14,935 matches
-
pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul naționalist a d-lor Cuza și Iorga nu este idealul care convine celor cari au încredere în puterea de muncă a poporului român. Idealul d-lor Cuza și Iorga este un ideal izvorît din descurajare, si, ca atare, el nu poate face aderenți decît punînd la contribuție patimile cele mai puțin nobile ale sufletului românesc. România piere! Sînt însă gata d-nii Iorga și Cuza să o scape!!!...Ce, la noi simțul ridicolului
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
reunind toate aceste lucruri, că nu scăpăm de morală, de valori, de dezbaterea, de reflecția asupra valorilor, pentru că ființele omenești sînt făcute în așa fel încît nu se mulțumesc cu ceea ce le este dat, ci înfățișează întotdeauna datul în raport cu un ideal, care se află dincolo de realul din jurul lor. - Pentru că vorbiți despre ideal, e de observat că asistăm la o situație destul de ciudată, privind atitudinea intelectualilor angajați de partea comuniștilor - de exemplu, în Franța -, care refuză nu să constate căderea, evidență, a
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
de dezbaterea, de reflecția asupra valorilor, pentru că ființele omenești sînt făcute în așa fel încît nu se mulțumesc cu ceea ce le este dat, ci înfățișează întotdeauna datul în raport cu un ideal, care se află dincolo de realul din jurul lor. - Pentru că vorbiți despre ideal, e de observat că asistăm la o situație destul de ciudată, privind atitudinea intelectualilor angajați de partea comuniștilor - de exemplu, în Franța -, care refuză nu să constate căderea, evidență, a comunismului, ci să accepte o anumita înfrîngere, care ar fi, la
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
acesta sînt oameni tineri, care s-au născut la multă vreme după război, la douăzeci de ani de la război; e mai degrabă din nevoia, ce poate fi înțeleasă, de a se lega de o utopie, mai mult decît de un ideal. Pentru că, așa cum spuneam mai înainte, un ideal îmi pare a fi caracteristic speciei umane, care nu se poate lipsi de un dincolo care depășește datul imediat; ci de o utopie, de o societate ideală, de o soluție globală la toate
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
născut la multă vreme după război, la douăzeci de ani de la război; e mai degrabă din nevoia, ce poate fi înțeleasă, de a se lega de o utopie, mai mult decît de un ideal. Pentru că, așa cum spuneam mai înainte, un ideal îmi pare a fi caracteristic speciei umane, care nu se poate lipsi de un dincolo care depășește datul imediat; ci de o utopie, de o societate ideală, de o soluție globală la toate problemele noastre, - din păcate, fără o reflecție
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
o societate ideală. Ei bine, se întîmplă că comunismul a oferit elemente ale unui asemenea vis, iar dacă te angajezi pe această cale, îți poți mereu imagina că perversitățile pot fi înlăturate și că poți ajunge la ideea pură, la idealul pur, la vis, la utopie, și deci poți visa în continuare. Este, evident, o altă ilustrare a acelei separații despre care am vorbit, dintre convingere și existența reală. Acea lipsa de răspundere, legată de angajare... - O nouă "trădare a cărturarilor
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Toată lumea este supusă unei rețele de gânduri și emoții, ale unuia sau mai multor sisteme de idei, presupuneri, credințe și idealuri. Aceste sisteme au fost mai mult sau mai puțin cristalizate în doctrine, operând la niveluri diferite ale vieții și în nenumărate scopuri. În ceea ce privește chestiunile majore ale vieții - cele mai vitale și hotărâtoare judecăți și decizii - ne punem întrebarea: este mai
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
atent în Vkontacte. Ai un nume rar întâlnit. Și îți spun din start, ești simpatică, însă eu sunt la fel de slabă ca și tine. Nu cred că ne diferențiem prea mult. Bărbații însă au nevoie de diversitate. Îți spun un secret, idealul lui feminin sunt roșcatele, cu părul lung și cu forme voluptoase. Așa că vopsea de păr găsești în orice magazin, esteticienii nu mai sunt atât de scumpi, pentru a-ți mări sânii. Și gata, l-ai cucerit. Iar al treilea punct
Scrisoarea unei femei către amanta soțului: Nu te pune pe gânduri? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21682_a_23007]
-
avea legenda în trecutul glorios al împăraților din Bizanț văzînd totul distrus, prefăcut în țărînă, dați uitării, se simțea străin, prin idei, prin educație, prin naștere, în mijlocul burgheziei moderne, societatea de negustori de sentimente, murdari la suflet, fără de iluzii, fără de idealuri, vițelul de aur." Nu avea somn și era dezgustat de bogăția în care trăia într-o perfectă singurătate mizantropă, plictisit de tot și de toate. Nutrește un dispreț total pentru burghezie, clasă recent încropită, socotind, ca mai tîrziu Duiliu Zamfirescu
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
fi un foarte bun roman de secol nouăsprezece, cu încercări (naive) de folosire a reflectorilor, cu diferite comentarii asupra societății, culturii, moralei, problemelor religioase etc., ale perioadei 1940-1974. Se vrea a fi, și chiar reușește, un roman-frescă, avînd ca centru ideal Nomana, un sat milanez care se conduce după modelul moral creștin (catolic), singura garanție a civilității și singura apărare împotriva ororilor unui timp decreștinat. Astfel, cartea încearcă să atingă toate problemele unei societăți în schimbare, delimitînd cîte o zonă de
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
mai inspirat ctitor de instituții culturale pe care l-a avut România în ultima jumătate de veac. Dotat - caz rarisim, dacă nu unic - în egală măsură pentru studiu și pentru practică, această strălucită minte a ars ca o torță pentru idealuri la care românul îndeobște strâmbă nasul: înaltă competitivitate, cultul instituției și al valorii, primatul inteligenței. Nu știu dacă fascinanta personalitate a lui Papahagi sau înțelegerea reală a importanței demersului său l-au făcut pe Radu Vasile să se comporte altfel
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
un sistem de guvernare la altul. Spre deosebire de sensul negativ al termenului, care e universal recunoscut astăzi, terorismul instaurat de revoluționarii francezi își aroga o semnificație pozitivă. E o amară ironie, constată Hoffman, că la origine terorismul a fost asociat cu idealurile virtuții și ale democrației. Robespierre era ferm convins că virtutea este principiul fundamental al guvernării pe timp de pace, dar că pentru a ajunge la pace trebuie să parcurgem mai întîi o etapă revoluționară caracterizată prin teroare și intoleranță. Fără
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
care Marcela Rusu și Aurel Baranga i-o trimit lui Ceaușescu de ziua lui, în ianuarie 1972: "Adînc respectate, mult ilustre tovarășe Ceaușescu, Îngăduiți-ne ca de ziua dumneavoastră de naștere să vă urăm sănătate, viață lungă și împlinirea tuturor idealurilor, spre gloria și fericirea poporului român. Și, fiindcă în memorabila dumneavoastră cuvîntare pronunțată la plenara Comitetului Central din 3-5 noiembrie 1971 l-ați citat pe marele scriitor umanist Anatole France, dați-ne voie să asociem urărilor noastre fierbinți un mic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
vântură și munții cei mai semeți[...] Azi, totul s-a epuizat, s-a consumat,/ O undă de romantism nu mai găsești? (s.m.) (p.61) nu mai șochează deloc. Poetul se plânge în aerul mercantil al vremurilor sale, de lipsa de idealuri (preluarea aptitudinii eminesciene din Epigonii ?!) fixându-se într-o poză a omului egal cu sine. Dar el este, de fapt, "prizonierul" propriei încăpățânări de a nu se schimba. Poezia, în accepțiunea sa, este o evaziune, dar o asemenea escapadă este
Resuscitarea romantismului by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/16716_a_18041]
-
partidul fostului șef al SRI, aruncă o lumină alarmantă asupra peisajului politic și etic al postcomunismului. Simplu spus, este important de detectat elementul comun între cei care, sub diverse forme și cel mai adeseori în chip extrem de strident, au invocat idealuri naționalist-comuniste, și cel care a jucat rolul de orator en titre în Piața Universității, figura cîndva promițătoare a societății civile românești pe cale de a se naște în urma năruirii dictaturii leninist-ceaușiste. Firește, destinul ulterior al fostului lider studențesc ar putea oferi
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
alții Literatorul, Totuși iubirea, România Mare. Succesul de racolare pe care l-au înregistrat personaje precum A. Păunescu sau C.V. Tudor sau Victor Crăciun au avut la bază crunta dezinformare a maselor din Basarabia, care au fost tentate a identifica idealul unificării cu național-comunismul, deci cu o diversiune a aceluiași Moloh ideologic care a încercat a-i deznaționaliza, a-i îndepărta de rădăcinile lor istorice și spirituale: "basarabenii de rînd nu cunosc din partea "fraților români" decît discursul triumfalist gen"Flacăra", adică
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
ajută să descopere o etică a libertății împotriva dictaturii pasiunilor parohiale". Altfel spus, neodisidenții în cauză privesc dincolo de orizontul incert al unirii imediate cu România, spre o Europă unită, spre o "comuniune transfrontalieră", aptă a răspunde, pe de o parte, idealului libertății prin respectarea normelor democrației, iar pe de alta criteriului asigurării coexistenței diferențelor. Ce rost ar avea să înlocuim un naționalism cu altul? Ce rost ar avea să perpetuăm lanțul vrajbei în loc de-a urma paradigmele reconcilierii franco-germane și polono-germane
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
francez, a cărui operă a început să fie tradusă la noi abia de la mijlocul anilor '90, și mărturia Ninei Cassian despre Ultima vară a lui Babu Ursu, în care se insistă pe ideea că revolta prietenului era provocată de transformarea idealului în care crezuse în contrariul lui: "Trăia într-un regim odios, care-i strivea și-i batjocorea credința (un regim de care n-a "profitat" niciodată, cum s-a insinuat de curînd, n-a avut funcții, n-avea bani, umbla
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
Roxana Racaru Antologia de critică a lui Ștefan Aug. Doinaș prilejuiește o binevenită (re)întîlnire cu bătăliile canonice și idealurile (și greșelile) poetice ale generației "Labiș", în secțiunile Lampa lui Diogene și Poezie și modă poetică, pentru ca Incursiunile în lirica românească să ne apropie de sunetul clasic din vocea poeților mai vechi (Eminescu, Pillat, Bacovia, Arghezi, Ion Barbu, Blaga, Philippide
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
și mulți - deschiderea are avantajele sale -, cohorte lacome să se afirme. Status quo-ul pare imposibil de păstrat. Sunt și tinereți răzbunate, întîrziate. Optzeciștii, obișnuiți cu gherila urbană și cu spiritul de corp, își refac în fel și chip ideile și idealurile pe care nu le-au putut împlini la vreme, din cauzele istorice știute. Deși, evident, ei nu mai sunt "tineri" și se văd, la rândul lor, combătuți de alții, nou veniți în arenă." Sîntem de acord cu Cristian Crăciun că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Ce a rămas, extrem de viu, în mintea mea, sînt, în primul rînd, inteligența lui Belu Silber cu totul ieșită din comun. Vivacitatea extraordinară. Etica, superioară și ea, în care întîi și întîi conta valoarea, conta sinceritatea, conta fidelitatea față de un ideal uman care azi nu mai poate fi întîlnită. Pe urmă, o pasiune,... pot să spun balzaciană,... pasiunea pentru Henriette Yvonne Stahl, steaua generației sale strălucite. Pe urmă, tot pentru istoria literară, incinerarea lui Belu Silber la Crematoriul Cenușa; și iarăși
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Andreea Deciu În veritabil spirit iluminist, Thomas Jefferson includea, alături de alte idealuri pe care omul e îndreptățit să caute a și le împlini, dreptul la fericire. Mai tîrziu, în zorii epocii de emancipare și deopotrivă de însolitare, instaurată cu sosirea veacului nostru, convingerea că nefericirea e o boală care poate și trebuie
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
1830, care reproducea în caricatură exagerările romantismului francez și german" și că "Grigore Tocilescu... a fost, prin calitățile, ca și prin defectele sale, unul din cei din urmă reprezentanți la noi ai școlii romantice apusene." Această școală romantică, din justificate idealuri naționale, a ținut să glorifice istoria unui popor, destinul său în lume, a creat o întreagă literatură înflăcărată și extatică, populată cu eroi de legendă, ideali și invulnerabili. Această "strălucitoare lumină" se obținea însă adeseori prin eludarea unor date ale
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
cercul macedonskian a stat - el cel mai tînăr dintre comilitoni și, probabil, cam neluat în seamă, o vreme. Dar ce a auzit în casa maestrului și la cafenea, a mărturisit apoi, l-a fortificat și antrenat sufletește ("Munceam pentru un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor cu lăutari, tratîndu-se
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
existența polemicilor, și în această privință scriitorii n-au fost niciodată, cu toții, "uniți". Unii au ales să fie singuri, alții să se adune într-un grup, fie datorită unor interese conjuncturale, fie datorită unor afinități mai profunde, unor principii și idealuri comune. Se înțelege că, din punct de vedere estetic, interesează doar acest ultim tip de grup, ca posibil nucleu germinativ al unor opere care, dincolo de diferențele lor specifice, să aibă și evidente "asemănări de familie". Un exemplu revelatoriu ni-l
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]