3,066 matches
-
-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat,/ Ci-mi împletiți un pat/ Din tinere ramuri...”). Pentru Eminescu, premiul cel mai mare însemna să fie românul cu credință în Dumnezeu și cu dragoste de patrie. Catedrala Mîntuirii Neamului are o însemnătate identitară, teologică, este un simbol al României! De ce ține Erdogan să construiască o mega moschee la București? Pentru că nouă ne-au luat mințile manipulatorii, iar agitatorii sörösiști ne îndeamnă să dăm cu pietre în Catedrala Mîntuirii Neamului, să hulim Biserica Ortodoxă
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
-
condamnabil împotriva construirii Catedralei Mînturirii Neamului, proiect realizat cu fonduri proprii, cu donații și cu insignifiantul ajutor de la buget. Acești 33 (33, Doamne, și toți 33!) ar trebui să știe că ei nu reprezintă poporul, iar Catedrala are o însemnătate identitară, teologică, este un simbol al creștinismului, al României, o casă a credinței, aÂÂÂÂ moralei, a frumosului și binelui, cea mai înaltă formă de spiritualitate și îngemănare între popor și Dumnezeu! Este extraordinar să ai o catedrală a ta, a neamului
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
-
precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
același timp, o activitate cu reguli și practici bine definite. Pentru mine, calitatea actuală reprezintă o etapă de carieră cu două dimensiuni profesionale: cea spațială, impusă de activitatea într-o țară legată de România prin proximitate geografică și multiple afinități identitare și cea a specificului muncii consulare în slujba cetățenilor români rezidenți sau aflați temporar pe teritoriul elen. Pe ambele paliere, am parcurs un rapid proces de adaptare a experienței dobândite în MAE la București și la Montreal. Despre renunțare, nu
Consulul României la Atena, Lucia Fătu: „Alături de cetăţeanul roman, construim imaginea externă a ţării…” [Corola-blog/BlogPost/93365_a_94657]
-
Un demers de explorare sensivilă (Claudia Sapta) Spațiul urban cinematografizat în conextul ,,modernizării socialiste”. Locuirea între intervenție ideologică și ,,structure ale sentimentului” (lect.univ.dr.Roxana Cuciumeanu) Un traseu oarecare din București - autobuzul 381. Variație socio-antropologică (drd.Corina Popescu) Miza luptelor identitare în Chiținău (Lucian-Ștefan Dumitrescu, Nicolae Țibrigan) Elemente de ruralizare a urbanului în word music (Elena Șulea) ANTROPOLOGIE SOCIALĂ Timpul și Memoria alimentației urbane (o atitudine față de alimentație în România între anii 1840 și 1940) - dr. Adrian Majuru ANTROPOLOGIE URBANĂ La
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
de la început ca o tendință de studiu interdisciplinar. Autoarea discută zonele de manifestare ale eului social având ca pretext delimitările habitudinale prezente într-o călătorie, unde scenariile comportamentale oferă o interesantă teritorializare a manifestărilor. Arta grafiti prezentată prin „miza luptelor identitare din Chișinău” este discutată de Lucian-Ștefan Dumitrescu și Nicoale Țîbrigan plecând de la o analiză foarte aplicată asupra identităților strategice antiunioniste din Republica Moldova. Aici se disting trei doctrine politice, care s-au manifesttat între anii 1990-2000, numite de autori după numele
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
cu care, în timp, truditorii din sfera Educației, oameni dăruiți cu har - dar și cu un (astăzi mai ales!) rarisim simț al responsabilității- s-au dedicat slujirii învățământului românesc, cu un accent deosebit pe latura lui educativă, cultivând valorile dimensiunii identitare, apartenența românilor din Ardeal la conștiința națională. Tot ceea ce este cuprins în cele două lucrări acumulează valențe speciale de pildă și îndemn, înscriindu-se într-o exemplară etică a ne-uitării. Ele cultivă, în esență, tocmai fenomenul fragil și evanescent
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
mai ales iubirea de neam, de grai, de cântec românesc și tradiții, toate într-un climat, așa cum se știe, de-a dreptul, ostil. Recursul la memorie, într-o vreme când globalizarea plasează un grav semn de întrebare în însăși esența identitară (a noastră și a tuturor) pare că spune ceva despre nevoia de a ne conserva specificul ființei noastre bimilenare. Și asta cu atât mai abitir cu cât, în patria mumă, diriguitorii noștri din București, Brașov, Timișoara, din Oltenia sau Moldova
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Florin Țene (Cluj-Napoca), Georgeta-Jeanina Țenea (Râmnicu Vâlcea), Neagu Udroiu (Predeal), Claudia Voiculescu (București). Volumul se deschide cu un Cuvânt înainte, „Duhul lui Mircea”, semnat de antologatorul Ioan Barbu și se încheie cu un istoric al orașului Râmnicu Vâlcea: Câteva repere identitare, semnat de Eugen Petrescu. Pe coperta a patra este reprodus un fragment din lucrarea cunoscutului scriitor Dinu Săraru, Râmnicul meu. Articolele în proză (eseurile) și poeziile sunt însoțite de reproduceri după lucrări ale artiștilor plastici prezenți la vernisaje în edițiile
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
dezbaterii noastre, vom susține și remarca că „în cultura lumii, locuim eminescian", spunea profesorul de limba română Costel Zăgan, iar poetul Mihai Robea ne atenționează că "vom exista atâta timp cât îl vom apăra pe Mihai Eminescu", subliniind esențial necesitatea raportării noastre identitare și la dimensiunea Eminescu. În această dimensiune este cuprinsă și relația marelui poet cu Ortodoxia, cu Biserica, contestându-i-se nejust sau, dimpotrivă, exagerându-i-se deseori legătura, preocuparea pentru religie, pentru credința ortodoxă. Dincolo de toate aceste opinii, până la urmă
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
am născut ca nelumea, cu picioarele înainte. Adică am intrat în viață așa cum te duci în moarte. O fi vreo semnificație, în venirea asta, a mea, pe lume, ciudată, nefirească, cine știe? “ Miron Manega este un scriitor patriot. Această dimensiune identitară i-a filtrat toate opțiunile, toate incursiunile și rătăcirile prin cultura universală, toate întâlnirile memorabile cu spiritele înalte ale culturii“. Amintesc dintre acestea pe cele cu Tudor George (Ahoe) sau Cezar Ivănescu. În 2008 doi prieteni, Laurian Stănchescu și jurnalista
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
Neprihănită și o Marie Magdalenă, pare a fi responsabilă de proliferarea diverselor măști și schimbări la fața, dar și de dublul repertoriu de stereotipii, toate creații ale segregării masculine. Este motivul profund, credem, pentru care femeile își alterează subtil imaginea identitară. Deseori, după o decepție amoroasă, sau dintr-o motivație inconștientă, femeile își vopsesc sau tund părul, schimbă machiajul, oja, ceea ce mă duce cu gândul la nevoia de a „șterge” din memorie chipul exterior consumat prin arborarea unei fizionomii noi. Se
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea. Și atunci mă adaptez noilor condiții fără să neg nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa ca
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
faptul că românii se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită a românilor, însă și despre problema că se pierd foarte repede ca grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? - Da, așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? - Da, așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită Bisericii, este din ce în ce mai rar întâlnit. Nici o altă instituție românească din Occident nu face atât de mult pentru păstrarea identității românilor. Trebuie precizat că Biserica nu încearcă crearea unor ghetouri etnice. Departe de noi gândul acesta! Dorim să ne integrăm
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
Că nu ne recunoaștem într-o anumită fotografie nu este o situație foarte rar întâlnită, cum nu este foarte frecvent să ne placă de ceea ce vedem într-o altă fotografie. Depindem mereu de privirea Celuilalt pentru a ne restitui imaginea identitară, pentru a ne satisface plăcerea de a ne privi. Adesea, un bun fotograf reușește asta. Dar, în acest caz, simțim mâna (sau ochiul) artistului, talentul celui care ne revelă mai „frumoși” decât suntem, pentru că el a văzut frumosul unde noi
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
cer,/ Pe căi regești. Apoi să mă oprească/ La scara din castelul efemer, p.74), ca în estetica fabulativului fantastic. De aici, sau în legătură cu asta, bucolicul decorează poezia Domniței Flori Neaga ca la mai toți clasicii poeziei românești adăugând ecouri identitare prin marele exilat din Pontul Euxin (Ovidiu: Iar mâinile, la masa de scris,/ Destrămau Ponticele/ Și mai ales Tristele, p. 21), prin Tudor Arghezi (Niciodată toamna nu fu mai frumoasă, p.128) sau asumându-și reflexe eminesciene, macedonskiene, bacoviene, stănesciene
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
procedează astfel datorită unor sentimente anti-brexit”, participă din obligație la tot soiul de sindrofii („M-a invitat ca să nu mă supăr și m-am dus ca să nu se supere că nu m-am dus...”), este lăsat să răscolească vechi nostalgii identitare („Să mai stăm de vorbă ca altădată, când ne plimbam la Fălticeni în centru și tu îmi spuneai poezii moderne pe care nu le înțelegeam”. „Parcă eu le înțelegeam!”), spre a regreta cu tâlc hazos că „Am ajuns să-mi
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
românești care datorează universității vieneze formarea și debutul lor. Societatea studențească România Jună care a concentrat din 1871 activitatea mai multor organizații studențești românești din capitala imperiului a fost catalizatorul dar și liantul unor activități culturale care au forjat sentimental identitar. Astăzi, prin eforturile conjugate ale programelor Erasmus, ale burselor acordate de Ministerul Educației Naționale sau de Fundația Elias a Academiei Române, tot mai mulți tineri români beneficiază de stagii de documentare și formare în Austria în general și la Viena în
DESPRE COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINENI DIN DIETA DE LA VIENA ?' INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN SĂPTĂMÂNA ACEASTA A AVUT LOC LA PARLAMENTUL AUSTRIAC COMEMORAREA DEPUTAȚILOR BUCOVINE de AL [Corola-blog/BlogPost/367496_a_368825]
-
românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea. Și atunci mă adaptez noilor condiții fără să neg nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa ca
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
faptul că românii se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită a românilor, însă și despre problema că se pierd foarte repede ca grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? Mitropolitul Serafim Joantă: - Așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? Mitropolitul Serafim Joantă: - Așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită Bisericii, este din ce în ce mai rar întâlnit. Nici o altă instituție românească din Occident nu face atât de mult pentru păstrarea identității românilor. Trebuie precizat că Biserica nu încearcă crearea unor ghetouri etnice. Departe de noi gândul acesta! Dorim să ne integrăm
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
ale mecanismelor sociale de solidaritate, creșterea perdanților în cursa globalizării, lipsa motivației politice... Conflictele provocate de non-integrarea grupurilor etnice și religioase alogene; lipsa unității europene în chestiunile centrale ale politicii externe au condus pe eurobirocrații la concluzia necesității lărgirii bazei identitare a proiectului politic” [13] numit U.E. Probabil și din acest motiv în Tratatul Constituției U.E. în articolul I-52 se face referire la statutul bisericilor și organizaților neconfesionale, legiferându-se faptul că U.E. nu aduce atingere statutului de care beneficiază
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
de multă vreme, nu mai am așteptări, mai ales de la cei care, aflați, prin jocul hazardului, în fruntea unor instituții stipendiate de Guvern, ori din bani publici, uită că se află acolo pentru a veghea cu strășnicie la păstrarea conștiinței identitare a neamului, în condițiile aglutinantei strategii a globalizării. Așadar, de ce m-am dus la Plăviceni? Din dragoste pentru Mihai Viteazul, mai întâi de toate. Și fiindcă nimic nu e întâmplător. Îmi place să amintesc, de fiecare dată când am ocazia
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
este un actor prin excelență stanislavskian al spațiului teatral românesc. Și asta pentru că interpreta compune în permanență din propriile-i trăiri lăuntrice un prototip artistic căruia îi aștepți cu nerăbdare prezența spre a-i respira avid și fără de-ncetare harul identitar dăruit, iar la sfârșitul piesei, bineînțeles, parfumul suav al mai mult decât meritatei sale recunoașteri generale din partea auditoriului prezent. Dacă luăm în calcul aspectul imagologic, dar și pe cel semiotic al sferei creative propuse de interpreta noastră de teatru și
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]