726 matches
-
extinde preocuparea pentru relevarea specificității literaturii ca artă între celelalte arte stabilind mereu conexiuni. Pe de o parte, profesorul poate propune elevilor, atunci când situația didactică permite acest lucru, realizarea unei coperte a unei opere literare (epice / dramatice) studiate, reprezentarea grafică / «iconică» a imaginarului poetic al unui scriitor sau a unui poem studiat ori doar a unui episod dintr o operă literară studiată, reprezentarea scenică a unui fragment de text literar ori a întregului text literar, realizarea unui (video)clip, realizarea în
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
transmutarea cinesemiotică sau ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar, la un mod de comunicare polimorf care are drept trăsătură specifică utilizarea elementelor iconice fotodinamice, cărora îi se adaugă o latură sonoră nonverbală. Transmutarea (traducerea intersemiotică) înseamnă procesul de decodificarerecodificare a unui text formulat cu ajutorul unor semne verbale într-un text alcătuit în baza unor semne non-verbale (picturale, filmice, muzicale). Transmutarea cinesemiotică a operei
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
unor semne verbale într-un text alcătuit în baza unor semne non-verbale (picturale, filmice, muzicale). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și superfrazale într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne iconice fotodinamice. 3. Aspecte practice. opera lui camil petrescu Pentru a examina ierarhia de straturi ce se instaurează în structura generală a operei filmice vom porni de la două fragmente corespondențe din românul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
descrierii fenomenului de transmutare cinesemiotică și a formulării unei ipoteze cu privire la structura semnului cinematografic, este necesar ca pornind de la fragmentele citate să inventariem clase de forme utilizate de discursul literar, apte de a fi valorificate în discursul filmic. a. Obiectele iconice ca elemente ale formei conținutului semnului limbajului literar. Semnificanții din fragmentul operei literare citate (secvențe sonore lexicale, articulate într-un anumit mod), ce aparțin formei expresiei semnului literar desemnează o primă clasa de semnificații (elemente ale formei conținutului aceluiași semn
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
ale formei conținutului semnului limbajului literar. Semnificanții din fragmentul operei literare citate (secvențe sonore lexicale, articulate într-un anumit mod), ce aparțin formei expresiei semnului literar desemnează o primă clasa de semnificații (elemente ale formei conținutului aceluiași semn), obiectele vizuale/iconice pe care cititorul pe parcursul lecturii și le reprezintă în plan imaginar. Imprimarea fotodinamica le impune că forme de expresii ale semnului cinematografic. Se impune precizarea că obiectele iconice desemnate de semnul literar devin din elemente ale conținutului, elemente ale expresiei
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
primă clasa de semnificații (elemente ale formei conținutului aceluiași semn), obiectele vizuale/iconice pe care cititorul pe parcursul lecturii și le reprezintă în plan imaginar. Imprimarea fotodinamica le impune că forme de expresii ale semnului cinematografic. Se impune precizarea că obiectele iconice desemnate de semnul literar devin din elemente ale conținutului, elemente ale expresiei. b. Obiectele sonore ca elemente ale formei conținutului și expresiei limbajului literar. Fragmentul din român desemnează o serie de elemente sonore (apte a fi supuse procesului de transmutare
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
structura limbajului cinematografic nu schimbă datele esențiale ale acestui statut, transmutarea fiind reductibila la reformulare. c. Manifestări kinesice și proxemice că forme ale conținutului semnului limbajului literar. Opoziția animatinanimat pune în evidență anumite domenii de manifestare a semnificațiilor caracteristice obiectelor iconice. Astfel mișcarea camerei de luat vederi, dobândește în fragmentul studiat patru funcții dintre care primele trei descriptive și a patra dramatică. d. Elemente narative că forme ale conținutului semnului/limbajului literar. Una dintre formele esențiale ale conținutului, pe care textul
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
aplicabile tuturor fenomenelor de transmutare cinesemiotică. Ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar la un mod de comunicare polimorf, care include mijloace verbale, iconice și fotodinamice. 6.Reușitele activității Ideea unui concurs a reușit să crească interesul precum și asumarea responsabilității asumate de elevi (pe baza unui text citit fiecare grupă a avut de prezentat o piesă de teatruscurtă sceneta, în care un elev a
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Piccagliani. Mult alb, ceasuri peste tot, o atmosferă à la Garcia Lorca. Alb negrul ajută. "Fotogra fiile fac dreptate producției. Totul era alb, un alb în care am decupat figuri antropomorfe, ceasuri umanoide și personaje de poveste, într-o Spanie iconică. Iar Viorica arăta precum o spa nioloaică, brună, conturată, nu mai vorbesc de sonoritatea numelui... O femeie frumoasă. Asta a fost prima impresie. O femeie foarte caldă. De asta m-am convins mai târziu, motiv pentru care am și avut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ar fi răspunsul meu, tot pe bună dreptate. Așadar... — Hello, Mrs. Bumbry? Da, vorbesc la telefon cu nimeni alta decât Grace Bumbry, una dintre cele mai fascinante cântărețe ale secolului trecut, Carmen, Eboli, Tosca, Lady Macbeth, Amneris, Salomeea și Venus iconice. Alături de Leontyne Price, Martina Arroyo și Jessye Norman, a deschis larg porțile afirmării în teatrul liric pentru artiștii afro-americani. Alături de Shirley Verrett, a șters granițele între distincțiile tradiționale "soprană/mezzosoprană", melanjând repertoriile și, cel mai adesea, ieșind învingătoare din această
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
fără dânsul"471. Limbaj de mediere, raportat la constrângeri sociale, politice și culturale, limbajul publicistic reflectă și configurează o ordine socială, constituindu-se în mijloc de înțelegere a socialului și a răspunsurilor grupurilor și indivizilor la sistemul social. De pe funcția iconică, de reprezentare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, publicistica eminesciană deplasează accentul pe dimensiunea evaluativă, critică, a evenimentelor de pe scena politică, și pe componenta prescriptivă, de propunere a unor soluții pentru problemele sociale și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a studia în mod temeinic acest tip de corpus, ar fi trebuit să dispunem de înregistrări audiovizuale și să mobilizăm imensul aparat conceptual și descriptiv pe care l-a dezvoltat analiza conversațională. De asemenea, nu luăm în calcul nici dimensiunea iconică (fotografii, desene, scheme, așezare în pagină) a textelor pentru a ne concentra exclusiv asupra materialului verbal. Bineînțeles, aceasta nu este decît o opțiune didactică: în cazul textului publicitar, constituit în mod fundamental din imagine și cuvînt, chiar și verbalul este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vorbele sale vorbele unui alt locutor (vezi cap. 12). Această diversitate de voci reprezintă deja o primă formă de eterogenitate a textelor. O altă formă de eterogenitate: în același text există adesea o asociere de semne lingvistice și de semne iconice (fotografii, desene etc.). În plus, diversificarea tehnicilor de înregistrare și de redare a imaginilor și a sunetului este pe cale să modifice considerabil reprezentarea tradițională a textului: acesta nu mai e un ansamblu de semne pe o pagină, el poate fi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în secolul al XVI-lea, odată cu constrîngerile impuse de tipărire: circulația de masă pe care o permite produsul tipărit cerea o punctuație relativ precisă. Spațialitatea scrisului și a textului scris sau tipărit permite ca acestora să li se asocieze elemente iconice variate (scheme, desene, gravuri, fotografii etc.) și un paratext. Numim "paratext" totalitatea fragmentelor verbale care însoțesc textul propriu zis; poate fi vorba de unități vaste (prefață, prezentarea de pe copertă etc.) sau unități reduse: un titlu, o semnătură, o dată, un nume
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
76, 85, 105, 211, 226, 280 generic (enunțiator) 177-179 generică (competență) 45, 48, 49, 52 generică (referință) 232 generică (scenă) 102, 105, 109, 110, 120, 261 ghilimele 170, 176, 188, 191, 195, 216 H hibridă (formă) 184 hipotaxă 91 I iconic (semn) 67, 97 identificatorie (interpretare) 227 imitație 211 imperfect 138, 145 implicatură 33 implicit 33 imprimat 95, 96 independent de mediu (enunț) 90, 92 indicarea referentului (mod de) 219 indirect (discurs) 181 indirect liber (discurs) 185 inferență 33 infidelă (anaforă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este aceea efectuată de către Dmitrij Dobrovol'skij și Elisabeth Piirainen din perspectiva teoriei limbajului figurat convențional 362. Apelând la un amplu material idiomatic (cu ilustrări din limbile engleză, rusă, germană, finlandeză ș.a.), cei doi autori disociază, mai întâi, între "funcțiile iconice" (care focalizează insistent un aspect sau o proprietate a "obiectului" lup, cum se întâmplă în locuțiunea fr. à pas de loup = "foarte atent, cu pași mici") și "funcțiile simbolice" (care folosesc obiectul pentru a simboliza comportamente general-umane) ale LUPULUI. Drept urmare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rău"; (b) "pericol"; (c) "sărăcie, disperare economică"; (d) "inferioritate" (lupul ar fi "o creatură inferioară, aflată pe locul cel mai de jos al ierarhiei valorilor"363). 3.1.2. În studiul de față, vom utiliza, la rândul nostru, distincția dintre "iconic" și "simbolic", dar nu și metodologia celor doi cercetători străini. Motivul acestei rezerve ține de faptul că, deși recurg la un spectru larg de exemple, provenite din numeroase limbi, Dobrovol'skij și Piirainen nu folosesc acest material pentru a sublinia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau graduale) între LUP și alte cultureme, există numeroase proverbe care focalizează trăsături "intrinseci" ale LUPULUI, fără a mai recurge la un alt termen de raportare. Aceste texteme nu trebuie, însă, confundate cu ceea ce Dobrovol'skij și Piirainen numeau "funcția iconică" a unui simbol, deoarece ele rămân, la rândul lor, "simbolice": trăsăturile evidențiate nu denumesc aspecte "caracteristice" LUPULUI, ci, prin intermediul acestor "caracteristici" imaginare, se scot la iveală semnificate idiomatice și "doxe" specifice unei comunități lingvistice. De altfel, putem observa că unele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate fi asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară Analiza psihanalitică înțelege stadiul oglinzii "ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
capitelurile ornamentale sau decorate cu scene cu personaje aflate de-a lungul naosului sau al deambulatoriului, la Madeleine din V�zelay, la Saint-Beno�t-sur-Loire sau la aba?ia de la Moissac, �ntre altele, s�nt de o inventivitate compozi?ional? ?i iconic? inepuizabil?. Calit??i comparabile se observ? ?i �n Spania, la m?-n?știrea Santa-Maria de Ripoll sau la Saint-Jaques-de-Compostelle. �n vreme ce �n Italia stilul datoreaz? mult statuarului antic, �n marile biserici ale Angliei domin? o discret? ornamenta?ie geometric
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în parafrază din 1931, si sa o conducă mai departe. Ceea ce, la începutul deceniului al patrulea, era doar sugerat, devine acum explicit, deși unele formule mai tulbură, uneori, chiar și acum, sensurile voite de autor. Arthur Rimbaud este o imagine iconica pentru noua poezie. Barbu nu îl socotește cel mai mare, ci cel mai insolit, i.e., original. Să nu uităm că individualitatea este ceea ce el prețuiește cel mai mult: "Folclor sau poezie violent individuală"66. Investigând metodă artistică a poetului francez
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
5. Imaginația Imaginația este considerată ca fiind un proces aparținând cogniției superioare, analog cu gândirea, de operare cu imagini mentale, de combinare sau structurare, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află în strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective ale individului și cu alte laturi ale personalității, contribuind din plin
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
atenția trecătorilor. În ultimii ani s-au construit din ce În ce mai multe clădiri care interacționează cu mediul ambiant sau cu persoanele, prin intermediul luminii artificiale generate de anvelopanta exterioară. De cele mai multe ori aceste obiecte de arhitectură ajung să se transforme În importante imagini iconice precum: - Fațada Greenpix, Beijing, construită de Simone Giostra & Partners În 2008 (fig. 1); Sediul CCTV, Beijing, realizat de OMA În 2008 (fig. 2); - Centrul Olimpic de Natație (Watercube), Beijing, construit de PTW Architects În 2008 (fig. 3); - Turnul Agbar, Barcelona
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
-
evidentă specificitate vizual-motorie. Abstractizarea este posibilă și în cazul existenței numai a limbajului gestual;dar, gândirea copilului surd are un conținut, în general, concret. Abstracțiunile devin mai accesibile treptat în procesul demutizării. La copii surzi nedemutizați gândirea operează cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări) iar la cei demutizați, mai ales la vârsta mică, cu simboluri verbale saturate de vizualizare. Realizarea operațiilor logice (analiza și sinteza)se desfășoară la un nivel intelectual scăzut și mai ales cu suport concret. Din acest
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
obiectelor și jucăriilor ce duc la formarea reprezentărilor corecte despre mulțimi, număr; - material didactic structurat - materialul cofecționat va fi demonstrativ (al educatoarei) și distributiv (al copiilor surzi), favorizând transferul de la acțiunea obiectuală la reflectarea în plan mental al reprezentării; - reprezentări iconice, cu ajutorul cărora se realizează saltul din planul acțiunii obiectuale (faza concretă) în planul simbolic. Există și o formă aparte a demonstrației, care își datorează separarea de celelalte, sprijinirii ei pe mijloace tehnice care redau realitatea cu mare fidelitate, atât în
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]