723 matches
-
pene. Un mare fluviu îl traversa. Unul dintre bătrâni își coborî ochii spre mine, se pregătea să-mi vorbească ci vraja se risipi, lăsând singure stelele scânteietoare pure1310. Memoria subconștientului Strict interzis e spre-a răzbi În ținutul meu să hulești Din toate lucrurile omenești Pe cel cu numele-a iubi1311. Contrar memoriei obiective, pe care ar trebui mai curând s-o desemnăm prin cuvântul amintire, memoria subconștientului nu este limitată de rememorarea trecutului recent. Ea conține amintirea tuturor momentelor vieții
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ocupă multe teritorii străine ... rușii și-au însușit o parte din teritoriul României ...a venit timpul să se pună capăt acestei situații”. Tot atunci, ambasada Chinei de la București, a difuzat o hartă a României cuprinzând și Basarabia. Ceaușescu, atât de hulit mai ales de cei care vor să-l uite, profitând de disensiunile dintre URSS și China, nu a încetat să agite, consecvent, problema Basarabiei, ceea ce n-a scăpat presei străine, inclusiv celei din SUA. S-a susținut deschis că nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
urma, putea da un telefon la București și ăștia de aici, cu mâna la vipușcă, ar fi ascultat smeriți, că e nevoie de soldați români în Ciad. Încă mă mai ajută mintea să-mi rememorez niște versuri dintr-un poet hulit în viață și uitat după moarte : Alexandru Macedonski. Poetul acesta, cu o intuiție formidabilă, scriind „Rondelul Franței burgheze” zice pentru noi, cei de astăzi : „S-a pierdut orice speranță, Unde este marea Franță ?” Îl las pe Sarkozy în pace, pentru că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
te pedelesc, te pesedesc și te penelesc ei. 26 ianuarie 2010 Țara ca o pradă Motto: „În România nu există idei. În politica românească nu există decât buzunar.” Octavian Paler Mare noroc și cu gripa porcină! Fără virusul atât de hulit și atât de temut, adio majoritate parlamentară, adio buget, adio bani de la FMI, rămâneam niște copii ai nimănui, dați pe la instituții de ocrotire și binefacere. „Dar așa, ce lucru mare” că s-au găsit câțiva parlamentari din opoziție, care, atinși
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
notat cu talent, pe filele cărților de cult, cum se făcea în trecut, faptele legate de mersul lucrărilor, de contribuția unor credincioși la „repararea multor cărți de cult”, dar și despre răutatea și invidia unora „care m-au urât și hulit pe nedrept”. Despre Ion Burac am scris, împreună cu d-na Elena Lazarovici, în Monografia satului Mitocul Dragomirnei. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în azilul de bătrâni din Suceava, unde a fost vizitat, printre alții, de d-l Constantin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe la Galda. Nu aveam să-l mai văd decât peste douăzeci de ani. Cel mai mic, Alexandru, venit împreună cu doi consăteni, toți de 18-19 ani, căutau de lucru, pe mâncare. S-a și angajat ca argat la un fost notar, Hulea, câștigând pe lângă mâncarea lui, o dublă de mălai, una de făină și ceva grăsime, pe care le ducea lunar acasă părinților. Îmi spunea că tata primea tain de la ferma unde era agronom 300 grame făină de orz și un kilogram
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un pârâiaș căruia i-a amenajat în albie o ușoară cădere, debitul de apă fiind suficient să pună uriașa roată în mișcare. Roata se vede și din tren, la ieșirea din Aiud spre Războieni. În primăvara lui 1947 notarul pensionar Hulea dorea și el o roată pentru a-și uda zarzavaturile din grădina lui. Nicu Mazăre a folosit la construire două roți de cabrioletă. Păstrând proporțiile cu cea de la Aiud, roata a fost instalată pe un canal deviat din apa Gălzii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ei zic (pronunță textul legii), dar nu fac (cum zice Legea)” (Matei 23, 1-3). Această Lege revelată nu poate fi alterată nici în literă și nici în Duh, le-o spune Mântuitorul iudeilor, când cărturarii și fariseii Îl acuză că hulește, fiindcă S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu, zicându-le: „Nu este scris în Legea voastră: Eu am zis sunteți dumnezei? Dacă Legea a numit dumnezei pe aceia către care a venit Cuvântul lui Dumnezeu, și Scriptura nu poate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am zis sunteți dumnezei? Dacă Legea a numit dumnezei pe aceia către care a venit Cuvântul lui Dumnezeu, și Scriptura nu poate fi desființată, cum ziceți voi Aceluia pe Care Tatăl L a sfințit și L-a trimis în lume: Hulești!; pentru că am spus: Sunt Fiul lui Dumnezeu! Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeți! Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeți pe Mine, credeți măcar lucrările acestea, ca să ajungeți să cunoașteți și să credeți că Tatăl
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suferința) ca mijloc de purificare și biruință prin jertfă. Și celor ce s-au lepădat de Mișcarea Legionară Crucea le era sminteală și au ales calea cea largă și ușoară a satisfacțiilor pământești, considerându-i nerealiști în problemele politice și hulindu-i pe mărturisitorii jertfelnici. Străinii care au cercetat fenomenul legionar și care nu pot fi bănuiți sau acuzați de subiectivism partinic, au sesizat linia de continuitate prin actele lui Horia Sima; confirmând-o, au dat pe față greșelile celor ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
13. dr. Gabriel Chiriac - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București 14. dr. ing. Mircea Staraș - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului 15. dr. ing. Simion Nicolaev - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului 16. dr. Dan Hulea - director executiv, Societatea Ornitologica Română --------------- Anexă 2 a fost înlocuită cu anexă din HOTĂRÂREA nr. 1.519 din 2 decembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 11 decembrie 2009, conform pct. 2 al articolului unic din același act
HOTĂRÂRE nr. 367 din 18 aprilie 2002 (*actualizată*) privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" şi a componentei nominale a Consiliului ştiinţific. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141582_a_142911]
-
domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Herrgottwiesgasse 107 P/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Baltă Sărată bl. 103, ap. 12, județul Caraș-Severin. 361. Ionescu Florentina, născută la 5 aprilie 1972 în București, România, fiica lui Hulea Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 63065 Offenbach am Main, Friedrichstr. 45, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Obcina Mică nr. 5, bl. A5, ap. 60, sectorul 6. 362. Stocker Cristina-Mariana, născută la 18 iulie 1969
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
95445 Bayreuth, Fantaisiestr. 32, cu ultimul domiciliu din România în București, str. N. Păscu nr. 2, bl. R1A, sc. A, ap. 40, sectorul 3. 121. Grigore Gabriela, născută la 10 august 1973 în localitatea Nicoresti, județul Galați, România, fiica lui Hulea Miti și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 80999 Munchen, Esmarchstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în București, calea 13 Septembrie nr. 120, bl. 60-62, sc. 2, ap. 50, sectorul 5. 122. Hermann Iuliana, născută la 12 februarie 1941
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
1966 în localitatea Baia Sprie, județul Maramureș, România, fiica lui Bălos Ștefan și Sarolta, cu domiciliul actual în Austria, 4690 Rustorf, Kaufing 75, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Independenței nr. 28, ap. 37, județul Maramureș. 311. Hulea Cristina-Lacramioara, născută la 20 iulie 1972 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Belean Iacob și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4616 Marchtrenk, Neufahnerstr. 31, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Vladimirescu, Str. Revoluției nr. 8A
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
sensuri (nuanțe) ale planului său semantic: „Și nu știu gândirea-mi în ce să o stâng: Să râd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng?” (M. Eminescu) sau cu sens hortativ: „De te-ating, să feri în laturi, / De hulesc, să taci din gură.” (M. Eminescu) În interiorul relației de dependență (sau interdependență), conjunctivul caracterizează verbe-predicate ale unor compliniri semantice obligatorii (subiectivă, nume-predicativ propozițional, completivă directă, indirectă, comparativă) sau ale unor compliniri semantice facultative. Ca verbe-predicate ale unor compliniri semantice obligatorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de interdependență rămâne închisă în planul semantic al predicatului. Identitatea funcțional-sintactică a predicatului este marcată prin flexiune, la nivelul categoriilor de timp, număr și persoană din structura verbului-predicat (sau component al predicatului): "De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură?" (Eminescu) În interiorul nucleului cu structură primară, principala modalitate de exprimare a relației de interdependență și totodată de marcare a celor două funcții sintactice este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ne împiedică să simțim ajutorul Tău, primește și puțină noastră rugăciune: Iisuse, Care dai celor ce poartă crucea bolii deznădejdea în puterea Ta și nu în puterile firii, miluieste-ne; Iisuse, Care celor ispitiți le dăruiești mucenicească răbdare, ca să nu hulească numele Tău, miluieste-ne; Iisuse, ca să ne învrednicim de cunună și nu de osânda, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce ne-ai îndemnat să îi cercetăm pe bolnavi, miluieste-ne; Iisuse, Care nu te despărți de cei aflați în suferințe, miluieste
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Păcatele strigătoare la cer se numesc așa pentru că strigă și cer de la Dumnezeu pedepsirea omului încă în viață (Părintele Cleopa vol.4 p. 83). Păcate împotriva Duhului Sfint sunt cele mai grave păcate făcute de oameni pe pămînt pentru că îl hulesc pe Dumnezeu și alunga Harul Duhului Sfânt de la om. Acestea sunt: păcătuirea cu încredere prea mare și nesocotita că Dumnezeu mă va ierta și pentru această pot păcătui mereu. neînfrânarea de la păcat și aminarea pocăinței până la bătrânețe sau pe patul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
readus Spania, Galia, Africa, Italia la imperiul Roman, când i-a căzut în dizgrație, împărăteasa a ordonat să i se confiște averea, fiind acuzat de trădare. La patruzeci și nouă de ani, după douăzeci și unu de ani de domnie, împărăteasa Theodora, hulită de unii, admirată și adorată de alții, s-a îmbolnăvit de cancer, a murit, în anul 548, și a fost înmormântată în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Împăratul Justinian a fost profund afectat de pierderea soției sale, a mai domnit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
miliardarii inimii, așa că vreți să aruncați semenilor voștri ceea ce ați adunat în nopți de veghe din prea-plinul tinereții generoase. Drum bun, prieteni! Revista să vă fie după chip și-asemănare, tânără și generoasă. Hârsâții și ursuzii desigur că vă vor huli, dar nu luați în seamă. Nourii ignorează orăcăitul broaștelor... Important este ca sufletul vostru să ardă necontenit. După multe ierni și toamne, veți vedea că a fost bine ceea ce ați făcut în primăvara voastră. Iar când vă veți aduna la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
șase ori se desfrunzise catargul", "Plugar pe ape cernite semănam deznădejdea,/ scuipatul roșu al trăgătorilor de la rame;/ câteodată iarba de pușcă, alteori calendarul,/ iscodind eczema ce se întindea pe armuri și pe arme", "era un vaiet lung de iasme și huliți/ născuți pe valuri din scuipat de demon să se-agațe"). Limbajul devine armă de luptă în sine, iar cântecul se transformă într-unul mortuar, nu e un imn închinat victoriei, ci un tablou al morții, al bolii cu toate grozăviile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din partea PSD, a căzut într-o falie temporală până pe la 1789, în timpul ciudat al Revoluției Franceze, crezându-se, neinspirat, atotputernic "acuzator al poporului". Furat de aerul tare al înălțimilor, domnia sa a uitat că face parte din breasla profesorilor, atât de hulită pe nedrept în ultimii ani, declarând unui cotidian ieșean nici mai mult, nici mai puțin decât că "profesoarele care au însoțit elevii în tabăra de la Eforie ar trebui date afară din învățământ". Se cuvine, deci, să examinăm mai atent, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Ei bine, oricâtă stupoare aș provoca în rândul literaților cu prejudecăți puritane, cu eticisme de paradă, romanul Pompe funebre scris de domnul Iacoban este o reușită cu atât mai provocatoare, cu cât ea aparține unui personaj controversat, invidiat, urât și hulit de lumea literară județeană pentru pricini mai curând omenești decât estetice sau ideologice. Absolvent strălucit de Filologie (nu am găsit decât două erori de "spelling": la Goebbels și la pole position!), Mircea Radu Iacoban (sau M.R.I. - brandul comentatorului sportiv devenit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
colegul ei se află în cu totul altă parte, la o intervenție similară într-un sat aflat la mulți kilometri distanță. Dar el va veni, putem conta pe asta. Și a venit, doamnelor și domnilor! Nu în cinci ore, cum hulea ironicul ex-meridional, nu în trei, ci într-o oră și-un sfert. Era curat, drept, strălucitor ca un înger: avea o vestă verde reflectorizantă pe care, în momentele acelea dramatice, o echivalam cu Absolutul. Utilajele de care dispunea nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
și apă, fără somn, fără să aibă nimic ceva gros pe ei, ca îmbrăcăminte. Alexandru Teodorescu, fratele și rasoforul Agathon sau ieroschimo- nahul Daniil, Sandu Tudor, pseudo- nimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat, cu multe, multe proprietăți și blocuri situate chiar în centrul Capitalei. Bărbat chipeș și trufaș, om de lume, trecut încă de tânăr prin experiența a trei căsătorii, toate eșuate
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]