1,217 matches
-
refăceam după pierderile de la ruletă și mă înfundam iarăși acolo, sub pământ, unde se pare că o presimțire a cărnii și scheletului nostru ne atrage încă din timpul vieții. Lucrul de care mă mir acum cel mai mult este conținutul "idealist", "gingaș" al acelor cărți, d'annunzianismul grețos în care mă complăceam. Cugetări nobile, gesturi princiare, horbote de mătase, mots d'esprit scânteietoare și un povestitor înțelept, atoateștiutor, care făcea cu substanța fără substanță a istorisirilor lui mii de scamatorii delicate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
salarizare mulțumitor și, de ce nu, cum să-ți atragi sorții de partea ta astfel încît creativitatea și împlinirea (nu uita că cea profesională n-o exclude pe cea sentimentală) să nu te ocolească! Cu toții am pornit în viață la fel de sinceri, idealiști și naivi. Și nu e un secret pentru nimeni că mulți dintre noi s-au fript îndeajuns de tare încît să sufle și într-o ofertă promițătoare din simplul motiv că "sună prea bine, prea tentant, sigur e o păcăleală
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
filiera vocațională: te va face să te gîndești la profilele sportiv, militar, teologic, artistic sau pedagogic; ► filiera tehnologică: îți propune profilele tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, forestier sau agromontan. Atunci cînd tinerii se hotărăsc să urmeze o fa-cultate, majoritatea sînt idealiști, urmează modele parentale sau își decupează fanteziile de prin reviste impecabil realizate, în care viața nu poate fi altfel decît roz. Nu te vom învăța să fii cinic, circumspect sau neîncrezător, dar nici să nu te aștepți ca totul să
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
o atmosferă cuviincioasă. — Pentru că niciuna dintre toate măsurile pozitive care s-ar putea lua pentru însănătoșirea țării, continuă Profesorul, cu o voce care vibrează de sinceritate, niciuna, dragii mei, nu stă, din păcate, în puterea noastră ! Noi, bine intenționații, generoșii, idealiștii, nu avem și nu vom avea niciodată decât vorbele la dispoziție ! Astfel că ți se întâmplă atât de adesea să te trezești neputincios și singur, singurătatea știindu-se bine că aduce după sine dorința egoistă de a te cruța și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
al „societății burghezo-moșierești“ precum Cronică de familie a lui Petru Dumitriu. Ștefan Mironescu, Papa, îmi pare cel mai greu realizabil personaj al romanului ; dar unul care se impune, în această galerie formidabilă, drept cel mai realizat. „Greoiul“ Mironescu, profesorul serios, idealist și teoretizant, caută la nesfârșit armonizarea binelui occidental cu cel românesc, a binelui Patriei cu cel familial și a binelui Familiei cu cel personal.Toate treptele prin care Mironescu coboară în afecțiunea și stima celorlalți, până la dispariția completă din cadru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
legii. Accentuând cu insistență coerența față de lege, el riscă prin aceasta să uite de gravitatea și de semnificația păcatului. Acest comportament poate fi manifestat de către confesorul pentru care capacitatea intelectuală, pedagogică și rațională înseamnă totul. El își dezvoltă un mod idealist de a privi lucrurile, consolidat de un entuziasm de moment și de iluzia unei pasiuni pentru celebrarea exemplară a sacramentului. În realitate însă, el riscă să trăiască ulterior momente de deziluzie sau descurajare, lucruri ce, din nou, vor influența greșit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Iar profesia unui judecător este chiar adevărul. Vă întreb pe dumneavoastră care sînteți judecători. Ați putea să renunțați la adevăr? Ați putea să trădați adevărul ca să vă salvați pielea? Dacă răspunsul este "da", înseamnă că judecătorul ucis a fost un idealist. Dar dacă n-ar exista nici un judecător idealist, probabil n-ar mai exista justiție. Justiția se sprijină, onorată instanță, pe judecători care pun adevărul deasupra oricărui alt interes. Să respectăm memoria unui judecător idealist și să nu-i reproșăm că
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
întreb pe dumneavoastră care sînteți judecători. Ați putea să renunțați la adevăr? Ați putea să trădați adevărul ca să vă salvați pielea? Dacă răspunsul este "da", înseamnă că judecătorul ucis a fost un idealist. Dar dacă n-ar exista nici un judecător idealist, probabil n-ar mai exista justiție. Justiția se sprijină, onorată instanță, pe judecători care pun adevărul deasupra oricărui alt interes. Să respectăm memoria unui judecător idealist și să nu-i reproșăm că n-a știut să sacrifice adevărul. Interesul său
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
că judecătorul ucis a fost un idealist. Dar dacă n-ar exista nici un judecător idealist, probabil n-ar mai exista justiție. Justiția se sprijină, onorată instanță, pe judecători care pun adevărul deasupra oricărui alt interes. Să respectăm memoria unui judecător idealist și să nu-i reproșăm că n-a știut să sacrifice adevărul. Interesul său ar fi fost să înceteze ancheta, să lase totul baltă, în felul acesta ar fi avut poate liniște și nu s-ar fi întîmplat nimic. Dar
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
desigur, că prin hotărârea sa de a afla adevărul a împins lucrurile atât de departe încît s-ar fi putut să sufere soția și copiii lui. Poate, dacă ar fi înțeles asta, ar fi cedat. Să nu-l facem mai idealist și mai erou decât era. Să nu-i dăm proporții de erou antic sau de erou racinian. Deși n-ar strica, poate, să existe printre noi din când în când și eroi antici și eroi racinieni. Vreau să spun că
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
trăim cât mai departe de eul și ființa noastră, cât mai înspre afară. Cât mai departe de pragmatism, de respec tul de sine și tot ce ținea de elementarul bun-simț al micii burghezii interbelice. Și, prin urmare, cât mai branșați „idealist“ la colectivitate, la utopia binelui social, care pre supunea, nu știu de ce, uitarea de sine, destrămarea pro priului blazon. Nu am fost educați vestimentar, igienic, financiar, sportiv, gastronomic și economic. Maică-mea, de pildă, nu mi-a spus niciodată (fiindcă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ca ele să oglindească, mai degrabă, modul meu de a gândi decât realitatea americană și să fie excesive sau chiar nedrepte din pricina defectelor și limitelor mele. Sunt un sentimental, or în America sentimente n-au cotă la bursă, sunt un idealist, or în America, dacă nu sunt sponsorizate și nu devin afacere", iluziile nu înseamnă nimic. Pe deasupra, eu nu cred în progres, cu excepția celui interior. Era firesc, prin urmare, ca unele lucruri să nu-mi placă în America, pe altele să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și toți aceștia să fie controlați de statul însuși în conformitate cu legile prin care fiecare este tratat "ca individ". Tews citi documentul cu uimire și amuzament. Își aminti de o altă vorbă de-a mamei lui: "Nu-ți face griji din cauza idealiștilor. Mulțimea le va tăia beregățile la momentul potrivit". Starea de amuzament dispăru repede. Băieții ăștia se amestecă cu adevărat în afacerile statului chiar în Linn, care este izolat în provincia lor. Fiindcă vara era pe sfârșite, se pregăti să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
dintre băieți nu-l pomenise pe celălalt de față cu ea. Între ea și Daniel totul se terminase aproape imediat ce începuse. Ea fugise la Chicago, apoi mai departe, la Los Angeles, înainte să se întoarcă târâș acasă, umilită. Daniel, un idealist neobosit, o primise cu brațele deschise, fără să-i pună întrebări. De-abia când o auzise cum îl maimuțărea în șoaptă la telefon, vorbind cu Karsh, Daniel o dăduse afară. Ea alergase la fratele ei, căutând sprijin. Dar când Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că am atins-o. —Ah. Atunci chiar că am încurcat-o, nu? Meritase palma asta, chiar și-o dorise. Dar dădu înapoi și nu mai spuse nimic. —Te cunosc eu, Bărbate. Noblețea Weber. Cunosc eu mintea aia a ta de idealist. — Nu e ceva ce... îmi doresc. De-aia m-am întors așa de repede. —Ai fugit? izbucni ea. Apoi se înmuie iar, rușinată. Nu știai, atunci când am vorbit despre întoarcerea ta acolo? — Nici acum... nu știu. Nu e... Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mistuiau și "o suferință care întrece puterea de rezistență a nervilor mei", rugând-o să-l reprimească. De atunci, se întâlneau din nou în fiecare seară, ieșeau împreună, dar nu a fost niciodată a lui, pentru că Ladima "altminteri era un idealist (...) Îi plăcea, așa, să stea aici" spune Emilia, căreia poetul îi admira nu fizicul, ci "inteligența aceea egală, subtilă și liniștit pătrunzătoare ca o miresmă." Dintr-o altă scrisoare, în care o numește "Emy scumpă", reiese mândria lui Ladima pentru
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
ezitare termenul preluat din Semantica generală, apoi încheie - rămase probabil din modul tău viață anterior. Umbra de surâs de pe fața netedă se stinse. Fața luă iarăși o expresie încruntată. Blayney scutură din cap. - Jocul politic, spuse el, este strict Aristotelian. Idealiștii nu au ce căuta în el. Deasupra lui, fața aspră își schimbă iar expresia. Când se aplecă, Blayney părea iar nedumerit și, cu mâna dreaptă, pipăi sfoara cu care erau legați genunchii lui Gosseyn. - Am tot încercat să-mi imaginez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
acele conversații tăcute ale lui Gosseyn Doi. Se pare, analiză el, că oamenii încă se așteaptă, în mod automat, ca cei săraci, să tolereze în mod automat, condiții mai grele decât cei bogați." Îndepărtatul alter-ego era calm: "Dragul meu frate idealist, nu va fi - să sperăm - niciodată o vreme când toată lumea va reacționa exact ca toată lumea. S-ar putea să vină vremea când vom scăpa de comportamentul criminal; dar probabil că oamenii vor continua să aibă experiențe de viață diferite, în funcție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
să se uite la televizor sau să facă ce fac oamenii obișnuiți odată ce încetează să mai fie maniacii de la douăzeci și cinci de ani care lucrau fără oprire, țopăind dintr-o țară de nebuni într-alta. Edward reușise asta, făcând trecerea de la idealistul cu rucsac la washingtonianul în costum, de ce n-ar fi putut și ea? Dumnezeu știe că a încercat. Poate că ar trebui să-l sune pe Judd Bonham să-i spună că renunță. Oricum nu o foloseau cum trebuie. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de fapt să iau atât de repede hotărârea. Am destule necazuri cu întreprinderea și fără să mai am și un angajat smintit care-i în atenția poliției. — Lasă-mă cu prostiile acestea. Prea-ți sunt caracteristice. Pentru unul ca tine idealiștii, luptătorii pentru cauze sociale sunt întotdeauna beatnici sau criminali. E felul tău de a te apăra împotriva lor. Dar mulțumesc că mi-ai spus. Va contribui la veridicitatea scrisorii. — N-am mai concediat pe nimeni în toată viața mea, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai concediat pe nimeni în toată viața mea, spuse domnul Levy. Dar nu pot ține un om pe care îl caută poliția. Am putea avea necazuri. Te rog! Doamna Levy făcu de pe planșetă un gest de avertizare. Acest sărman tânăr idealist rătăcește probabil acum cine știe pe unde. Gândul ăsta ar rupe inima fetelor, așa cum mi-o rupe și mie. Sunt o femeie plină de caracter, integritate și rafinament. Tu nu m-ai apreciat niciodată. M-am înjosit asociindu-mă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
indicat de cursurile de psihologie prin corespondență, la al cărui ultim examen căzuse în mod răsunător. Școala prin corespondență refuzase să-i dea măcar nota F*. Dar acum, că doamna Levy jucase o carte bună în jocul privind concedierea tânărului idealist, o avea pe domnișoara Trixie în carne și oase, cozoroc, papuci de gimnastică și toate celelalte. Domnul Gonzalez fusese bucuros să-i dea contabilei adjuncte o vacanță nelimitată. — Domnișoară Trixie, spuse cu voce dulce doamna Levy, trezește-te. Domnișoara Trixie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-l căuta pe Reilly. Șeful de birou își șterse fruntea cu o batistă. Cel care a încercat să-i convingă pe muncitorii din fabrică să mă omoare. — Reilly, spuse domnișoara Trixie. Ăla n-a fost Reilly, ăla a fost... — Tânărul idealist? suspină doamna Levy. Cine îl căuta? — Nu știu, răspunse șeful de birou. Mi s-a părut vocea unui negru. — Bănuiesc că așa e, spuse doamna Levy. S-a dus acum probabil să încerce să ajute alt nenorocit. Îmi face bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
astfel de scrisoare? Poate, răspunse Gonzalez. Nu-mi dau seama. Îmi pusesem mari speranțe în el înainte să încerce să-i incite pe muncitori să-mi zboare creierii. — Întocmai așa, se jelui doamna Levy. Încearcă să dai vina pe tânărul idealist. Fă să-l închidă, ca să nu te mai împiedici de idealismul lui. Oamenii ca tânărul acela nu se pretează să facă pe furiș asemenea lucruri. Dacă ar auzi Susan și Sandra despre asta! Doamna Levy făcu un gest care sugera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Gus. Nu mai pot! Nu mai pot! — Și atunci vrei să afirm că am scris-o eu? — Sigur că nu! țipă doamna Levy la soțul ei. Sunt oare sortită să mor în azilul de săraci? Dacă a scris-o tânărul idealist, n-are decât să meargă la închisoare pentru plastografie. — Spuneți-mi și mie, ce se-ntâmpl-aici? întrebă Zalatimo. Se-nchide șandramaua asta, sau ce-i? Vreau și eu să știu. — Taci din gură, banditule, strigă furioasă la el doamna Levy. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]