962 matches
-
r L ich id u l d e aco p erire(șo șu l) n eco resp u n zăto r 2 ,0 ......3 ,0 C o rp u ri străin e sp ecifice(fru n zu lițe, co d ițe, p ăstăi) șu b lim ițele ad m ise C o rp u ri străin e p rezen te p este lim ițele ad m ise 2 ,0 .......5 ,0 C u lo area C u lo area sp ecifică
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
d e aco p erire(șo șu l) n eco resp u n zăto r 2 ,0 ......3 ,0 C o rp u ri străin e sp ecifice(fru n zu lițe, co d ițe, p ăstăi) șu b lim ițele ad m ise C o rp u ri străin e p rezen te p este lim ițele ad m ise 2 ,0 .......5 ,0 C u lo area C u lo area sp ecifică p ro d u șu lu
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
3 ,0 C o rp u ri străin e sp ecifice(fru n zu lițe, co d ițe, p ăstăi) șu b lim ițele ad m ise C o rp u ri străin e p rezen te p este lim ițele ad m ise 2 ,0 .......5 ,0 C u lo area C u lo area sp ecifică p ro d u șu lu i 5 C u lo area n esp ecifică p ro d u șu lu i 2
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
r L ich id u l d e aco p erire(șo șu l) n eco resp u n zăto r 2 ,0 ......3 ,0 C o rp u ri străin e sp ecifice(fru n zu lițe, co d ițe, p ăstăi) șu b lim ițele ad m ise C o rp u ri străin e p rezen te p este lim ițele ad m ise 2 ,0 .......5 ,0 C u lo area C u lo area sp ecifică
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
d e aco p erire(șo șu l) n eco resp u n zăto r 2 ,0 ......3 ,0 C o rp u ri străin e sp ecifice(fru n zu lițe, co d ițe, p ăstăi) șu b lim ițele ad m ise C o rp u ri străin e p rezen te p este lim ițele ad m ise 2 ,0 .......5 ,0 C u lo area C u lo area sp ecifică p ro d u șu lu
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
3 ,0 C o rp u ri străin e sp ecifice(fru n zu lițe, co d ițe, p ăstăi) șu b lim ițele ad m ise C o rp u ri străin e p rezen te p este lim ițele ad m ise 2 ,0 .......5 ,0 C u lo area C u lo area sp ecifică p ro d u șu lu i 5 C u lo area n esp ecifică p ro d u șu lu i 2
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
prelucrările lui R. sunt farse ușoare, frivole, deși cu unele porniri moralizatoare, bizuindu-se pe comicul de situații, mai rar pe acela de limbaj sau chiar onomastic, unde ar exista și un început de tipizare. Totul se sprijină pe quiproquo; ițele se încurcă și se descurcă rapid, din zăpăceala generală iscându-se hazul, destul de îndoielnic. Așa se întâmplă în Politica babachei (după Edmond Gondinet), Nerușinații (după Émile Augier), Pățania lui Dumitrache, Uite popa... nu e popa („Convorbiri literare”, 1882), Un leu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
întâmplă pe drumurile lăturalnice ale ținuturilor sfinte în "alegra" dar nu prea frumoasa "noastră zi"*. Despre Isus ca personalitate istorică, puținele lucruri care se știu sunt consemnate în cărți. Pentru a descoperi istoria ce decurge din Isus, pentru a descâlci ițele intrigilor dintre nou și vechi, suntem nevoiți să cercetăm cu amănunțime cărări nebătătorite, departe de căile regale ale compilației. Un carnet de note de drum este de regulă o redactare plină de ciudățenii. Giruetei îi lipsește dialectica: ea se învârte
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai rău dintre lucruri, instrumentul religiei radicale fiind și acela al relativismului moral. La întrebarea de a ști dacă această revoluție mediologică se va îndrepta, "către dreapta" sau "către stânga" expectativă iacobină instabilă răspunsul on-line al islamului riscă să încurce ițele, în măsura în care informatica și teocrația pot face casă bună. Așa cum îmi spunea colega mea egipteancă: "Și eu sunt fundamentalistă, numai că fundamentele mele nu sunt cele pe care mi le bănuiți dumneavoastră. Iertarea, toleranța, dreptatea se află și în bagajele noastre
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dosar, evident scos la lumină la vremea aceea, a constituit, de la începutul cercetărilor, o piesă defavorabilă lui Dreyfus. Lăsînd deoparte persoana lui Dreyfus, este neîndoielnic faptul că în desfășurarea și în peripețiile "Afacerii", puterile Triplei Alianțe aveau interes să încurce ițele și să tragă foloase din condamnarea lui Dreyfus și din valurile pe care le făcea, în avantajul pozițiilor lor și spre mai marea păgubă a Franței. Eforturile lor în primul rînd ale Germaniei s-au făcut simțite imediat după darea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
legitimînd vînătoarea "bestiilor împuțite" (calificativ dat de Kaiser sîrbilor într-o întrevedere cu același general Perticari în momentul cînd, întors de la Kiel, urma să proclame "starea de pericol de război"). Din cauza a tot felul de urzeli, poliția se încurcă în ițe și nu-și mai recunoaște firele. Exemplul lui 1905, cu jocul dublu al ohranei și ai agenților săi cu două fețe, de tipul popei Gapon, nu trebuie uitat atunci cînd se studiază criza europeană din ajunul atentatului de la Sarajevo. Nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o gafă și că s-a expus prea mult în jocul menit să facă presiuni asupra dezbaterilor sesiunii Micii Antante și a eventualei condamnări a acordului Schober, trimisul german bătu în retragere și plecă, fără însă a renunța să încurce ițele. Din precauție, după plecarea sa, am atras atenția ministrului nostru de la Berlin, însărcinîndu-l să precizeze clar la Wilhelmstrasse că, în nici un caz, delegația germană nu putea sosi în România înainte de sfîrșitul sesiunii Micii Antante. Răspunsul Legației noastre dădea în vilag
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în ceață faptul că formele latine incipio și initio sunt diferite: initio constă din pref. inși itio, care denumea acțiunea de a merge, a frecventa, a umbla, de la eo (εω) „a merge, a avansa” (Vezi în rom.: a se iți, iță, iute, iuțeală etc.), pe când în incipio același prefix este atașat verbului capio, is, cepi, captum, capere „a lua, a apuca, a conține, a înțelege, a simți, a poseda”, de unde rezultă că a începe și incipio au altă bază etimologică, pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbi au în sistemul de forme pe care îl avem aici în vedere lichida l/r: magh. élö „viu”, lét „existență”, germ. Leben „viață”, engl. life „viață”, live „viu”; românescul leat este, fără lichidă, etate, ca alb. jetë „viață”, rom. iță. Prezența lichidei este confirmată de lat. villum, care denumea vinul făcut din apă turnată peste strugurii striviți din care s-a scurs nepresat lichidul, de rom. molan „vin”, de pracrit. velli, vella „plantă agățătoare”, lit. vieloti „a se răsuci, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43 Io, 110 Iosa, 57 Iosaș, 57 Isaci, 57 Isca, 57 islam, 74 Italia, 48 iță, 95 a se iți, 95 a iubi, 102 iute, 95 iuțeală, 95 înalt, 56 a încăpea, 95 a începe, 95 a îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
luminozitatea este sporită de compoziția prețioasă a instalației tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi care erau un fel de suluri, varga de la sulul de jos, ițul susținut de două furci fixate în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau ițe suplimentare care erau ridicate cu și prin
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau ițe suplimentare care erau ridicate cu și prin spată. Spetele, cu dinții lor, garantau finețea țesăturii dorite, după cum lățimea sulului asigura lățime a stativelor și a pânzei sau covoarelor. Cele mai fine pânzeturi mama le obținea pentru cămășile bărbătești și femeiești
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acela vai de capul lui cât de necomestibil și neigenic era pregătit. În acest timp, infanteria rusă a tot înaintat, jefuind tot ce se găsea de mâncare și de luat de la populație, ajungând la tunelul de la calea ferată de la Caral ița, unde, în timp de noapte, grupa de geniști nemți voia să distrugă tunelul. Între timp, nemții au și organizat o petrecere, să sărbătorească izbânda acestei distrugeri. Și în timp ce nemții erau ocupați noaptea cu distracția - se mai întâmplau și la ei
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
țesute cu arnici, două fețe de masă din lână, un covor lung de culme ce se punea în casele din lemn, zece kilograme de lână spălată, un țol de lână în tăblițe alb cu negru, un țol roșu în patru ițe, făcut val ce se va păstra până la moarte, pentru a se așterne pe patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre cei doi soți, actualii mire sau mireasă. Peste toate acestea, lada de zestre mai era
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
își are importanța sa. Acuzatorul trebuie să știe pe ce se poate baza, ce și câte invenții poate atârna de gâtul faptelor. Mozaicul pe care ți-l prezintă a trebuit alcătuit după regulile unei logici pedante, pentru ca acuzatorul să păstreze ițele în mâna sa. Nu-i deloc un inconvenient, ci un avantaj când un fapt ori altul nu s-a petrecut. Căci pe tărâmul invenției, acuzatorul se poate mișca mai liber decât strâns în corsetulunei realități consumate. În situația sa - defensivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
turci, cât și pentru români, momentul istoric de început al relațiilor ce vor urma în secolele ulterioare. Evenimentul nu a fost dorit și nici plăcut pentru români. El a fost hărăzit de către destinul istoric ca să complice și mai mult urzeala ițelor politice ale acelor vremuri turburi și să-i anunțe pe români că dominația mongolă va apune în curând, pentru a face loc aceleia a turcilor, în ciuda eforturilor lor de a ieși de sub suzeranitatea străină. Nimeni nu se gândea atunci că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
soare, am zis. Mi-am scos ochelarii, i-am șters și mi i-am pus la loc pe nas. Dar e imposibil. Ochii mei nu suportă lumina soarelui. — Altceva! Ceva mai modest. Ești cam pretențios! Ceva care să-ți descurce ițele complicate ale sufletului. Adineauri ți-am masat ochii și ți-a priit. Trebuie să existe o metodă și pentru liniștirea sufletului. Nu-ți amintești de ceva care să-ți fi făcut bine în lumea din care ai venit? Ceva care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
relativ în orice rânduială; primul este comun prin natura tuturor popoarelor, iar al doilea trebuie căutat în însăși starea națiunii care e supusă acestei rânduieli. Convingerea sa este că nu putem afirma nimic fără a trece mai întâi prin toate ițele problemei. Nu este oare una dintre îndatoririle noastre esențiale de a-i mărturisi monarhului care e imaginea divinității, principiile ce stau la baza acțiunilor noastre? Petiționarul va expune în continuare punctele sale de vedere în privința relațiilor cu Moldova, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de somn și adormeam, iar mămica lucra. Dimineața niciodată nu ne trezeam când se trezea mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]