1,242 matches
-
fiecare (dumneavoastră, persoana testată și colegii dumneavoastră) cinci-șase adjective care vă caracterizează pe dumneavoastră (persoana testată). Adaptabil Amabil Cald Calm Capabil Complex Conștient de valoarea lui Cu multe cunoștințe Curajos Darnic De încredere Demn Dependent Emoționat Energic Extrovertit Fericit Grijuliu Idealist Independent Ingenios Inteligent Introvertit Iscoditor Isteț Iubitor Încordat Încrezător Ândrăzneț Înțelept Liniștit Logic Maleabil Mândru Matur Milos Modest Observator atent Organizat Prietenos Prostuț Puternic Rațional Răbdător Reflexiv Relaxat Religios Săritor Săritor Se impune Spiritual Spontan Timid Vesel Adjectivele selectate atât
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare de cunoaștere, sunt utile, oferind un punct de sprijin în ordonarea stimulilor veniți dintr-o realitate nouă, necunoscută, neînțeleasă. Exerciții. Aplicații
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în statele succesoare fostelor imperii german și austro-ungar, deplângând dispariția acestora. Evreii din zonă erau împărțiți în două facțiuni: una a Partidului Național Evreiesc, care se ocupa cu ameliorarea stării materiale precare a coreligionarilor, respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din Bruxelles, la Facultatea de Drept, deși era mai degrabă interesat de filosofie și litere 65. De la Bruxelles, Florian Becescu a continuat să colaboreze cu jurnalul bucureștean "Cronică", unde semna cu numele său, dar și cu preudonime precum "Fantasio" ori "Idealist"66. Credem, de asemenea, ca și în spatele "autorilor" de cronici teatrale, politice ori de viață universitară din capitală Belgiei ce vedeau lumină tiparului în "Cronică" primei părți a anului 1904, precum "Floréal", "Prometeu", "Zenit", "Fortunie", tot Florian Becescu se ascundea
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
qui, comme beaucoup de șes collègues, me semble plus léger que méchant, mais je trouve aussi que la somme qu'il demande est un peu forțe 75. Așadar, Ministrul României la Bruxelles era dezamăgit, căci se înșelase crezând că poetul idealist și talentat ce-i prezentase cu entuziast proiecte generoase, ar fi fost un june serios și dedicat. Mavrodi a cerut poliției belgine să-l informeze asupra modului de viață al tânărului Becescu; aceasta îi transmitea pe 18 iulie 1904 un
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
recrutare, români, maghiari sau austrieci? Din sentimente de loialitate față de dinastie ori față de preoții lor, ca să scape de corvezi sau să-și redobândească pășunile pierdute, manipulați de instigatorii secreți ai „camarilei vieneze” ori de tinerii intelectuali din propriul neam, naivi, idealiști, demagogi sau iresponsabili? Mi se pare evident că pretenția de a privilegia un singur element dintr-o listă atât de complexă ar fi complet abuzivă. Factorii psihologici, economici, politici sau ideologici s-au suprapus, s-au exprimat unul prin celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor cu mișcarea italiană este unul total, ei se identifică, practic, cu această cauză, asimilându-i necondiționat mesajul ideologic și de acțiune. Din gruparea lor, purtătoare a unor sensibilități revoluționare rezonante cu cele risorgimentale, se ilustrează destine aventuroase de militanți idealiști pentru idealul emancipării popoarelor, ca Pavel Papp XE "Papp" , Alexandru Bujor XE "Bujor" sau Nicolae Dunca XE "Dunca" . Toate aceste contacte personale cu realitățile politice italiene pot fi privite, sub raportul difuziunii și al receptării, din mai multe puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ustariz, Che Guevara. Viața unui mit, p. 407. În contrapondere la această imagine iconică, romantică, se conturează una mai puțin flatantă, a doctrinarului comunist rigid, obsedat de moarte, anarhistul intervenționist, figură contradictorie, de "martir nicicând dezarmat", un "simbol inofensiv sau idealist asasinat" doar pentru cei care nu l-au cunoscut și nu i-au citit textele în care executarea adversarilor era un motiv de mândrie, o armă indispensabilă pentru noile lupte. Jacobo Machover, Che Guevara sau mistificarea istoriei, p. 9. Imagini
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ingeniozitatea intrigii, prin dialogurile punctate de replici spirituale, de dueluri verbale amuzante. S-a spus că preocupările pentru teatru „sunt ale unui diletant cultivat” (Mircea Ghițulescu). „Scena dramatică” în versuri O suferință aduce în prim-plan conflictul dintre un tânăr idealist doritor să se realizeze în teatru și o mamă cu vederi ultrapozitive. Comedia într-un act O amică e o simplă glumă, „amica” fiind o viespe care readuce înțelegerea între soți, în vreme ce piesa Lumină nouă vrea să surprindă beatitudinea încercată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
birou, pe lîngă monumentele clasice ale Iluminismului prusian și pe lîngă Cancelaria unde a luat sfîrșit al Treilea Reich. Aceasta a inspirat un "dialog" solitar cu doi mari oameni de știință europeni, Joseph Schumpeter și Juan Linz și cu doi idealiști din sfera academică, Robert Dahl și Arend Lijphart. Capitole din această carte au circulat în versiuni preliminare, comentarii foarte utile fiind oferite de Larry Diamond, Tom Mackie, John Markoff, Neil Robinson, Stephen White și de un recenzent anonim. Această carte
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
al cetățeni-lor crescuți într-un regim anterior. Totuși, comparativ cu predecesorul său, are avantaje în această competiție. Un regim democratic imatur poate cîștiga sprijin, pentru că în ciuda inadvertențelor, este de preferat răului deja cunoscut al regimului nedemocratic anterior. Sprijinul poate fi idealist: un angajament puternic față de idealurile normative democratice, idealuri pe care democrația nouă nu le-a descoperit încă sau poate nu le va descoperi niciodată. Sau el poate fi pasiv acceptarea autorității existente atît timp cît nu există concurență. O democrație
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
celorlalte forme care au fost, din cînd în cînd, încercate". Argumentul lui Churchill este realist; el nu pretinde că democrația este perfectă. Dar, tocmai din acest motiv, este relevant atît pentru eforturile guvernanților, cît și pentru cele ale populației. Viziunile idealiștilor democratici converg spre o irelevanță utopică atunci cînd emit presupuneri irealizabile. Așa cum scria James Madison în The Federalist Papers 57, "dacă oamenii ar fi îngeri, nu ar fi nevoie de nici un guvern". Pentru că cetățenii sînt muritori, un regim trebuie să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ungar descria ca "libertate ironică, adică, libertatea de a trăi în afara sistemului în care trăiau; libertatea de a nu se identifica cu sistemul" (Hankiss, 1990: 7, italice în original). Corupția întinsă a creat cinism și i-a determinat pe marxiștii idealiști să denunțe practicile comuniste nu numai ca fiind "un socialism pervertit și birocratizat", dar și "un univers ostil al unei noi opresiuni" (Fehér, Heller și Markus, 1983: viii). Ipocrizia instituționalizată explică două fenomene acceptarea comunismului timp de patru decenii și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
atinge pro-blema centrală a ipotezei lui Churchill, alegerea între regimurile propriu-zise. Democrația ca normă culturală Conceptul de cultură politică se concentrează pe valori, convingeri și emoții centrale în definirea felului cum se orientează populația spre acțiunea politică. Este un concept idealist, în măsura în care punctul de pornire este desemnarea unui set de valori și convingeri pe care trebuie să le aibă indivizii, pentru a acționa ca cetățeni democratici. Astfel se poate crea un chestionar care să determine ce proporție din membrii unei societăți
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
mulțumirea față de democrație este combinarea stadardelor reale și a celor ideale, în aceeași întrebare. Pentru a răspunde corect, persoana trebuie să precizeze ce înseamnă "evoluție satisfăcătoare" și să evalueze practica actuală. Standardul de satisfacție poate fi înalt sau redus. Un idealist ar putea fi nemulțumit de o democrație stabilă pentru că nu se apropie de standardele sale înalte, în timp ce un realist ar putea fi mulțumit dacă judecă după standarde reduse. În Belarus sau Ucraina, o per-soană care exprimă nemulțumire față de dezvoltarea democrației
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
existente ale democrației constituie dovada unei tensiuni. Întrebarea critică este: cum rezolvăm tensiunea? Deși deziluzia față de democrație determină o minoritate să sprijine alternative nedemocratice, efectul este mult mai slab decît impulsul pozitiv de reformă, suscitat de angajamentul față de idealurile democratice. Idealiștii nemulțumiți le-au cerut politicienilor coreeni să reformeze regimul, prin eliminarea defectelor pe care aceștia le provocaseră, cum ar fi corupția și nerespectarea principiilor statului de drept (vezi Rose ș.a., în curs de apariție). Pentru a evalua cît de "reformabilă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
regim bun să devină încă și mai bun. Chiar dacă regimul nu reprezintă decît o alternativă second-best, inferioară idealului democratic, el oferă, realist vorbind, mijloacele de guvernare cele mai bune cu putință. Totuși, într-o nouă democrație, golul dintre ceea ce doresc idealiștii și ceea ce oferă guvernanții este cu mult mai mare. Un regim nou care este acceptat doar ca un rău mai mic decît regimul comunist poate avea multe lipsuri sau poate fi, pur și simplu, un rău mai mic față de ce
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sînt oponenți refractari ai democrației. Unii sînt doar nemulțumiți de felul în care este guvernată țara în prezent, considerînd că ar trebui să fie guvernată mai bine; ironia face ca acest punct de vedere să fie susținut și de către democrații idealiști. Scepticii nu sînt dezamăgiți de guvernare în mod incurabil; și ei se așteaptă să aibă o părere bună despre regim peste cinci ani, deoarece evaluarea lor medie crește cu 40 de puncte. Figura 10.1 Oponenții regimului își schimbă direcția
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
însă nu era un om care se vindea 1. Se pare că Țurcanu îl considera un om de încredere, care a acționat din convingere, spre deosebire de majoritatea celorlalți: L-am cunoscut pe Pușcașu Vasile ca un om cu fire practică (nu idealist - cu capul în nori), lipsit de misticismul și trăirismul legionar, realist, vesel, puțin șmecher, corect, în privința sincerității și nesincerității - normal, îi plăcea viața fără a fi viciat, regreta f. mult că a fost legionar, iar față de legionari avea o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sfinților din colecția Ploieșteanu, azi toate pierdute. Dar mi-au rămas în suflet spiritualitatea umană ca și martirajul creștin, ca și al celui al neamului românesc din Istoria românilor, unificate în sufletul meu, care ne-a determinat ca doi frați idealiști, ca fii de țărani, să studiem cu pasiune limba neamului. Pasionat pentru cultura națională, am citit și de civilizații, o carte frumoasă căreia i-am uitat și autorul și titlul. Critica civilizației lipsită de cultură, care va aduce în omenire
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe totus Christus. Mântuitorul nostru nu este acel „Iisus din Galilea” împărțind pe stradă fluturași cu inimioare, jubilând în destănuiri intimiste de tipul I love you. El nu întrupează nici figura de procuror - sau „legislator moral” - atât de simpatică filozofilor idealiști germani, nici naivul „propovăduitor al toleranței” imaginat de enciclopediști. Mântuitorul nostru este, așa cum spune Crezul nicean, „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, adica Om-Dumnezeu, și numai așa Îl putem cunoaște. El este nu doar „Păstorul bun”, ci și „Logos” al creației
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
armonios sau cu forța. În primul rînd, din aprofundarea și adaptarea principiului identității spiritului uman = Spirit Universal, rezultau în cultura occidentală două curente "complet" opuse ce-și adîncesc, însă, fără nici un dubiu, rădăcina unitară în același monism indian: 1) curentul idealist sau Idealismul pe de o parte; 2) curentul marxist sau materialist pe de altă parte. Primul se referă la întreaga realitate material-spirituală ce privește ideea, spiritul, transcendența (într-un fel), lumea materială fiind considerată de respectivii gînditori ca un soi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
L. Renou pe care l-am citat deja, și mai ales de Raymond Schwab în cartea sa fundamentală la care ne vom referi și mai pe larg: La Renaissance Orientale. Era inevitabil ca cel care a admis monismul, fie el idealist sau marxist, să nu se fi simțit nevoit să explice prezența diversității și de aceea să trebuiască să recurgă la teoria evoluției, care nu este altceva decît teoria devenirii, cu noi aplicații și concluzii, a gîndirii indiene, dar și a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Hegel figurau un Feuerbach, un Strauss care vor deveni extrema stîngă a hegelianismului. Așadar, ei au trebuit să-și împrumute unele idei fundamentale de la maestrul lor, Hegel, și, indirect, din gîndirea indiană veche. Trebuie subliniat că vrînd să respingă sistemul idealist al lui Hegel, Karl Marx a trebuit să plece de la sistemul hegelian a cărui cunoaștere presupunea și cerea cunoașterea gîndirii indiene. Și Karl Marx a avut, deci, anumite cunoștințe de gîndire indiană, cel puțin indirect (dacă nu direct), ce derivau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un interval de circa treizeci de ani, de la douăsprezece în 1819 la aproape 500 de opere în 1852! [65] În această atmosferă culturală impregnată în întregime de indianistică și de orientalistică cresc și se alimentează romanticii în general și filozofii idealiști în special, printre care s-au aflat și indianiștii propriu-ziși, de prim-plan. Sînt frecvente cazurile în care indianistul dictează și normele noii mișcări romantice, făcîndu-ne astfel să atingem cu mîna, ca să spunem așa, adevărul convingerii noastre deja exprimate: că
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]