19,202 matches
-
față. Mă tem că te faci de rușine... - Provoacă-mă! Ia, te uită la el ! ripostă Emanuela contrariată. - Păi, uite ce zic eu...! Dacă Adrian ar fi fost acum aici, ar fi mers cu mine să aducem o căruță de iarbă pentru animale... Emanuela îl privi contrariată, se ridică de pe scaun fără să spună un cuvânt și plecă, undeva, în spatele casei. Tatăl rămase la masă, în continuare. Amuzat, îi spuse soției sale: - Iată că a cedat fără un cuvânt! În sfârșit
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
așteptându-și tatăl să urce. Mai apoi, alăturați umăr la umăr pe scaunul căruței, mândri unul de celălalt, sporovăind întruna, au dat fru liber calului, să tot tragă căruța după el pe ulițele satului, spre locul de unde aveau să aducă iarbă. Au ajuns repede și Emanuela și-a rugat tatăl să ducă dânsul calul în pripon. Ea a luat coasa și a început o brazdă. Avea mișcări regulate, precise și menținea ritmul fară un efort prea mare. Se întorcea înapoi unind
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
menținea ritmul fară un efort prea mare. Se întorcea înapoi unind brazda când, trăgând cu coada ochiului în urmă, observă cum tatăl ei, care priponise calul ceva mai sus, căuta uimit sub brazdă din loc în loc... Emanuela a înțeles. Căuta iarbă netăiată și spre surprinderea lui nu a găsit. Emanuela l-a rugat să stea liniștit să se odihnească, va cosi ea și o vor încărca amândoi. Când a făcut de un coș bun de căruță, au încărcat-o amândoi și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
de verde, cu țipătul în gene, Nu mă feresc de trăsnet și fulger nici un pic; Știu că am vieți o mie ascunse în poiene În care am și casă și masă din nimic... Și știu că mă așteapă și firul ierbii verde Și flori de liliac se-ndreaptă către cer; Miroase-mă cu gândul și sevele îmi crede, Atunci când țipă noaptea în stele...Ce mister, Ascunde umbre negre, ce-mi scaldă lacrimi noi! În primăvara asta cu dor de-albastru-n care Mai
ÎN CĂUTAREA PRIMĂVERII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/In_cautarea_primaverii_violetta_petre_1336904009.html [Corola-blog/BlogPost/358657_a_359986]
-
Autorului plouă pe geamuri, plescăie-agale, între noi doi, o pâlpâire, tăceri regale. vino să cădem în brazde, să vedem cine răsare-ntâi, eu mizez pe steaua mea tu, frunză de mim, pe ce stea? trupul lui cronos geme sub mine, ierburi virgine, vor înverzi, trupul tău în museline, marmură de jad va fi. alunecă liniștea în aleluia, tremură lutul din noi, visele ne cad în sânge, amintirile-n noroi. marți, 19 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: frunză de mim / Ion Ionescu Bucovu
FRUNZĂ DE MIM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Frunza_de_mim_ion_ionescu_bucovu_1384857438.html [Corola-blog/BlogPost/363138_a_364467]
-
de presă și vedeți dacă solemnitatea implică înțelepciune. Într-un fotbal obișnuit cu insultele rasiale, corupția oceanică, scuiparea în direct la TV și mitocănia industrială, scandalul venea de la un om care alerga pe tușă nebun de bucurie, se arunca pe iarbă în fața suporterilor și-și pupa arbitrul când îl trimitea la tribună cu cartonaș roșu. Chiar și scandalul lui cel mai mare este ceva nedăunător, legat de distracție și plăcere. Nu aranja meciuri, doar paria pe ele. N-am înțeles niciodată
Pe acest om l-aș vrea antrenor la Real Madrid by https://republica.ro/pe-acest-om-l-as-vrea-antrenor-la-real-madrid [Corola-blog/BlogPost/338063_a_339392]
-
ne-uitarea Se prăvălesc toate fără de formă la margini de timp, arse în propria neputință... cum mai fierbe cerul în culori astrale cu soarele ascuns de-un paravan mental. Mi-e dor, de un dans cu fluturi de vara cu ierburi nespovedite, de chipul unui înger ce-mi lumina cărarea, iar cerul aprindea stele pentru a-mi lumina pământul. Referință Bibliografică: Mi-e dor / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1241, Anul IV, 25 mai 2014. Drepturi de Autor
MI-E DOR de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1400994518.html [Corola-blog/BlogPost/350565_a_351894]
-
vânt în culori. Pământul îmbracă haină arămie, timpul rămâne în urmă. Pleoapele ridicate-n nori în sunet de clopoțel arcuri pe retină pun. * Miezul nopții Nu-i noapte tot timpul există și zi, stele prinse-n colier, rouă ce-nghite iarba curată, umbră ce-nșeală căldura în amiază, crin imperial balsam al inimii. Nu-i noapte tot timpul există și zi, Eclipsă de Lună pe cerul senin, foșnet de lacrimi prinse pe frunze, săgeată alb-albastră prinsă-n Gemeni. Nu-i capăt
TOAMNA... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1474994280.html [Corola-blog/BlogPost/362799_a_364128]
-
să mai vreau nimic , exceptînd, poate, momentul unei simple amintiri înainte să revină Toamna și nopțile cu ploaie cînd călătoream asemeni unui refren misterios spre țărmul Polului Sud, încălzindu-mi mîinile în banala dezordine a nuanțelor de galben romantic și ierburi dulci amărui. Nici nu mai știu ce înseamnă să fii singur cu arțari ce-ți cresc în suflet laolaltă cu toate cuvintele și lacrimile aievea iar dacă a mai rămas ceva favorabil statuilor menite să trăiască însele nostalgia îmi amintesc
FORME LĂUNTRICE DE RELIEF de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adagio.html [Corola-blog/BlogPost/355894_a_357223]
-
lovește lovește devin stânca fărâma de piatră rostogolită mereu în absurd este adevărat că prefer abstractul cu un fundal natural de opinii ale mentalului deschis spre fundalul plin de suflet și dacă totul se îmbină ridic palmele spre firul de iarbă firul de apă al izvorului din centrul satului copilăriei necopilărite mereu matur ridică mireanul ciutura din fântâna cu cumpănă picătura de speranță prinde răsăritul însetați așteaptă copiii apa mereu însetați să doară mereu iubirea de plin de vid de gând
PĂSTREZ PALMA DESCHISĂ ÎNCERCĂRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1416438202.html [Corola-blog/BlogPost/376821_a_378150]
-
nu-i om să nu greșească!...) Mă rugai îngerilor Să-mi lase viața lumească, Să te iubesc până mor. În schimb, Tatălui ceresc Îi fac smerit jurământ: Când mi-o lua duhu-n loc sfânt Și-o crește pe câmp trupesc Iarbă bătută de vânt, Veșnic să mă pocăiesc! Referință Bibliografică: PSEUDO-PSALM / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2218, Anul VII, 26 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PSEUDO-PSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1485456515.html [Corola-blog/BlogPost/384817_a_386146]
-
izvorul, Uită datina și portul, uită caselor pridvorul. Uită patria și neamul, nu-și mai amintește-ogorul, Nu mai știe cum se cântă nici durerea și nici dorul. Nu mai știe gustul pâinii, lângă apa răcoroasă, Nici cum cade-n dimineață iarba lăcrimând sub coasă. Nu-nțelege-n primăvară zbuciumul din clorofilă Și nu știe cum răsună pasul tocului pe-o filă. ALEARGĂ TIMPUL În liniștea trezită prin visuri de prigorii, Trec cerbii dimineții pe pajiștea culorii; Pe sub copite sfarmă a ierbii
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
iarba lăcrimând sub coasă. Nu-nțelege-n primăvară zbuciumul din clorofilă Și nu știe cum răsună pasul tocului pe-o filă. ALEARGĂ TIMPUL În liniștea trezită prin visuri de prigorii, Trec cerbii dimineții pe pajiștea culorii; Pe sub copite sfarmă a ierbii glăsuire Și-n verdele sălbatic ard sevele-n neștire. Natura-ntreagă cântă cuprinsă de văpaie, Când razele solare pe umeri se îndoaie, Râd florile cochete și ape solitare... În pântecul amiezii cad foi din calendare. Îngenunchind cadrane c-o singură
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
ape solitare... În pântecul amiezii cad foi din calendare. Îngenunchind cadrane c-o singură privire, Aleargă timpu-n vervă, nu stă să mai respire. Pe trupul zilei frânte sub estivala ie, Măritul astru-și lasă suflarea rubinie. Pasc cerbii înserării din ierburi violete Și beau lumina caldă din margini de planete; În spicele-nnoptării se tânguie culoarea, Iar zarea gârbovită își mistuie savoarea. Se spulberă tăcerea peste uitate plângeri Și-n genele durerii e zbatere de îngeri. CURGE-N FIBRE RĂSĂRITUL De ce plângi
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
niciodată închid dragostea în tâmple când întunericul mă ajunge o eliberez am cheia în buzunarul stâng iau și lumina din ochii spălați de noapte o ascund în liniștea fiecărui asfințit Mesajul meu către toți cititorii: caut eliberarea printre stele ... hrănesc iarba adormită sub omături ... dau câte o clipă răsăritului să trezească vocile ajunse statui ... ajut zidurile să înmugurească ... mângâi obrajii zorilor zâmbind apusului care așteaptă la rând să nu fugă îl fac semn de carte ... stau de vorbă cu bucata mea
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_dialog_la_o_elisabeta_iosif_1361296817.html [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului iubitul meu e luna mai am lăsat culorile florilor să te îmbie spre ochii delectați de parfum te-am invitat să murim alături să ne invadeze iarba fluturilor și stoluri de migratoare oare dacă ne vom afunda în țărâna de tămâie ne va fi bine? până atunci am să număr pe degete crepusculare vremi icoane de alte poteci de trecispre sălcii să îmi salvez a doua iubire
PROMENADA 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1463890569.html [Corola-blog/BlogPost/369953_a_371282]
-
vieți-mi suspină un copac zgribulit îmi oprește privirea fără pași pierduți îmi caut încă cărarea o mască albă îmbracă pământul ascunde rănile și durerile toamnei din mine timpurile trecute-mi plâng amăgirea pădurea desfrunzită mă atrage în întuneric colțul ierbii moare sub tristețea de sus căzută gândul meu în alb îmbrăcat rătăcește privirea imesitatea nu-i departe văd lacrimi în fulgi de suflet dinspre December tu bați în geamul din mine te aștept în durere by Viorel Muha Referință Bibliografică
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/December.html [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
poată lega lemnele și se porni la drum. Cântecul păsărilor și foșnetul frunzelor bătute de un vânticel cald, de primăvară, o făceau să cânte, zburdând pe poteca ce se afunda în inima pădurii. Totul era ca-n basm, iar printre iarba crudă se zăreau pălăriile unor ciuperci îmbietoare. Ce se gândi ea!? Să culeagă și niscaiva ciuperci, să gătească mama o tocană bună-bună, cum numai ea știa s-o facă. Tot culegând și cântând fericită, nu observă soarele cum apunea, iar
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
mod de a înțelege poezia (...) strategia inocenței și a purității... » - referindu-se la Emil Brumaru - « Nimeni și nimic nu mă poate opri, la ora cinci după masă / Cînd lumina e albă și-n magazii toamna miroase a praf adormit / În iarbă să pun un pantof cu șireturi subțiri de mătasă / Așteptînd să se umple cu flori și să fiu fericit. » Dar să ne întoarcem la volumul de critică : « De la Nichita Stănescu pînă în prezent ». Iată fraza care face lumină în poezia
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
zice eu, sublinere a g eniului poetului Marin SORESCU. Iată simplitatea adevărului crud și neromanțat inutil: “Va să zică, viața e scurtă, dar e frumoasă (comentează, cu delicatețe, Constantin TRANDAFIR) : Îmi place aici. E cald, e frumos, / Și atîta lumină încît / Crește iarba” (“Am zărit lumină”) Abia cînd am ajuns la “Inventarea unei noi structuri poetice”, volumul lui Virgil MAZILESCU, mi-am dat seama că rostul unui critc este și acela de a păstra vie esența sufletului unui poet. Nu am fost prieten
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DUMNEZEU ȘI OMUL Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dumnezeu crease pe Pământ apa cristalină în care te puteai privi ca într-o oglindă și iarba verde, ce strălucea în lumina soarelui. Mai adăugase fel și fel de flori ce împarfumau aerul pe care îl respirai și copacii impunători, care învăluiau pe alocuri planeta cu umbra lor, apoi munții măreți și plini de zăcăminte prețioase și
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
cântau duios sau cele care zbierau, apoi animalele fioroase care se atacau între ele de multe ori, până la sânge sau le atacau pe cele blânde și neajutorate pentru a se hrăni, insectelele și reptilele care își găseau seva vieții sub iarba pământului sau din plantele ce creșteau peste tot. Și apele, ca să nu fie goale, le-a umplut cu mulți pești și alte forme de viață. La urmă de tot a mai creat ploaia, vântul și alte fenomene ale naturii, care
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
o parte din Calea Domnului, făcându-i loc să coboare spre Pământ. După un timp ajunse pe planetă, se plimbă cu grijă să nu se facă simțit prea mult de viețuitoare. Căuta un loc unde era mai mult pământ, decât iarbă. Când, în sfârșit găsi locul, își schimbă înfățișarea într-o viețuitoare fioroasă cu gheare ascuțite și începu să râcăie, până când reuși să strângă o grămadă mare. Când termină, o privi atent și gândi: ,, Cred că îmi va ajunge să creez
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
de adânc săpata în inima lui Mircea-Allan. De altfel, chiar jurământul ei, cănd iubirea sporise în intensitate, o contrazice: "Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan și a nimănui altuia. Voi crește din el că iarbă din tine. Și cum aștepți tu ploaia, așa îi voi aștepta eu venirea, si cum îți sunt ție razele, așa va fi trupul lui mie"... Oricare ar fi adevărul, m-a atras enorm de mult românul, acțiunea să și problematică
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1472579741.html [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
una din ceasul electronic de la mâna stângă și cum încep,nerușinatele , să se întindă pe pajiștea unde era cu elevii "în documentare" : culegeau cu toții informații proaspete pentru o compunere liberă. Dintrodată secundele dispar cu toate în pământ , pe lângă firele de iarbă care înțeapă timid pojghița de aer din proximitatea solului. Un abis dezolant zguduie amiaza din rădăcini . Copiii își cască ochii la noul-venit , încercând zadarnic să-l înghesuie în peisajul orei.Era deja o persona nongrata! Și ca și cei mici
DEŞERTUL DE CATIFEA (6) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_6_costel_zagan_1364189157.html [Corola-blog/BlogPost/345378_a_346707]