KorAP: Find »[drukola/base=im & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...196 >

4,887 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

Partisanin erschossen, ihr Vater zu lebenslänglicher Haft verurteilt. Sich selbst überlassen, versuchten sie den Acker zu bestellen oder Brot im Backofen zu backen. Sie wurden von den Nachbarn bei den schweren Arbeiten mit keinem Handgriff unterstützt. Jeder wußte, dass er im Fall helfenden Eingreifens von der Securitate ebenfalls belangt werden würde. Zuerst starb das jüngere Mädchen aus Erschöpfung, eine Woche später verhungerte die Ältere. Erst Tage danach durften die Nachbarn auf Anweisung der Securitate die Leichname entfernen.16 Der Theologe Nicolae

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
zu beschmutzen und sich heillos zu kompromittieren. Man nimmt ihm die Seele. Das ist der Sinn des asiatischen Ausdruckes, das Gesicht zu verlieren. (Das Gesicht, das heilige Antlitz.) 17 Steinhardt liefert in seinem Tagebuch, gleichsam als Kontrast zum grauen Alltag im Gefängnis, ein einmaliges moralisches Porträt des siebenbürgischsächsischen Pfarrers und Schriftstellers Harald Siegmund. Für Steinhardt besitzt Harald Siegmund jenen exemplarischen Charakter, den man in den Gefängnissen so selten antrifft, er verkörpert einen Gegenpol zum täglichen Elend und den Erniedrigungen in der

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
deshalb sagen, dass vielleicht die einzige Funktion des kommunistischen Staates, die vor 1964 mit Erfolg ausgeübt wurde, die repressive war. Das hieß aber bei Weitem nicht, dass dieser Staat bei der Bevölkerung Erfolg, Akzeptanz oder gar Legitimität genoss. Er wurde im besten Fall toleriert bis ihn die Dezember-Revolution von 1989 ihn hinwegfegte. Es gab damals zwischen der anscheinenden Passivität der Bevölkerung und dem Staatsterror eine gewisse ambivalente Beziehung auf Gegenseitigkeit: Die Passivität dem Regime gegenüber erlaubte die Anwendung des Terrors, der

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
rar citată în istoriografia românească. Faptul mi se pare cu atât mai important, cu cât contribuția istoricului român la onomastica și viața economică a Imperiului a avut un ecou redus în istoriografia antichității romane din România. Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kaiserreiche a fost susținută ca disertație doctorală la 9 ianuarie 1909 la Facultatea de filosofie a Universității imperiale din Breslau, sub conducerea lui Conrad Cichorius. Din punct de vedere al tematicii, această lucrare, preocupată de studiul originii etnice a

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Federico II“ (Rome-Naples, 15-18 novembre 1995), Roma, 1999. • M.R. Torelli, La de imperio Cn. Pompei: una politica per l’economia dell’Impero, în „Athenaeum“, 60, 1982, 1-2, p. 3-49; B. Rink, Beobachtungen zu politischen und militärischen Aktionen des römischen Staats im Hinblick auf die Sicherung des Handels während der Zeit der späten Republik (2. und 1. Jh. v. u. Z.), în MBAH, 5, 1986, 1, p. 17-26; S. El Bouzidi, La notion du „mercantilisme consensuel“ dans les leges privatae chez Caton

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
avant J.-C. - 225 après J.-C., Paris, 1969, p. 110-114, 185-191; R. Ardevan, Viața municipală în Dacia Romană, Timișoara, 1998, p. 271-281; V. Weber, Zum Kollegienwesen: Die Berufsvereine in Handwerk und Handel, în Gesellschaft und Wirtschaft des Römischen Reiches im 3. Jahrhundert. Studien zu ausgewäProblemen, Herausgegeben von K.-P. Johne, Berlin, 1993, p. 101-134; pentru conventus c. R., vezi A. Suceveanu, Consistentes, în Enciclopedia civilizației romane, coord. D. Tudor, București, 1982, p. 217. • M.-F. Loyzance, A propos de Marcus

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
A. Avram, Negotiator, în EAIVR, III, p. 181. • Pentru acești doi termeni vezi J. Vélissaropoulos, Les nauclères grecs. Recherches sur les institutions maritimes en Grèce et dans l’Orient hellénisé, Genève-Paris, 1980, p. 12-14, 48-56; B. Holtheide, Zum privaten Seehandel im östlichen Mittelmeer (1.-3. Jh. n. Ch.), în MBAH, 1, 1982, 2, p. 3-13; H.W. Pleket, Urban Elites and Business in the Greek Part of the Roman Empire, în Trade in the ancient economy, edited by P. Gransey, K.

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
p. 134-143; L. de Salvo, Economia privata e publici servizi nell’impero romano. I corpora nauiculorum, Messina, 1992 (AÉ, 1995, 69). • H.W. Pleket, op. cit., în MBAH, 3, 1984, 1, p. 10-20; H.-J. Drexhage, Einige Bemerkungen zu den und im römischen Ägypten (1.-3. Jh.n.), în ibidem, 10, 1991, 2, p. 29-42. • Vezi M. Wissemann, Die Spezialisierung des römischen Handels, în ibidem, 3, 1984, 1, • 116-124; N. Zugravu, Glosar de termeni, în V. Pârvan, op. cit., p. 261-268. Vasile Pârvan

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
din ținuturile barbare europene: J. Kolendo, Les influences de Rome sur les peuples de l’Europe centrale loin des frontières de l’Empire, în „Klio“, 63, 1981, 2, p. 453-472; P. Donat, Zum römischen Einfluß auf das Siedlungswesen der Germanen im 1. bis 5. Jh. u. Z., în ibidem, 70, 1988, 2, p. 486-493; B. Cunliffe, op. cit., p. 171-192; S. Berke, Zum Export mittelgallischer und früher Rheinzaberner Terra Sigillata in das Barbaricum nördlich der mittleren Donau, în MBAH, 7, 1988, 1

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
ibidem, 10, 1991, 1, p. 78-132; T. Mantovani, Tra romani e «barbari»: la percezione della frontiera e il controlo del Danubio lungo il limes Valeriae, în RSA, 22-23 (1992-1993), 1994, p. 107-135, în special p. 123-126; I. Ioniță, Römische Einflüsse im Verbreitungsgebiet der Sântana de Mureș-ČernjachovKultur, în ArhMold, 17, 1994, p. 109-116; idem, Vase de sticlă romane la dacii liberi (secolele II-III d.Hr.), în ibidem, 23-24 (2000-2001), 2003, p. 219-247; J. Tejral, Die Verbündeten Roms nördlich des pannonischen Limes und

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
nad przeszłością, I-II, Warszawa, 1998; U. Lund Hansen, South Scandinavia - Limes - the Roman provinces. Problems in 3rd century Europe, în „Acta ad Archaeologicum et Atrium Historiam Pertinentia“, Institutum Romanum Norvegiae, Roma, 9, 1997, p. 185-208; T. Kuzmová, Terra Sigillata im Vorfeld des Nordpannonischen Limes (Südwestslowakei), Nitra, 1997; Römer und Barbaren an den Grenzen des römischen Daciens. Romani și barbari la frontierele Daciei, Zalău, 1997; K. Elschek, Römisch-germanische Villae rusticae im Limesvorfeld von Carnuntum? Ergebnisse systematischer Grabung und Prospektion, în Roman

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Norvegiae, Roma, 9, 1997, p. 185-208; T. Kuzmová, Terra Sigillata im Vorfeld des Nordpannonischen Limes (Südwestslowakei), Nitra, 1997; Römer und Barbaren an den Grenzen des römischen Daciens. Romani și barbari la frontierele Daciei, Zalău, 1997; K. Elschek, Römisch-germanische Villae rusticae im Limesvorfeld von Carnuntum? Ergebnisse systematischer Grabung und Prospektion, în Roman Frontier Studies 1995. Proceedings of the XVIth International Congress of Roman Frontier Studies, edited by W. Groenmanvan Waateringe, B.L. van Beek, W.J.H. Willems, S.L. Wynia, Oxford, 1997, p. 225-232

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
l-au avut Lugdunum 71 și Mediolanium 72 iar mai târziu Aquileia 73. Mai ales acest din urmă di Roma nel Barbaricum: i denari romani oltre la frontiera delle’ Impero, în RIN, 99, 1998, p. 213-238; Corpus der römischen Funde im europäischen Barbaricum. Deutschland 3. Bundesland MecklenburgVorpommern, Bonn, 1998; C.H. Opreanu, Dacia Romană și Barbaricum, Timișoara, 1998; P.S. Wells, op. cit., p. 224-258; V. Koulakov, Les contacts entre la côte sud de la Baltique et Rome à l’époque de Néron, în Les

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Berkeley and Los Angeles, 1987; É. Frézouls, Déplacements à l’intérieur des provinces occidentales sous le Haut-Empire: quelques exemples, în „Ktèma“, 14, 1989, p. 122-138; H.-J. Drexhage, H. Konen, K. Ruffing, op. cit., p. 126-134. • Vezi W. Kuhoff, Der Handel im römiscen Süddeutschland, în MBAH, 3, 1984, 1, p. 77-107; M.-Th. Raepsaet-Charlier, op. cit., p. 189-193; N. Zugravu, în V. Pârvan, op. cit., p. 191-195, cu numeroase inscripții și bibliografie. • Ibidem, p. 255-256, citatul fiind de la p. 255. • Ibidem, p. 138, 256

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506

Șincai la Gavra, SL, 1948; Anca Costa-Foru, Două piese de teatru originale din prima jumătate a secolului al XIX-lea, SCIA, 1960, 2; Massoff, Teatr. rom., I, 338-340; Seche, Schiță, I, 79-80; Ideologia 1848, 121-127; Carol Göllner, Alexandru Gavras Versuch im Jahr 1833 eine „Rumänische Bibliothek” zu gründen, „Revue roumaine d’histoire”, 1971, 1; Pervain, Studii, 86-108, 237-272; Mircea Borcilă, Virgil Bulat, Al. Gavra lexicograf, LR, 1971, 5; Bucur, Istoriografia, 13-14; Gh. Șora, Patriotismul lui Alexandru Gavra, „Lucrări științifice” (Oradea), literatură

GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510

auspiciile căruia editează revista „Románica” (1968-1973). A colaborat la numeroase reviste din România și din străinătate: „Revista critică”, „Arhiva”, „Cercetări istorice”, „Diplomatarium italicum” (Roma), „Studii italiene”, „Însemnări ieșene”, „Tempo” (Milano), „Suflet românesc” (Roma), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), „Filología” (Buenos Aires), „Logos” (Buenos Aires), „Revue des études roumaines” (Paris), „Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile umanisticii, autoritate internațională indiscutabilă în aria filologiei romanice, G. a simțit o

GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
romanice, Iași, 1935; Întregiri la studiul despre „amărâtă turturea” în literaturile romanice, Iași, 1936; Cartas de B. P. Hasdeu a Hugo Schuchardt, La Plata, 1971; Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare. I. Studii istorico-filologice, Freiburg im Breisgau, 1974. Repere bibliografice: Nydia G. B. de Fernández Pereiro, Dimitrie Gazdaru. Portraits, „Orbis” (Louvain), 1962, 1; Nydia G.B. de Fernández Pereiro, Vida y obra de un maestro: Dimitrio Gazdaru y bibliografia de sus publicaciones, Buenos Aires, 1972; Românii, 155-156; Dicț

GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145

cu două cuvinte, București, 1972; Poezie și modă poetică, București, 1972; Versuri, București, 1972; Versuri, pref. Virgil Nemoianu, București, 1973; Papirus, București, 1974; Povești cum altele nu-s, București, 1974; Orfeu și tentația realului, București, 1974; Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, tr. Wolf von Aichelburg, București, 1974; Anotimpul discret, București, 1975; Povestea celor zece frați, București, 1976; Alfabet poetic, București, 1978; Locuiesc într-o inimă, București, 1978; Hesperia, București, 1979; Lectura poeziei, urmată de Tragic și demonic, București

DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295

Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde a funcționat până în 1981. Din motive politice, a fost transferat cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” până în 1983, an în care s-a stabilit în Germania. La Freiburg im Breisgau a lucrat la Editura Rombach, la Societatea „Adam Müller-Guttenbrunn”, la ziarul „Banater Post”, iar din 1987, la Institut für Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen, unde, din 1989, este director științific. Este profesor asociat la universitățile din Tübingen, Budapesta

FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
deutschen Literatur von den Anfängen bis 1770, Iași, 1978; Die deutsche Reisebeschreibung und ihre Form in der zweiten Häfte des 19. Jahrhunderts, Iași, 1983; Deutschunterricht in Jassy. 1830-1992, pref. Dan Mănucă, Tübingen, 1993; Kultureinrichtung der deutschen Minderheit in Rumänien, Freiburg im Breisgau, 1993; Deutsches Staatstheater Temeswar (1953-1993), Freiburg im Breisgau, 1993; Ein deutsches Theater im vielsprachigen Umfeld: das Beispiel Orawitza, Freiburg im Breisgau, 1996. Ediții: Traian Bratu și germanistica ieșeană, Iași, 1982; Eminescu în critica germană, Iași, 1985 (în colaborare cu

FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
1978; Die deutsche Reisebeschreibung und ihre Form in der zweiten Häfte des 19. Jahrhunderts, Iași, 1983; Deutschunterricht in Jassy. 1830-1992, pref. Dan Mănucă, Tübingen, 1993; Kultureinrichtung der deutschen Minderheit in Rumänien, Freiburg im Breisgau, 1993; Deutsches Staatstheater Temeswar (1953-1993), Freiburg im Breisgau, 1993; Ein deutsches Theater im vielsprachigen Umfeld: das Beispiel Orawitza, Freiburg im Breisgau, 1996. Ediții: Traian Bratu și germanistica ieșeană, Iași, 1982; Eminescu în critica germană, Iași, 1985 (în colaborare cu Sorin Chițanu); An Donau und Theis, Emmendingen, 1986

FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
Form in der zweiten Häfte des 19. Jahrhunderts, Iași, 1983; Deutschunterricht in Jassy. 1830-1992, pref. Dan Mănucă, Tübingen, 1993; Kultureinrichtung der deutschen Minderheit in Rumänien, Freiburg im Breisgau, 1993; Deutsches Staatstheater Temeswar (1953-1993), Freiburg im Breisgau, 1993; Ein deutsches Theater im vielsprachigen Umfeld: das Beispiel Orawitza, Freiburg im Breisgau, 1996. Ediții: Traian Bratu și germanistica ieșeană, Iași, 1982; Eminescu în critica germană, Iași, 1985 (în colaborare cu Sorin Chițanu); An Donau und Theis, Emmendingen, 1986; Kulturraum Mittlere und Untere Donau - Spațiul

FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
Jahrhunderts, Iași, 1983; Deutschunterricht in Jassy. 1830-1992, pref. Dan Mănucă, Tübingen, 1993; Kultureinrichtung der deutschen Minderheit in Rumänien, Freiburg im Breisgau, 1993; Deutsches Staatstheater Temeswar (1953-1993), Freiburg im Breisgau, 1993; Ein deutsches Theater im vielsprachigen Umfeld: das Beispiel Orawitza, Freiburg im Breisgau, 1996. Ediții: Traian Bratu și germanistica ieșeană, Iași, 1982; Eminescu în critica germană, Iași, 1985 (în colaborare cu Sorin Chițanu); An Donau und Theis, Emmendingen, 1986; Kulturraum Mittlere und Untere Donau - Spațiul cultural al Dunării mijlocii și inferioare, Reșița

FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
Spațiul cultural al Dunării mijlocii și inferioare, Reșița, 1995; Nikolaus Lenau, I-II, București, 1996; Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989, Tübingen, 1998; Kultur-Dialog und akzeptierte Vielfalt, Stuttgart, 1999 (în colaborare cu Horst Förster); Die Geschichte des deutschsprachigen Theaters im Ausland, Basel, 2000 (în colaborare cu Laurence Kitching); Phantasiewelten. Deutsch-ungarische Literaturbeziehungen, Budapesta, 2001; Teatru și politică - Theater und Politik, Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Anghel Dumbrăveanu, Enigma orhideii - Das Geheimnis der Orchidee, ed. bilingvă, Timișoara, 1976 (în colaborare cu Irene Mokka); Corneliu

FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405

Petschenig); Schr 42, 19662; 54, 19672; 64, 19712 (E. Pichery); 109, 1965 (J.-C. Guy). Traduceri: BTP 94, 1991 (L. Dattrino). Studii generale, datorate specialiștilor în monahism (G. Penco, A. de Vogué, F. Prinz); F. Prinz (ed.), Mönchtum und Geselleschaft im Frühmittelalter, Wissenschaft. Buchgesellschaft, Darmstadt, 1976; C. Leonardi, Alle origini della cristianità medievale: Giovanni Cassiano e Salviano di Marsiglia, „Studi medievali” 18 (1977), pp. 491-608 și mai ales 491-556; C. Tibiletti, Giovanni Cassiano. Formazione e dottrina, Aug. 17 (1977) 355-380; A

De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli (2013) [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]