3,545 matches
-
dracii? - La început am fost cam stingheri unul față de altul că nu ne cunoșteam, dar după câteva pahare de țuică ni s-a dezlegat limba și mie și lor! Am chemat și lăutarii din sat și s-a încins o horă ca-n povești, le răspunse cu ironie Pătru. - Nu ne luați peste picior... - Vă fac cunoștință cu dânșii!? Poate le luați un interviu! Vorbesc în orice limbă! Să-i filmați că sunt tare arătoși! Unii sunt bruneți și cu ochi
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
cu Tricolorul fluturând? De-atâtea ori ai spus că-i greu...c-al tău străin te dușmănește, Și te-așteptam cu bucurie ca să-nnoim ce ne unește! Să împărțim iară frățește și pâinea coaptă-n vatra țării, Și poezia, doina, hora, iar plânsul să îl dăm uitării! Dar văd că te-ai obișnuit, să fii străin lângă hotar... Iar pâinea s-a răcit pe masă și mama-așteaptă în zadar... De ani de zile te aștept, Fratele meu, de peste Prut, Să te
DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383418_a_384747]
-
sting în ceruri în tăcere, Din arca unui val din vis, În ale nopții negre sfere. Alintul lor îmi surpă gândul Fantasmagoriei de păreri Împrăștiind neguri de-a rândul, Tăceri răpite de tăceri.. În centru, razele în vii culori Dansează hora și se prind de mână, Le prind în păr de-atâtea ori Mănunchi de-azur și purpurină. În asfințit săgeți de raze Se sting, se-aprind, se-nfig... Deșert sunt cu secate oaze, Mi-e sete, în pustiu mă sting
LUMINI DIN NECUPRINS de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383442_a_384771]
-
mi intră în simțiri... Mi-e dor de lumea pierdută în abisul trecutului, De lumea în care asemeni florilor creșteam eu... Când cerul era albastru în lumina soarelui, Iar vântul îmi mângâia chipul de copil, mereu... Mi-e dor de horele ce se-nvârteau duminica pe toloacă, De bucuria fetelor cu busuioc la urechi, De omenia oamenilor veniți să ajute la clacă, Ce știau să-și împartă plăcintele și vinul cel vechi... Mi-e dor de somnul tihnit pe un țol
ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383488_a_384817]
-
dragoste ce pentru noi ai avut.Precum visele cu lungi și minunate zborurițin păsările noaptea pe crengi,visul salvării lumii Te-a ... VII. TEMPI PASSATI, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017. În copilărie dansam Hora Unirii, în casa noastră, în curtea școlii... Cântam „Pe-al nostru steag e scris unire” într-o limbă dulce, în care am strigat prima oară părinții. A fost locul în care am deschis pentru prima oară ochii și am privit
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
departe, atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visez oasele strămoșilor ieșind din morminte și-alcătuind în văzduhurile albastre, o imensă cruce din nacru... Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre? Citește mai mult În copilărie dansam Hora Unirii,în casa noastră, în curtea școlii...Cântam „Pe-al nostru steag e scris unire”într-o limbă dulce,în care am strigat prima oară părinții.A fost locul în care am deschispentru prima oară ochii și am privit cerul
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Azi voi evada din lume... Voi lăsa în urmă-mi gândul, Trupul meu de țărnă moale Va pluti spre nori cu vântul... Mă voi prinde-n hora vieții Dănțuind cu păpădia, Care -și poartă-n puf sămânța Și în zboruri bucuria. Și-ntr-un nor de voi ajunge , Mă voi face apă vie, Ploaie voi cădea în ropot Risipindu-mă-n câmpie. Și așa hrăni-voi macii
EVADARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383508_a_384837]
-
Dunărea curge în ondulații dulci, trece să ude brâul orașului Galați, apoi merge prin păduri de tei spre Ceatalul Ismail, unde-și desface brațele pentru vărsarea în mare și merge să răcorească pământul Sciției Minor și orașul Tulcea, așezat pe horă de coline. În timpul topirii ghețarilor sau în zilele cu abundență în ploi, fluviul atinge, la Ceatalul Ismail (ceatal însemnă în turcă furculiță) volumul de un milion de metri cubi pe secundă, cifră pe care toate izvoarele din Europa, golite de
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
reușind să aducă astfel folclorul în contemporaneitate . Mai mult decât atât, a creat peste 150 de cântece, multe dintre acestea încredințându-le colegilor săi de scenă, interpreți extrem de apreciați încă de pe atunci: Ștefania Rareș, Ileana Constantinescu, Ion Dolănescu. «Hai, la hora mare», «Huțulca», « Hai la horă, măi flăcăi», «Mândruliță cu mărgele», «Busuioc moldovenesc»... sunt piesele cu care odinioară, Nelu Huțu impresiona și fascina marele public. Astăzi, aceste înregistrări îmbogățesc Fonoteca de Aur și ne ajută pe noi, iubitorii de folclor, să
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
în contemporaneitate . Mai mult decât atât, a creat peste 150 de cântece, multe dintre acestea încredințându-le colegilor săi de scenă, interpreți extrem de apreciați încă de pe atunci: Ștefania Rareș, Ileana Constantinescu, Ion Dolănescu. «Hai, la hora mare», «Huțulca», « Hai la horă, măi flăcăi», «Mândruliță cu mărgele», «Busuioc moldovenesc»... sunt piesele cu care odinioară, Nelu Huțu impresiona și fascina marele public. Astăzi, aceste înregistrări îmbogățesc Fonoteca de Aur și ne ajută pe noi, iubitorii de folclor, să înțelegem că frumusețea oricărui act
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382973_a_384302]
-
Duiosie > NOSTALGIE DE TOAMNĂ Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului NOSTALGIE DE TOAMNĂ autor, Bertoni D Albert Azi, frunzele picau ușor, în zbor Purtate de a toamnei nostalgie Cuprinse-n hora unui blând fuior Dansau, și se-așezau ușor pe glie La fel dansam și noi odinioară Când tineri, doi copii neprihăniți Un cavaler și-o pură domnișoară Peste zăgaz, au devenit iubiți Și-mi amintesc, că toamna de atuncea Era
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383028_a_384357]
-
voi sorbi, doar din a ta corolă Ca pe un alb, și rece, vin pelin Să-mi fie chinul, cel mai mare chin Aflat-am azi, iubirea vieții mele Că niciodat' , nu va mai fi ușor Te-ai prins în hora unor mândre iele Alerg spre tine, urc, și mă cobor Să-mi fie dorul, cel mai mare dor... Aflat-am azi, iubirea mea ascunsă Că nu te pot găsi, că nu ai faimă Intactă ești, nativă, nepătrunsă Fără de căpătâi, și
AFLAT-AM AZI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383030_a_384359]
-
cu ape line și cu foșnet de izvor, Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire Îmbrăcați în îi și fote dăruind la toti iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfântă mănăstire, Nu e inima mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mâna prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cu ape line și cu foșnet de izvor,Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire îmbrăcați în îi și fote dăruind la toti iubire.Satele vuiesc în hore chiar și-n sfântă mănăstire,Nu e inima mai mare ca a noastră RomâniePopii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețePentru-această sărbătoare mână-n mâna prinți, altețe.Doamne câtă frumusețe în cătunul de la satUnde se adună moșii și cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
sîmbure de vișină trasă în ciocolată, dar nimic din ce-a mai rămas bun în voi nu va înflori pe mormîntul făgăduinței. Și poate vom striga cu toții: “Iată, fluturi în cîrje se întorc la vetrele lor! E timpul să-ntindem hora, să dăm din mînă în mînă ligheanul cu ciorbă de pește!” Mai cinstiți sînt greierii fostului stadion comunal, ei măcar își fac datoria cînd dă să plouă pe întrerupătoarele memoriei colective, cînd se urcă derbedeii în fîneața publică și încep
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ȘI TOTUL E PACE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Și ninge și ninge în tristele-mi ore când gândul încinge fantastice hore. Și plouă și plouă în vreme ce-n mine răsare o nouă speranță-n mai bine. Și tună și tună din nori de durere când viața mai bună devine-adiere. Și plânge și plânge în mine destinul în timp ce în sânge-îmi sporește seninul. Și-
ŞI TOTUL E PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383073_a_384402]
-
înțelegeam... ............................................................... Și,.. s-a oprit pornirea anarhistă! Așa e România cu noroc, Că mintea -de pe urmă- mai există : Ce s-a cerut s-a-nfăptuit pe loc. .............................................................. Acum, cinstim o sfântă sărbătoare, Vrem ziua țării s-o sărbătorim... Cu bucurie-ntindem hora mare! E-ntâi Decembrie!.. Hai să pornim... LA MULȚI ANI! O LUMINATĂ ROMÂNIE Referință Bibliografică: 1 DECEMBRIE 2015 / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate
1 DECEMBRIE 2015 de LIA RUSE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383116_a_384445]
-
nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului După drum lung și strașnic zgribulit, Am ațipit pe canapeaua veche Și rătăcesc prin lumi fără pereche, Purtat de vis, mă simt parcă vrăjit. Mă ia în brațe vântul jucăuș, În horă printre nori apoi mă-mpinge, Prea prinși de joaca lor, doar unul ninge Și-i fur un fulg în palmele căuș. Cu el alerg înspre iatacu-n care, Mi te așezi în brațe, ghemuită. Ca pe-un odor depun apoi, ispită
RĂSFĂŢ DE FULGI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383117_a_384446]
-
nedezmorțit, sub trenă, Las urma ta să curgă în izvor. Din părul meu îți faci un drum de vară, Nestrăbătut... decât de mâna ta, Din tine faci corabie și gară, Ce stăvilesc mereu plecarea mea. La noapte iele vor întinde horă, Nu le mai pot visa furiș, furiș... Să-mi ducă luna-n casă, ca pe noră! Am fost promisă pentru măritiș. Ne-ntoarcem liniștiți la noi acasă - , Pământul ce renaște-ntr-o tanagră, Ne umblă pașii fragezi și ne lasă
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
nedezmorțit, sub trenă, Las urma ta să curgă în izvor.Din părul meu îți faci un drum de vară,Nestrăbătut... decât de mâna ta,Din tine faci corabie și gară,Ce stăvilesc mereu plecarea mea.La noapte iele vor întinde horă,Nu le mai pot visa furiș, furiș...Să-mi ducă luna-n casă, ca pe noră! Am fost promisă pentru măritiș.Ne-ntoarcem liniștiți la noi acasă - ,Pământul ce renaște-ntr-o tanagră,Ne umblă pașii fragezi și ne lasăSorbiți
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În ziua de azi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
dau peste buzele paharului.Aici, copiii străzii, iubitori de ecologie, și-o mută în sânge, consumând etnobotanice pe pâine, în văzul „tutulor!”. Strada „mihail sadoveanu” degajă un permanent impuls pentru LECTURĂ pentru că, ținându-se de mână, ca într-o adevărată horă, s-au înmulțit birturile, bodegile, barurile și cârciumile, unde cititorii lecturează, non-sop, sticle din iteratura universală, sau indigenă, de tip: „Cotnari”, „Odobești”,”Murfatlar”și chiar „Segarcea”. Pe strada „nichita stănescu”, toate școlile au rămas fără uși, fără ferestre, cultivându-se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92438_a_93730]
-
celor care, în urma hotărârii luate la Conferința de la Focșani, în 1882, au plecat cu vaporul Thetis (228 emigranți evrei din Moldova) și au fondat primele sate agricole din Palestina turcă de atunci. Sunt foarte multe lucruri comune cu Israelul, imnul, hora... Dacă ați trasa o punte între trecut și viitor, ce șansă are limba română de a fi transmisă generațiilor următoare din străinătate? Făcând un mariaj mixt cu o doamnă franceză, ne-am întrebat ce limbă vor vorbi copiii. Am un
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
MARI CĂRTURARI ROMÂNI AI VREMII: STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO ȘI ȘTEFAN VODĂ CANTACUZINO. Alba Iulia, Aula Facultății de Teologie, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9.00 - 11.30. ISTORIA IMNULUI NAȚIONAL - REPER DE IDENTITATE ETNICĂ, DE LA „HORA UNIRII” LA „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” (Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu). Alba Iulia, Casa de Cultură, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9.00 - 11.30. RELIGIA MONOTEISTĂ ȘI REGALITATEA
CONGRESUL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI [Corola-blog/BlogPost/92495_a_93787]