1,197 matches
-
timp, merită menționat argumentul lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite, notând că optimismul afișat cu privire la viitor este în acest caz, în mod substanțial, optimismul ideologului, și nu al teoreticianului și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
notând că optimismul afișat cu privire la viitor este în acest caz, în mod substanțial, optimismul ideologului, și nu al teoreticianului și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul de Realpolitik asupra inevitabilității războiului, în timp ce, de pe poziția de teoreticieni ai acestor valori, este de datoria lor să analizeze condițiile în care această alternativă poate fi
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
strada Bella Brainer s-a scris strada Tecuciului”. a.l. N-ai voie să scrii despre oboseală, tovule! Intervențiile pe care le vom dezbate În continuare avuseseră loc asupra numărului 203 al ziarului de uzină devenit cal de bătaie al ideologilor comuniști. Ioan Ghidoveanu „corectase” un alt articol scris de un angajat cu studii superioare și anume inginerul Ștefan Uscatu. Acesta semnase următorul text: „Din modul În care este organizată actualmente asistența tehnică atît la nivelul Întreprinderii cît și la nivelul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
precizare făcută cândva, a fost preluată corect de ziaristul I. Istrati care, În numărul 226/ noiembrie 1968 al „Vremii noi”, a vrut să o insereze dar a fost dată de pământ de I.D. Zamfirescu. Articolul ce-i sărise În ochi ideologului de serviciu se numea „Literatura și patriotismul” și citatul preluat din gândirea călinesciană suna așa: „În felul acesta, patriotismul se situează pînă la Înălțimile care-l recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos acela, <<de destin comun
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de oameni! Cum scara ierarhică se respecta cu strășnicie În trecutul sistem bazat pe partid unic, iată că sclavul de serviciu pe cenzură, ca să zicem așa, devenise de ceva timp Petru Necula care Îl avea ca șef pe mai vechiul ideolog Ion Andrei care semna hârtiile cu babanul titlu „Șef de colectiv”. Cel dintâi eliminase definitiv dintr-un text ce urma să apară În „Buletinul oficial al Comitetului popular județean Vaslui” propoziția „Cantitățile de produse centralizate ce vor fi livrate fondului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
peste-al amintirilor covor,/ eu singură plîng În palmele-mi Întinse”. Cu toate că se cunoaște scriitura unei doamne (domnișoare) foarte sensibile, rigidul și veșnic morocănosul cenzor nu i-a permis apariția. La fel a pățit și poemul „Neliniști” care, ajuns În fața ideologului, a clacat fiind aruncat la coș: „Peste liniștea sufletului tresar zboruri/ către străluciri amăgitoare, Îndepărtate/ purtînd În ele sigiliul tristeții/ rupte din noi ca dintr-o Încoronare/ care se Întreabă ce vor și de unde atîtea mîhniri/ și coborîri lente, firești
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dintr-o afacere, după voia Domnului să ai rude bogate, după puterea de negociere și după puterea asupra altuia căruia trebuie să-i asiguri un drept legal sau uneori să încalci legea pentru el. În disputele de principiu dintre Lassalle (ideolog socialist) și Marx (ideologul comunist), învingând Marx a rezultat ideea că oamenii își vor câștiga existența în două forme în societatea „ideală”: în etapa socialistă ei vor câștiga după muncă, a cărei valoare nu o stabilește capricioasa și anarhica piață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
voia Domnului să ai rude bogate, după puterea de negociere și după puterea asupra altuia căruia trebuie să-i asiguri un drept legal sau uneori să încalci legea pentru el. În disputele de principiu dintre Lassalle (ideolog socialist) și Marx (ideologul comunist), învingând Marx a rezultat ideea că oamenii își vor câștiga existența în două forme în societatea „ideală”: în etapa socialistă ei vor câștiga după muncă, a cărei valoare nu o stabilește capricioasa și anarhica piață, ci planul stabilit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
a fost unul din cei mai remarcabili oameni de cultură și personalități din viața politică a României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală - jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916ă, C. Stere sa definit ca teoretician al
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sediului Națiunilor Unite, se găsește o sculptură imensă ce simbolizează cuvintele profetului Isaia: Își vor transforma săbiile în pluguri" (Isaia, 2, 4), cuvinte înțelese în toate națiunile și toate religiile. Războaiele sunt inumane, trebuie împiedicate cu toate mijloacele. Și îndeosebi ideologilor creștini ai cruciadei în America și Europa le trebuie amintită o frază a Nazarineanului: "Fericiți făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu" (Mt., 5, 9). Tocmai credința într-un Dumnezeu unic comun evreilor, creștinilor și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
măsura așa-zisului anything goes. Presupune mai curând un consens social orientat către anumite valori drepturi și datorii fundamentale. Consensul de fond trebuie împărtășit de toate grupurile sociale, credincioși și necredincioși, sau de cei ce aparțin diverselor religii, filozofii sau ideologii. Nu se cere numai o politică nouă și o diplomație nouă, dar și convertirea inimilor, acceptarea reciprocă autentică și o nouă etică. Politica, economia și sistemul financiar mondial contribuie în mod substanțial la determinarea destinului nostru regional și național. Puțin
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a Istoriei în vârtejul căreia fuseseră antrenate fără voia lor. Când am încercat să-mi amintesc acea epocă de ruptură, am revăzut, în adâncul meu, atmosfera care a învăluit anii de trecere de la libertate la înrobire. Guverne primitive, ghidate de ideologi fanatici, fuseseră instalate la putere de către Moscova. Intrarea în orbita sovietică s-a făcut prin violență. A fost însoțită de o senzație necunoscută, de o neliniște perfidă, de o impresie de irealitate pe care o atribui minciunii în care intrasem
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de un lexicolog ca Ben Yehuda și de atâția alți oameni de litere. Admirabilă coaliție în jurul unui sentiment cu deosebire revoluționar: melancolia decisă să treacă la fapte. Pragmaticii care se fălesc, ca Bonaparte, că-i "vor arunca în Sena pe ideologi" și-i consideră pe scriitori ca pe niște papă-lapte, ar trebui să studieze ceva mai îndeaproape acest parcurs progresiv. Mai întâi au apărut niște concepte, apoi ele au fost scrise, pronunțate, tipărite clandestin, discutate într-un comitet restrâns, între 1860
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
atât În propaganda comunistă, cât și În aceea nazistă, este metafora organismului, poate pentru că ea se acomoda cel mai bine cu ideea de determinism și, cum spune autoarea, „de perseverență a unei naturi date În ființa sa” atât de dragă ideologilor din ambele tabere. În „limba de lemn” comunistă - mai ales În faza primilor ani ai acestui regim -, organicismul structura câteva noțiuni-cheie ale modului cum era descrisă istoria („matur”, „putred”, „nucleu”, „asimilare” etc.), ceea ce denotă o manieră, de asemenea, organică, de
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
din România. Pentru acest tip de informații, a trebuit să mă bazez pe opiniile altor călători o sursă nesigură, dacă a existat vreo sursă sigură"299. Această categorie de reprezentări par variațiuni pe tema dezvoltată de Ceaușescu însuși și de ideologii lui în operele complete ale președintelui, traduse și publicate în toată lumea, ca de pildă "genialele" The Romanian Communist Party, Continuer of the Romanian People's Revolutionary and Democratic Struggle, of the traditions of the Working Class and Socialist Movement in
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
recunoscuți de „toată lumea”, „Într-atât este Încă de viu, de puternic, adăugam eu, spiritul deschis al culturii franceze, prestigiul ei!”... Sau, mai știi, nu făceam decât să urmez „instinctul” literelor române, de la ’48 și imitam acele valuri de artiști și „ideologi români” care, Începând cu Heliade-Rădulescu până la Cioran și Enescu, au suferit fascinația acelei ville lumière, a cărei literatură, istorie și moravuri a influențat atât de decisiv modernitatea românească!... Nu posedam prea bine limba și, Într-un fel, deși reflexele „lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Împreună cu B.I.T. (Bureau International du Travailă În ’67, fusese contopit cu „Ștefan Gheorghiu”, la o decizie brutală a lui Ceaușescu, iar Dumitru Popescu, ce se afla cumva În dizgrație În postura de rector al acestei academii de partid - urmându-i ideologului stalinist Leonte Răutu - nu a mișcat un deget ca s-o ajute să plece; intimidat probabil de legătura ei notorie cu acel Breban din pricina căruia era cât p-aci să-și piardă Înaltul scaun În partid În vara lui ’71
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pedeapsă, Îl publică și unde se afirmă pentru prima oară dreptul la o „excepție” de la comandamentul legilor lui Moise, ce au slujit două milenii drept Îndreptar moral Europei; „să nu ucizi” a devenit, În interpretarea lui Rascolnikov și apoi a ideologilor naziști sau comuniști, „poți ucide În numele unei idei”! Cu subînțelesul: „În numele ideii noastre”, unde pronumele posesiv trebuia umplut de fiecare dată cu ceea ce am numit „străinul”, care era „demascat”, izolat și aruncat mulțimii: Evreul, burghezul sau dușmanul de clasă, străinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
La ora actuală, în România eu văd, dimpotrivă, un fel de suprapunere, ceea ce acum o sută de ani și mai bine era poreclit "monstruoas-a coaliție" ea este acum un fel de monstruoasă coaliție "interiorizată" în figurile oamenilor politici și ale ideologilor. Există o contradicție în ei înșiși, în felul în care se distanțează de oamenii de rând care, la un anumit nivel și în mod instinctiv, își dau seama de această contradicție și își spun: Nu se poate avea încredere în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
interesul lor față de „modalitățile moderne apusene”, în scris și în ședințe publice, la U. Scriitorilor, se arătau „necruțători cu arta putredă, burgheză, ruptă de clasa muncitoare etc.”.Ă Materialismul istoric era flamura „victorioasă” sub care mărșăluiau nu numai criticii și ideologii oficiali ai comunismului românesc, dar și vârfurile intelectualității din Vest, un Picasso, Aragon, J.P. Sartre și chiar Hemingway, amic cu frații Castro. Iată în ce menghină era prinsă elita românească, reacționând, evident, diferențiat la presiunile brutale ale aparatului de propagandă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Stănescu, ca și alții câțiva din orizontul literar, bineînțeles (dar eu îmi rezum exemplele la grupul nostru!Ă, după al doilea și al treilea volum, după câțiva ani în care au trebuit să suporte virulente, perfide atacuri ce veneau de la ideologii partidului, s-au pomenit citați tot mai des și suportând tot mai frecvent epitete absolut „scandaloase” pentru „marxiștii de serviciu”, precum: poeți de inspirație originală, înnoitori ai vocabularului poetic, capabili de teme originale etc., și, mai ales, erau, ceea ce enerva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în instituțiile culturale -, noi, scriitorii, am trăit un fenomen unic, un dar al destinului, rar în cariera unui creator: solidaritatea formidabilă cu publicul, solidar și înțelegător cu textele cele mai dificile, ce uneori, reacționa prompt și entuziast când foile și ideologii „de serviciu” ne atacau cărțile și persoana fizică! (Cine, dacă aș mai publica acum un roman atât de atipic și de consistent, de „dificil” precum Drumul la zid, m-ar mai citi azi? Cine dintre colegi, dintre critici, intrând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
totalitar, nu poți avea cu adevărat succes decât ocupând o funcție sau alta în aparatul administrativ, cultural sau politic. „Succes, glorie”, aceste noțiuni se colorează astfel de tenta colaboraționismului, confuzie cu care au jucat și manipulat nu de puține ori ideologii partidului, când încărcau cu onoruri, de-a valma, adevărații creatori, dar și impostorii cei mai ridicoli, de tipul Frunză, Deșliu, Davidoglu, T. Popovici și alții de teapa lor. Pentru acest motiv eu nu refuz de plano discuția asupra „revizuirii valorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ridicat problema” unui „grup” de inși ce asaltează culoarele revistei, prieteni de-ai lui Nichita, care „nu fac nimic”, în schimb emit cu voce tare tot felul de păreri „ciudate” despre „marii noștri scriitori”, cu cuvinte de laudă despre unii „ideologi ai capitalismului”, un Faulkner, Dos Pasos, Th. Mann!... Se pare că redactorul-șef, atotputernicul Paul Georgescu, i-a recomandat însă, cu aceeași ocazie, „fetei” să „stea liniștită pe scaunul ei”, acești „tineri” cam suspecți și care „nu fac nimic”, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
românesc, care ascundea prost ura față de burghezie, biserică și țăran, deci față de întreaga tradiție veche și modernă a țării, a devenit iute o platoșă, cusută cu grosolănie, a puterii. Și a produs volume în șir în care metafora - abhorată de ideologii realismului de tip bolșevic - apărea în postúri dizgrațioase sau era pur și simplu sufocată de „luminoasele elanuri spre viitor și perfecțiune umană!” 3 După perioada sa de „glorie”, când „îmbrăcase” posturi impresionante în ierarhia stalinistă culturală - director la cenzură, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]