623 matches
-
de zile după Paști, printr-o suprapunere a mitului latin peste sărbătoarea Postpascală a Cincizecimii. În această zi, casele sunt împodobite cu ramuri verzi, într-un gest de sincronizare cu ritmurile cosmice. Rusaliile sunt însă și ființe mitologice feminine, similare ielelor, ce trăiesc mai ales în văzduh, vara și în pădure. Tot ca Nagodele, ele dansează frenetic în aer sau noaptea pe pământ, așezate în cerc. Dacă sunt zărite de un muritor sau dacă cineva calcă din greșeală pe locul circular
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
resemantizează. Forța blestemului poate fi explicată printr-o apartenență magică a figurii materne la dimensiunea feminină a zânelor (cvasi) malefice, fapt ce implică și legătura cu forțele htoniene figurate de șarpe. Călușarii, prezențe inițiate, „se bucură de ocrotirea Irodiadei”, zâna ielelor, și prin dansul ce imită zborul ființelor mitologice ei înconjoară printr-o horă benefică victima, circumscriind cercul lor stihiilor. În balada din antologia lui G. Dem. Teodorescu motivul blestemului care provoacă inițierea prin înghițirea de către un monstru este supradimensionat: „Nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deci universului contingent), ci îl smulge cu totul pentru a-l aduce să rodească în profan. Ființele - gardian de pe celălalt tărâm nu sunt nici monștri, nici șerpi ori vidre, ci trei zâne. Lupta cu un principiu feminin agresiv de tipul ielelor (o altă prezență terifiantă din această categorie este Sâla - Samodiva, cu care se întrece BogdanDimian) constituie un semnal în plus că încercarea are o finalitate maritală. Întoarcerea din neant este în goană, sub urmărirea răzbunătoare a zânelor. Ajutat de energia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Roumaine, ARMSS, s. III, t. XVII-ème, 12, p. 489-503. 124. Retezatu Maria, Tarpo Elene, Constantinescu C., Date privind întrebuințarea unor plante în medicina populară din raionul Fălticeni, Farmacie, 1966, București. 125. Săineanu Lazăr, Basmele române, București, 1895. 126. Săineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit). 127. Schmidt Hubert, Cucutenii in der oberen Moldauf Berlin, 1932. 128. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1882. 129. Topa R., Plante medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 130. Vatamanu N., De la începuturile medicinei românești, București, Editura Științifică, 1966. 131
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit o furie de joc nepotolită, o orgie turbată, satanică; râdeau munții, se strâmba luna, crâșneau din dinți plăieșii, arcașii, pușcașii și se zbuciumau a peire, parcă-i vânturau ielele, și s-ar fi zbuciumat așa cât lumea, dacă năprasnic un fulger născut din senin n-ar fi spintecat bolta ceriului din miazăzi în miazănoapte, lăsând să se întrevază un moment în lumini de curcubeu strălucitoarea figură a lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Schiller. Pe care le debitam mecanic, prostește, cu mintea aiurea, mereu cu accentul pe ultima silabă. Ca și cum am fi avut în cap ritmul bătutului de covoare. „Copile, tu tremuri, ți-e frică... Ce ai?/ Nu vezi, tată dragă, pe-al ielelor crai?“ sau „Scăpatu-m-ai, Zeus, din mâini de tâlhar,/ Trecutu-m-ai peste al apei hotar./ De setea acum mă doboară,/ Prietenul meu o să moară!“. Încă mai rău era cu poeziile rimate dedicate Partidului: „Cu pieptul plin de bucurie,/ Pe tot
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în caietele Școlii Sociologice din Bucuresti, interesând generații succesive de etnografi. Eleonora îmi povestește despre calul trecut peste mormântul celor bănuiți că ar fi strigoi sau despre preparatele vrăjitorești făcute de bunica ei pentru a o apăra de deochi și ielele relele toate astea în anii 70 ! Revin și spun că toate discuțiile purtate cu ea ne poartă mai devreme sau mai târziu către nostalgia locurilor natale, amintiri despre bunici, obiceiuri de iarnă. Parcă am plânge cu vorbe ceva ce a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Galeria Casa Cărții; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Premii Premiul II cu lucrarea LACRIMI, la Salonul de primăvară, Iași -1998; Mențiune cu lucrarea LIMBA SOACREI, la Salonul de toamnă, Iași - 1999; Mențiune cu lucrarea DANSUL IELELOR, la Salonul de toamnă, Iași - 2000; Premiul III cu lucrarea BEȚIVUL, la Salonul de primăvară, Iași - 2001; Mențiune cu lucrarea ȚĂRANUL, la Salonul de toamnă, Iași2001; Premiul III cu lucrarea JUDECATA, la Salonul de primăvară, Iași - 2002; Premiul Special, cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
jidovii” trebuiau să vadă mai bine În urma acestei revelații religioase. Într-adevăr, după creștinare, evreii „văzură chiar mai bine decât mai nainte” <endnote id="(22, pp. 302-312)"/>. Este o metaforă tipică a inițierii, care se regăsește În basmele românești. Când Ielele Îi dau Înapoi ochii bătrânei orbite, aceasta nu doar Își recapătă vederea dinainte, dar Începe să vadă mult mai bine, „ca o fată de zece ani” <endnote id="(182, p. 147)"/>. Acest tip de legende (Adormirea Maicii Domnului) a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De le vede vreun flăcău, îl smintesc de rămâne năuc pe viață... Ce spui?... se foarte minunează Ștefan. Da!... Din clipa aceea nu mai poate trăi fără ele, aleargă bezmetic ziua și noaptea, le caută, le strigă, le cheamă... Și ielele fac dragoste cu el, până-i iau suflarea... Brrr! E primejdie mare! se înfioară Ștefan teribil de spăimântat. Da!... Cel ce-a văzut ielele" n-are leac nici cu buruieni, nici cu leacuri, nici cu farmece. E pierdut!... Cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poate trăi fără ele, aleargă bezmetic ziua și noaptea, le caută, le strigă, le cheamă... Și ielele fac dragoste cu el, până-i iau suflarea... Brrr! E primejdie mare! se înfioară Ștefan teribil de spăimântat. Da!... Cel ce-a văzut ielele" n-are leac nici cu buruieni, nici cu leacuri, nici cu farmece. E pierdut!... Cu siguranță c-am văzut și eu niscaiva iele, mormăie Ștefan zâmbind în mustață. Păzește-mă, Doamne, de iele! Blagoslovește-mă numai cu zâne... Alerg, alerg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
iau suflarea... Brrr! E primejdie mare! se înfioară Ștefan teribil de spăimântat. Da!... Cel ce-a văzut ielele" n-are leac nici cu buruieni, nici cu leacuri, nici cu farmece. E pierdut!... Cu siguranță c-am văzut și eu niscaiva iele, mormăie Ștefan zâmbind în mustață. Păzește-mă, Doamne, de iele! Blagoslovește-mă numai cu zâne... Alerg, alerg desculță prin rouă și culeg, culeg flori, fel de fel... Și, tot culegând, ajung la lacul cu nuferi din mijlocul pădurii. Era cald
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi sclipește, Nu se aude ce mormăiește. În Ielele substanța e burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi sclipește, Nu se aude ce mormăiește. În Ielele substanța e burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piatră, Cîntă-n fluier un păstor. Basmele sunt propriu-zis niște balade în felul Bürger și Uhland, cu acțiunea într-un ev cețos sau fabulos, în genul cavaleresc, conținând un amestec de macabru, fantastic și supranatural, cântând geniile nopții, strigoii, silfii (aici ielele), tot ce se mistuie după ora douăspre-zece. Un om suie locuri abrupte, înconjurat de hore de iele, în niște peisagii zugrăvite cu remarcabil simț al sălbăticiei și al zonelor alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și 1989 de Adriana Popescu. În primul an de existență a revistei Camil Petrescu dedică o serie de articole unor concepte aplicate dramaturgiei (Despre unele probleme. Obiectivitate-obiectivism, Naturalism în teatru), ulterior fiind publicate, postum, însemnări ale scriitorului la piesa Jocul ielelor și articolul intitulat Analiza structurală a spectacolului. Mai sunt de menționat un articol inedit aparținând lui Mihail Sebastian și corespondență inedită de Victor Ion Popa, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu și Victor Eftimiu, în cadrul rubricii „Memoria documentelor”. Colaborează cu eseuri și
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
capră năzdrăvană care-și bate joc de sărăcia croitorului Șimen, cel împovărat cu mulți copii. Scos din minți de blestemele soției, sărăntocul are vedenii, invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
a lucrării este aceea că poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție" 2. B.P.Hasdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T.Musatescu - "Titanic vals" 7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L.Blaga - "Meșterul Manole" 9. M.Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M.Sorescu - "Răceala" ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provinție" 2. B.P. Hașdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Musatescu - "Titanic vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L. Blaga - "Meșterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Răceală" 11. Ț. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție" 2. B.P.Hașdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T.Musatescu - "Titanic vals" 7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L.Blaga - "Meșterul Manole" 9. M.Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M.Sorescu - "Răceala" ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provincie" 2. B.P. Hașdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Musatescu - "Titanic vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L. Blaga - "Meșterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Răceală" 11. Ț. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provincie" 2. B.P. Hașdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Musatescu - "Titanic vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L. Blaga - "Meșterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Răceală" 11. Ț. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
teoretice. 10. Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Mușatescu, G. Ciprian, Al. Kiritzescu. 11. Teatrul lui Mihail Sebastian - între comedia lirică și pragmatismul societății interbelice. 12. Eroi exponențiali în dramaturgia lui Camil Petrescu ("Ultima oră", "Jocul ielelor", "Suflete tari"). 13. Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga ("Meșterul Manole", "Anton Pann" etc.) 14. Teatrul ca parabolă a existenței umane - de la D.R. Popescu la Marin Sorescu. 15. "Comedia umană" în teatrul postbelic: de la Teodor Mazilu ("Proștii sub clar
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Dramaturgia - specii ale genului dramatic: comedia, drama. ... ● Concepte operaționale asociate: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, conflict, intrigă, relațiile temporale și spațiale, dialogul, monologul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare); ● Conținuturi: - O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale; - Jocul ielelor de Camil Petrescu. Notă: Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module: ● redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaționale enumerate în
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]