul sau cât de pufos piureul, noi nu le putem băga la ghiozdan decât cu pâine și, neapărat, cu murături de la mama de-acasă. Pita nu poate lipsi, că nu ne simțim sătui, stomacurile noastre mereu dilatate își cer holdele, de suntem în stare să ne săturăm numai din pâine și să uităm de carne. Tâmpit obicei, întâlnit din păcate la mulți cunoscuți. Cu murăturile e altceva. Nu îngrașă, însă fac parte din conștiința noastră națională. Pusul la saramură de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
prin sufragerie și de multe ori în bucătărie, cu o sticlă de ceva în față, poate vodcă, se afla un nene. Chipiul era al lui. Nenea era militar. Și servea Patria, adică stema aia cu stea, munți și brazi și holde atârnată în cuierul nostru. Asta era meseria lui. Să poarte stemă. Adică să se plimbe cu Patria pe cap. Aveam, în sfârșit, dovada clară, esențială și cutremurătoare că Patria există. Tovarășa Stănescu era condamnată astfel la o soartă crudă: să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Nord, cu Cernăuțiul și cu tot ce mișca pe acolo. A fost bine așa? Din perspectiva veacului națiunilor a fost ceva groaznic, un vis urât, o umilință continuă și insuportabilă, o durere fără margini. Din cauza asupririi străine plâng mierlele și holdele, oftează mamele, și pruncii au somnul bântuit, iar junii strâng pumnii pe mânerele cosoarelor, a coaselor și a hangerelor. Nenorocire, numele tău poartă chipul împăratului și al Vienei! Fericirea răsare din București sau de niciunde altundeva! Așa o fi fost
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
post. Toți știau că cine trădează îi dau foc la casă, îi distrug tot neamu’! Și eram cel mai blajin om. Trăgaciul sau ideea? La o săptămână, mă dusesem în sat și făcusem aprovizionarea. Era toamnă și mai treceam prin holde. Târziu, după închisoare, am anunțat că-i despăgubesc de zece ori pe cei de la care am luat cartofi, porumb de fiert. N-a venit nimeni, dar a venit Securitatea. Plecasem dimineață din sat, pe întuneric. Parcă mă trăgea cineva de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ci de sănătate și bunăstare a familiei și animalelor.Prima zi a nedeii o reprezintă Rusaliile. În a doua zi a nedeii, după slujbă de la biserică, întreaga comunitate merge împreună cu preotul, cu steagurile bisericii ca să sfințească și să se binecuvânteze holdele și roadele câmpului. Se va merge pe câmp până la troițe. Se va împleti și o cunună care va sta tot anul la steagul bisericii. În timpul comunismului acest obicei a fost interzis, dar după anul 1990 reluat. O astfel de sărbătoare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
chiar dacă plouă! Magda Geană, clasa a VII-a B Zi de vară ,, Într-o zi frumoasă de vară, îmi luai legătura, o pusei în vârful bățului și o luai la picior pe drumul cel mare. Mergeam astfel printre câmpii cu holde... Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui. Eu îmi pusesem pălăria în vârful capului, astfel încât fruntea rămânea liberă și goală și fluieram alene un cântec monoton.” Mihai Eminescu - O zi de vară Furtuna ,,Furtuna, odată, m-a prins la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
plouă! Magda Geană, clasa a VII-a B Zi de vară ,, Într-o zi frumoasă de vară, îmi luai legătura, o pusei în vârful bățului și o luai la picior pe drumul cel mare. Mergeam astfel printre câmpii cu holde... Holdele miroseau și se coceau de arșița soarelui. Eu îmi pusesem pălăria în vârful capului, astfel încât fruntea rămânea liberă și goală și fluieram alene un cântec monoton.” Mihai Eminescu - O zi de vară Furtuna ,,Furtuna, odată, m-a prins la căsuța
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
emblema țăranului individual, individualist - de nu vrea să adere?» Se uită unul la altul, toți la mine. Unul Își scoate pălăria, dă cu ea de pământ: «Bagu-i În pchizda mume-si de raionali și de rejionali! După ce ne-or loat holda șî ghitele șî laptele, la cotă; pământu șî plugu șî grapa la colectiva lor - acuma să-mi ieie șî clopu? No, ba io ba! Că clopu nu-l dau, de s-o’ da cu curu de pământ șî io mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]