1,179 matches
-
reflexiv( (i sistematic( a omului este, (n parte, n(scut( din curiozitate, uimire sau chiar din cauza fricii c(lătorilor, cuceritorilor, misionarilor, comercian(ilor (i administratorilor fă(( de grupurile umane diferite de cele occidentale. (n Fran(a, dup( Revolu(ie, interesul ideologilor pentru studiul rela(iilor dintre starea moral( a populă(iilor (i starea lor psihic(, contribuie la dezvoltarea unei (tiin(e sociale de tip etnografic. (n 1800 a fost creat( la Paris Societatea prietenilor omului. Mărie de Gérando (1772-1842), viitor (nalt
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
al valorii simbolice a unui efort, pentru stadiul și structura culturii noastre. Sânt interesante, în acest sens, numai personalitățile care oglindesc situația dramatică a României. Un Bălcescu, deși paseist, reprezintă, prin soarta și gândul lui pasionat, mai mult decât toți ideologii noștri patriotici. Fără forme, adică fără Europa (minus substanța ei), toată România n-ar fi decât o sumă de presimțiri de cultură. Ele au actualizat și au pus în mișcare atâtea energii nebănuite, încît mersul nostru - oricât de exterior și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
periferia Europei, în cel mai mizerabil climat spiritual, nici Orient și departe de Occident, singura ieșire au fost ochii îndreptați spre apus, vreau să spun, spre răsăritul nostru. Este greu de conceput și greu de înțeles cum au existat unii ideologi care au găsit o originalitate valabilă așa-zisului Orient al nostru. Nu s-a putut observa că sud-estul Europei are o tradiție spirituală dintre cele mai nesemnificative? Aparținerea noastră exterioară și geografică la lumea sud-est europeană a fost unul dintre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
1946, deci la un an și jumătate de la preluarea puterii, Gheorghe xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej, liderul Partidului Comunist, recunoștea că nu există Încă o Încadrare teoretică a evreilor, ca grup social. Astfel, Într-o ședință a Biroului Politic, el Îi cere ideologului partidului, Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, să se documenteze „dacă evreii sunt sau nu o naționalitate conlocuitoare”2. În același an, Într-o discuție În care se prelucra un raport al C.D.E. ce vorbea de „poporul evreu”, xe "Vasile Luca"Vasile
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
asta e adevărat, asta e fals", "cutare lucru e bun, celălalt e rău", credințele aduc coerența și certitudinea mult dorită. Pe de altă parte, sînt eliminate orice posibile discuții. Orice concluzie e logică, orice judecată infailibilă. Așa procedează partidele și ideologii, arătînd că ei nu s-au înșelat niciodată, demonstrînd că au prevăzut totul, că politica lor nu s-a schimbat nicicînd. Iată, de pildă, o declarație a lui Georges Marchais, secretar general al partidului comunist: "În 1934 partidul comunist francez
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu e deloc singular. III În ceea ce privește teoriile psihologiei mulțimilor contemporanii au emis un verdict aproape unanim: sînt inacceptabile. Nu are nici un rost să acordăm prea multă importanță acestui verdict al unor savanți care nici măcar nu le cunosc sau al unor ideologi care au tot interesul să le ignore. El nu îl va putea înlătura niciodată pe acela al Istoriei, cel mult l-ar putea disimula. Iată, totuși, ce obiecții s-ar putea aduce psihologiei mulțimilor. Mai întîi, ea nu a încercat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
echipa Iliescu, chiar dacă l-a criticat dur pe noul lider al României, viitorul autor al Revoluției furate nu a dat niciodată de înțeles că evenimentele din decembrie 1989 au alcătuit un cocteil revoluție-puci. Silviu Brucan (Generația irosită. Memorii, 1992), fostul ideolog al Frontului Salvării Naționale și membru esențial în echipa lui Ion Iliescu din decembrie 1989 și din primele luni ale anului 1990, pornește de la premisa că, dacă instaurarea comunismului în România a fost decizia lui Stalin, revoluția din decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
independent de și în paralel cu revolta populară. Din culisele conspirației care a rodit în cele din urmă, Rateș creditează mai cu seamă rolul lui Silviu Brucan și al călătoriei sale, în 1988, la Washington, Londra și Moscova, unde viitorul ideolog al FSN-ului (deși pentru scurtă vreme) ar fi contactat diverse oficialități pentru a cere sprijin logistic în vederea răsturnării de la putere a lui Nicolae Ceaușescu. Presupușii conspiratori (aripa miliară era reprezentată de Nicolae Militaru, iar aripa securistă, de Virgil Măgureanu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în raport cu rezultatele fizice realizate"6. Teroristul decide singur, execută singur, afirma A. Malraux 7. Terorismul politic, sublinia Paul Wilkinson, se deosebește de alte forme de violență, intimidare și constrângere, îndeosebi prin metodele sale de distrugere bazate pe o mare cruzime. Ideologii terorismului consideră că moartea și suferința victimelor nevinovate constituie mijloace pe deplin justificate și necesare pentru atingerea scopurilor lor8. Trecutul ca și prezentul au arătat că actele teroriste, oricare ar fi autorii și motivația lor, nu pot fi acceptate și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sau, după caz, minorităților) șansa de a pune capăt infinitului rău al existenței, actualizat în dialectica „stăpân” versus „sclav”. Orice grup de presiune are însă nevoie de consultarea oracolului cu ajutorul experților care cunosc legile imanenței. Arhangheli nevăzuți ai istoriei emancipării, ideologii legitimează acțiunea străzii. Pentru răzvrătitul de profesie lumea pare, în mod fundamental, prost rânduită. Umanitatea nu este înzestrată decât cu un echipament incomplet de salvare. Materialist impenitent, comunistul nu crede în posibilitatea dezvoltării lineare a societății și nici în transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
manifestul proletar. Din aceste motive, Sartre a putut deveni „primul filozof occidental care a admirat fără rezerve mulțimea revoluționară și imaginea decapitării șefului unei închisori aproape dezafectate”1. Deloc întâmplător, în timpul crizei ostaticilor de la Olimpiada de vară din München (1972), ideologul stângii franceze a luat apărarea teroriștilor palestineni, legitimând terorismul ca unică armă de răzbunare a săracilor față de cleptocrația capitalistă 2. O variantă moderată a aceleiași poziții o reprezintă mesianismul estetic al lui Walter Benjamin, cel care într-un faimos pamflet
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ar fi, atunci l-ar invalida. în calitate de participant la evenimente, nu pot fi imparțial, ceea ce se vede deja în alegerea temelor de dezbatere. Iată, în linii mari, principalul argument al părții a II-a: America a căzut în mâinile unor ideologi extremiști, conduși de vicepreședintele Dick Cheney și ministrul Apărării Donald Rumsfeld, care cred că adevărul poate fi manipulat cu succes. Ei au reușit să controleze un președinte reales și un popor hedonist. Dar există o realitate care depășește puterea lor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
le conferă drepturi și obligații membrilor săi, discriminându-i pe cei din afară; moralitatea universală a generat societăți deschise ce recunosc anumite drepturi fundamentale, indiferent de afilierea tribală, etnică sau religioasă. Popper a dus mai departe acest argument, susținând că și ideologii universale precum comunismul pot constitui o amenințare pentru o societate deschisă, dacă pretind că dețin adevărul absolut, discriminându-i, astfel, pe cei care nu sunt de acord. Autorul și-a construit argumentarea în favoarea societății deschise pe principiul failibilității, capacitatea noastră limitată
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
asupritor fără să realizeze, dar adminsitrația Bush - poate că nu președintele însuși, ci aceia care l-au influențat după 11 septembrie - a făcut în mod voit acest lucru. La momentul atacurilor teroriste, administrația Bush era dominată de un grup de ideologi care credeau că Statele Unite nu își exploatau destul supremația militară. Ei susținuseră deja invazia Irakului în timpul administrației Clinton. Aceștia sunt în general numiți neoconservatori sau „neocons”, dar eticheta poate induce în eroare, pentru că nu este clar dacă vicepreședintele Dick Cheney
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
actorii Înșiși fiind constituiți și autorizați (capacitatea de a asuma anumite roluri social definite) de către instituții. Rolul explicativ al intereselor și utilității scade de la prima abordare a instituțiilor la cea de-a treia În care acesta este preluat de cultură, ideologii și sistemele de credințe Împărtășite. Nu doar mijloacele, ci și finalitățile, dispozițiile, preferințele, motivațiile, sinele și raționalitatea În sine sunt categorii ale acțiunii (clasificări) modelate instituțional și care se Înscriu În logica instituțională a unui câmp, fie acesta cel economic
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
oferă un mediu de protecție anumitor persoane chiar dacă nu oferă aceleași condiții de dezvoltare normală (de exemplu, instituțiile pentru bătrâni, masa la cantină); ideologii pesimiste care susțin că instituționalizarea ar trebui să fie abandonată întrucât dă naștere la consecințe negative; ideologii radicale de sorginte marxistă care consideră că ocrotirea rezidențială, în ciuda efectelor negative, oferă alternativa traiului în comun, ceea ce favorizează actualizarea sinelui. Bibiliografie 1. Bocancea, C., Neamțu, G., Elemente de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999 2. Buzducea Doru, Aspecte contemporane
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
o vreme a fost nevoit s-o poarte. Numai că valul acesta al Istoriei l-a împins într-un loc social în care altminteri n-ar fi ajuns niciodată: mediul universitar-academic. Din nefericire pentru el, nu prea făcea figură de "ideolog al clasei muncitoare". Îi stăteau bine nu șapca și tunica, ci costumul bine croit, ciorapul negru de mătase întins pe picior, mocasinii. Avea stil, gracilitate, rasă. Era "elitist" și îi plăcea să se știe că frecventa cercul aristocrației comuniste, pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și de componența publicului școlar Putem grupa factorii determinați în exteriorul unității de învățământ în două serii: componența socio-demografică a școlilor și factorii "comunitari". Să precizăm aici ce înțelegem prin "comunitate", fiindcă termenul are o conotație foarte peiorativă la unii ideologi francezi care nu văd în el decât "comunitarism" și diferențialism: este vorba de comunitate în sensul de comunitate de vecinătate, mediu uman, social, arhitectural, dar și comunitate înzestrată cu un capital social material (dotări, servicii publice, comerț) sau imaterial (reguli
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
intelectual de după ’89 din Basarabia. Astfel, a rămas de pomină scrisoarea sa Cine a stins lumina în România?, difuzată la Radio Europa Liberă, cu câteva zile înainte de izbucnirea revoltei de la Timișoara, în decembrie 1989. Ulterior, Ion Druță, a devenit principalul ideolog al moldovenismului, teorie stalinistă ce susține existența unei limbi „moldovenești” și a unui popor „moldovenesc” diferite de limba și de națiunea română. Spunem „ulterior” și avem în vedere succesiunea temporală a unor gesturi ale sale explicite, ceea ce nu înseamnă însă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
instituție în degradare și grav compromisă de actuala ei conducere. „Inițiativa”, bănuim îndelung gestată, a erupt sub forma unei replici mânioase la refuzul Uniunii Scriitorilor de a accepta amplasarea pe Aleea Clasicilor Români a bustului lui Andrei Pavlovici Lupan, un ideolog versificator-comunist. Mânia lui Ion Druță, care a declanșat, cum se vede, ficțiunile sale creștine, a fost determinată (mai ales!) de faptul că, prin refuzul său, Uniunea Scriitorilor i-a replicat într-un fel lui Petru Lucinschi, faptul că îl recomandă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
al moldovenismului ancestral) - și vocația de critic literar. ( În paranteză fie spus: criza de legitimitate (identitate) pe care o resimt conducătorii Basarabiei, nu trebuie căutată de aceștia în trecut. Nu vor găsi nimic care să le consfințească impostura. „Sacralizarea” unor ideologi comuniști, idoli de tinerețe precum Andrei Lupan și Emilian Bucov, nu este o soluție fericită, ci, mai degrabă, una descalificantă în aceste timpuri. Dacă vor să se perpetueze la putere, conducătorii de astăzi ai Basarabiei nu trebuie să-și inventeze
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un îndemn pragmatic, dar care cade perfect pe orizontul de așteptare al unei populații pe care mizeria aproape că a dezumanizat-o. Așadar, pentru a-și păstra fotoliul, președintele Lucinschi are nevoie de buni consilieri în plan economic nu de ideologi agramați, pe care mai recomandabil ar fi să-i trimită - chiar e sezonul, acum după căderea primei brume - la cules de poame de măceș, să-și mai aerisească mintea.) Să revenim însă la „Uniunea Scriitorilor Creștini” a lui Ion Druță
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
imagine câștigată în epoca realismului socialist, când a fost considerat drept un scriitor incomod (disident) pentru regim. În condițiile libertății de expresie, după ce a fost abolită cenzura, autorul Bisericii Albe și-a declinat, spre stupoarea multora, identitatea românească, devenind principalul ideolog al moldovenismului, primitiv și pro-rusesc la origine, promovat în Basarabia. Dacă acest tragic, în esența sa, declic identitar se pare că are la bază o problemă personală a scriitorului Ion Druță - cea a locului pe care îl va ocupa în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
românești” -, postura sa de etern consilier apostolic (în pofida unor schimbări a numelor la vârf) pe lângă conducerea de stat a Basarabiei în toți acești ani, indică o profitabilă (bine remunerată) funcție politică, ușor descifrabilă de oricine. Când ești perceput ca un ideolog al unei puteri ce guvernează dezastruos această țară (prietenia lui Druță cu ex-premierul Andrei Sangheli - „terminatorul” Basarabiei postsovietice, este un fapt care nu mai trebuie demonstrat), identificarea a ceea ce spui cu o diversiune este îndreptățită. Tu însuți, ca intelectual, devii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu carte românească, din Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Odesa, din orașe din Siberia etc. La Chișinău, cum bine se știe, se putea ușor procura doar carte editată în Vietnam, Bulgaria, Coreea de Nord - culturi și limbi de circulație universală și accesibile, în opinia ideologilor vremii, bietului student basarabean. Și în cazul acesta a funcționat metafora fructului oprit. Cu un plus la capitolul conștiință națională (sosise și vremea „naționalismelor” anticomuniste în Europa de Est), tinerii scriitori basarabeni, chiar dacă unii din ei își „împliniseră” studiile literare la Moscova
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]