1,278 matches
-
exercițiul de putere determinant; dacă același spațiu laic individualizează o zonă ca fiind mai curând a marginalilor (casa, ograda, camerele ascunse, drumurile laterale etc.), și imaginarul particularizează/memorează "cotidianul" și diverșii săi cronotopoi, respectând diferitele funcții sociale, așa cum sunt ele ierarhizate în lumea reală. Imaginarul oglindește din narațiune nu doar firul epic, simbolismul, tipologiile, relațiile, ci și diversitatea sub-categorială a unităților de timp (timpul mesei, al muncii, al odihnei, al luptei; timpul liturghiei și timpul morții, "timpul" lumii de dincolo, în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de cinste și mai de folos decâtu toți, pre carile cu toții l-au pus mai mare și purtătoriu lor. (14), lucrarea Cronica moldo-rusă și (cu atât mai important) Descrierea Moldovei a lui Cantemir includ trecerea de la comunitatea pastorală la cea ierarhizată după legea medievalității. Dragoș devine tânărul voievod, singurul în măsură să fondeze și să stăpânească peste o țară; destinul îi este prestabilit, căci, fiind purtător al însemnelor divine, reiterează actul creației și al civilizării lumii. El a fost ... ridicat domn
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral suprem după care este ierarhizat și judecat evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină, nu intervine coercitiv, imaginarul își pune în funcțiune sistemul grilelor lui de prelucrare și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
urmau episcopii și celelalte fețe bisericești ... veneau să-i sărute mâna și marele logofăt și ceilalți boieri. (Cantemir, Descrierea Moldovei 60) Cele două ipostaze concomitente ale domnului și ale boierilor, de stăpân și de vasal, deși egalizate prin jurământ, sunt ierarhizate prin dimensiunile reale ale "fiefului" primit sau închinat, ca semn al adopțiunii și al devotamentului, prin tipul de responsabilitate și prin dreptul de exercitare a puterii acordate de stăpân. Cuvântul joacă cel de-al doilea rol important în ritual, atât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de a desprinde și extrage - prin abstractizarwe și generalizare - dintr-o clasă de informații, principiile și regulile construcției acesteia. Constituie principalul instrument de achiziționare a capitalului informațional în absența căruia mecanismul intelectual nu poate funcționa la parametrii scontați. M. Bejat ierarhizează, într-o importantă cercetare, ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
profesorul se mulțumește cu o reproducere textuală și acordă calificative mari pentru o atare reproducere, elevii nu se vor strădui să prezinte materialul consultat într-o formă personală, să gândească asupra lui, să caute soluții originale, să grupeze și să ierarhizeze ideile, etc. Cu sau fără voia lui, un atare profesor va contribui la educarea unei gândiri șablon, în frânarea dezvoltării spiritului critic și a gândirii creatoare. Rezultatele vor fi opuse dacă vom stimula, prin notele acordate sau prin alte căi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a) în prima etapă va urmări, din exterior, talia și aptitudinile psiho - motrice ale elevilor; b) în a doua etapă va urmări și evalua calitățile intelectuale și particularitățile afective și volitive; c) în cea de a treia etapă vor fi ierarhizate valorile individuale. Toate aceste trei etape se interpătrund, depistarea recrutarea elevilor talentați care corespund celor mai multe criterii și cerințe făcându-se în cadrul competițiilor din modulele lecțiilor de educație fizică, competițiilor între clase paralele și pe școală. Investigațiilor cu privire la tipul somatic și
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
frecvent și intim al relațiilor sunt absolut obligatorii. Într-o echipă sportivă nu întâlnim relații numai între două persoane, ci între aproape toți jucătorii, pe măsură ce numărul de persoane este mai mare, relațiile încep să se organizeze între ele, să se ierarhizeze, să dea naștere, cu alte cuvinte, la adevărate structuri interpersonale. În echipa sportivă există alături de structurile de comunicare, de putere și structuri afective sau sociometrice. Fenomenele afective ce caracterizează echipa sportivă se pot împărți în fenomene afective intraindividuale, care se
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sub Stalin, acest criteriu se păstrează, el este dublat de acela al „bunei origini sociale” - muncitorească sau țărănească -, precum și de manifestări de ortodoxie* ideologică și de fidelitate față de șeful partidului. Dimensiunea sacră a adeziunii comuniste. Adeziunea cunoaște mai multe grade ierarhizate într-un dispozitiv concentric. în partidele de opoziție, cercul exterior este format din alegători, apoi din tovarăși de drum și din simpatizanți. Apropiindu-ne de centru, îi găsim pe aderenți, iar după aceștia, pe militanți - aderenții cei mai activi, „soldații
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
printre neocomuniști: aceștia nu sunt încă pregătiți să renunțe la beneficiile identitare ale unei personificări a „dușmanului”. ANTIRASISM Primo Levi scria că, spre deosebire de infernul nazist, infernul comunist era un „masacru între egali”. și într-adevăr, deși revendică un „universalism” care ierarhizează omenirea în două clase antagoniste, comuniștii nu plasează „rasa” în centrul discursurilor lor. Dacă Marx* admiră lucrările lui Charles Darwin asupra selecției naturale, publicate în 1859, el aplică acest principiu nu raselor ci claselor inaugurând un darvinism care nu mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acestor regimuri nu și-ar fi aflat apărători, dacă toate acestea nu ar fi fost îndeplinite în numele „socialismului”. în plus, ideologia le oferă conducătorilor comuniști o grilă de interpretare a lumii și faptelor sociale pornind de la care își definesc și ierarhizează prietenii și dușmanii. în sfârșit, ideologia este utilizată ca ciment, factor de coeziune și de integrare, de unificare a unor tradiții naționale diferite în cadrul sistemului comunist mondial. Ea slujește la canalizarea forțelor centrifuge și la asigurarea apărării URSS. A treia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ele directe, nemijlocite, de tipul „față în față”, fie indirecte, realizate prin intermediari. Interacțiunea dintre oameni generează intrarea în funcțiune a unor relații intersubiective (de comunicare, de intercunoaștere, relații socioafective sau de subordonare, de dependență etc.) care, organizându‑se și ierarhizându‑se, dau naștere la o multitudine de structuri informale, neoficiale, psihologice, care își vor începe funcționalitatea alături de cele formale. Structurile informale, numite „organizații clandestine” (Bernoux, 1981), se nasc în zonele de incertitudine din cauza insuficienței informațiilor, ele dublează și se substituie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației în termeni de achiziții, organizare și dezvoltare. Deciziile operaționale sunt cele care se referă la exploatarea curentă, cum ar fi, de exemplu, gestiunea stocurilor. Ele au ca obiectiv obținerea eficienței maximale în gestiunea resurselor. Potrivit lui Ansoff, aceste decizii sunt ierarhizate și interdependente. Astfel, deciziile operaționale, care sunt și cele mai numeroase, le concretizează pe cele tactice, iar acestea din urmă izvorăsc din deciziile strategice. În funcție de gradul de determinare a situațiilor anticipate, diferențiem decizii certe și decizii probabile, primele fiind luate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
într-o formă sau alta, nevoile și necesitățile participanților. Grupul nu rămâne deci pasiv în etapa preparării deciziei, ci, dimpotrivă, are un rol activ, fiind solicitat nu doar să furnizeze informațiile, ci să le și selecteze, să le organizeze și ierarhizeze în raport cu cele generale - într-un fel, să „decidă” asupra a ceea ce este mai important, demn de luat în considerație. În felul acesta se asigură nu doar caracterul colectiv al participării membrilor organizației la prepararea deciziilor, dar se pun bazele pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nici cea profesională, ci tocmai cea psihosocială. Cercetările efectuate pe această temă utilizează ca mijloace de investigație chestionare cu perechi de stimuli capabili de a actualiza o motivație, sau chestionare ce cuprindeau diverși stimulenți motivaționali ce urmau a fi aranjați/ierarhizați în ordinea importanței lor. Ele au fost aplicate atât pe membrii grupurilor, cât și pe cadrele de conducere aparținând unor vârste, sexe, profesiuni diferite. Se obțin astfel date care pot fi comparate, se pot stabili coeficienți de corelație. Iată, spre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau ceea ce este capabil să fie). Primele trei sunt numite trebuințe de deficit sau homeostazie, ultimele două, dar mai ales cea de autorealizare, trebuințe de creștere care asigură dezvoltarea personală a individului. Aceste trebuințe nu sunt independente între ele, ci ierarhizate sub forma unei piramide (vezi figura 15.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Pentru înțelegerea mai clară a „piramidei trebuințelor”, a relațiilor dintre trebuințe, să ne referim la câteva precizări pe care le face Maslow. O trebuință este cu atât mai improbabilă cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în absența limbajului, nu putem vorbi de formarea noțiunilor, judecăților și raționamentelor; nu este posibilă activitatea de tip „problem-solving". Cu ajutorul formulărilor verbale avem garanția memorării de lungă durată. Omul, verbalizând, reușește să transforme imaginile, să definească motivele și să își ierarhizeze scopurile. Voința definită ca un proces de autoreglaj verbal, contribuie la formarea personalității, iar în mod global, subiectul uman, cu ajutorul limbajului, comunică idei, stări, dorințe, adică transmite semnale și coduri. Mai frecvent, clasificările comunicării, efectuate după numeroase criterii se referă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
unică și adecvată). Printre cele mai cunoscute, trebuie să o amintim mai Întâi pe una dintre cele mai simple și mai vechi: cea a lui Emory Bogardus, creată În 1925. Menită să evalueze „distanța socială” dintre straturi sau comunități, aceasta ierarhizează problemele ridicate și operează ținând seama de o anumită ordine. Valabilitatea procedurii depinde de pertinența formularelor, distorsiunile la nivelul statisticilor neputând fi excluse. Protocolul pus la punct trei ani mai târziu de Louis Thurstone se dorește a fi mai „obiectiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Robert Jaulin, care Înlocuiește În mod salutar opoziția dintre „genocid fizic” și „genocid intelectual” pe care doreau să o instituie unii (Jaulin, 1970). Indiferent dacă se bazează pe considerații etnice, lingvistice, culturale sau religioase, toate pornesc de la o percepție ierarhizată asupra diferențelor. Aceste percepții pot fi Însoțite de un sentiment de pericol sau de contaminare la contactul cu Celălalt și de dorința de a-l face să dispară fizic, ca În cazul genocidului, sau de a-l expulza și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În corelație cu alte trăsături legate de istorie și de civilizație, astfel Încât ceea ce numim de obicei „rasele umane” ar trebui considerate mai curând grupuri sociologice sau, conform expresiei lui Roger Bastide, „rase sociale”. Atunci când o societate se divizează sau se ierarhizează În categorii definite prin trăsături fizice, se ajunge la segregare și la rasism. În general, societatea se ierarhizează și statutul indivizilor se definește a priori, anumite trăsături fiind valorizate, În timp ce altele sunt depreciate. Metișii proveniți din părinți care vin din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar trebui considerate mai curând grupuri sociologice sau, conform expresiei lui Roger Bastide, „rase sociale”. Atunci când o societate se divizează sau se ierarhizează În categorii definite prin trăsături fizice, se ajunge la segregare și la rasism. În general, societatea se ierarhizează și statutul indivizilor se definește a priori, anumite trăsături fiind valorizate, În timp ce altele sunt depreciate. Metișii proveniți din părinți care vin din subgrupuri inegale castatut moștenesc ambiguitatea originilor lor și sunt uneori considerați mai prejos ca rang decât ambii părinți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
patrimoniul genetic, pe de o parte, și aptitudinile intelectuale și dispozițiile morale, pe de altă parte. Doi: acest patrimoniu, de care depind aceste aptitudini și dispoziții, este comun tuturor membrilor anumitor grupuri umane. Trei: aceste grupări numite «rase» pot fi ierarhizate În funcție de calitatea patrimoniului lor genetic. Patru: aceste diferențe autorizează așa-numitele «rase» superioare să le comande, să le exploateze pe celelalte, eventual chiar să le distrugă” (Lévi-Strauss, 1988, p. 208). Trebuie să fim de acord, citind această puternică definiție, că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care respectă mai mult originalitatea proceselor de gândire socială, al cărei scop implicit este, printre altele, de a Încerca să favorizeze relațiile pozitive dintre oameni și adaptarea lor sociocognitivă la un context din ce În ce mai evolutiv. O noțiune transdisciplinară și un ansamblu ierarhizat de cogniții Dacă orientarea promovată de Moscovici vizează integrarea și luarea În considerare a ideilor de schimbare, de noutate și evoluție a cunoștințelor În viața cotidiană a actorilor, este la fel de clar că celălalt, În sensul de „străin”, de „membru al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sursă: după Dubar, 1991, p. 14. Grație Învățării, putem descifra și apoi selecta informațiile care ni se adresează. Ajungem astfel, prin tatonări și ajustări succesive, să nu mai repetăm aceleași greșeli. Acest efort de interiorizare ne ordonează gândirea: prioritățile sunt ierarhizate și mijloacele de acțiune legitimate. Astfel, stocul nostru de cunoștințe (formale sau informale) crește. O anumită instrucțiune care, la Început, ni se părea greu de executat devine În timp familiară, ajungând chiar să fie considerată „evidentă” sau „de la sine Înțeleasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clase. Reluată în epoca modernă, chestiunea categorizării a fost pusă în relație cu un model al condițiilor necesare și suficiente. Analiza componențială din semantică s-a folosit de acestă concepție a categorizării pentru a explica organizarea semelor ca un ansamblu ierarhizat cu seme nodale și seme aferente, iar nu ca o colecție. Pe de altă parte, semantica prototipurilor realizează categorizarea în jurul unui tip reprezentativ al clasei, la care se adaugă elementele periferice. Pentru praxematică, practicile sînt cele care permit categorizarea, experiențele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]