822 matches
-
În ultimele două sute de ani, legitimând conflicte militare care au povocat milioane de morți. Benedict Anderson - probabil cel mai popular teoretician al fenomenului, În ultimele două decenii - subliniază și el, cu insistență, relația strânsă dintre naționalism și sacrificiul personal. „Comunitatea imaginată”, intrinsec limitată și suverană, care este națiunea, afirmă Anderson, dă posibilitatea, În ultimele două secole, nu atât ca multe milioane de oameni să ucidă, cât să moară de bună voie pentru asemenea produse limitate ale imaginației. Aceste morți ne confruntă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
41-42. szám, 2000. november. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Textul de față adaptează o prelegere finală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia absolvirii promoției 2004. Cf. Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 12. Apud Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 7. Benedict Anderson, op. cit., pp. 11-13. Lucian Boia, Două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
d’Histoire, XXXVI, 1997, 1-2, pp. 97-121. Simona Corlan-Ioan, Inventarea Africii Negre. Călătorii În imaginarul european al secolului al XIX-lea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Pentru modalitățile de construire a națiunii În secolul al XIX-lea, vezi Benedict Anderson, Comunități imaginate, Editura Integral, București, 2000; Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent. Program, mit, realitate, Editura Arc, Chișinău, 1997; Lucian Boia, Două secole de mitologie națională, Editura Humanitas, București, 1999; Anne-Marie Thiesse, Crearea identităților naționale În Europa. Secolele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În volumul L. Boicu, L. Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1994, pp. 433 sq.; David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, sub voce „naționalism”. Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 13. Ernest Gellner, Națiuni și naționalism, București, 1997; Ernest Gellner, Naționalismul, Editura Librom Antet, București, 2001. Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent. Program, mit, realitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, eului Îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă Într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia Îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de Întâlnire conflictuală a individuluicu ursitoarea lui. Tot În Mitologie românească, T.
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
l-au avut cu populații vorbitoare de alte limbi decât rusa, au păstrat totuși cuvinte și expresii populare vechi, acest lucru nealterând considerabil fondul lingvistic rus<ref id=”4”>Danilov, 2003; Ipatiov, 2001, p. 91.</ref>. 3.2.3. Spațiul imaginat și spațiul real - coordonate ale comunității rușilor lipoveni Ideea principală de la care am pornit identifică în rușii lipoveni un exemplu de populație capabilă să creeze comunități închegate din rațiuni confesionale și etnice în principal. Această premisă este susținută și de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dezvoltare asumate impropriu peste un fond existent insuficient înțeles generează „alterarea peisajelor urbane, peisajelor culturale, tradiționale. Încet, încet asistăm la evoluția către globalizare, fenomen generator al unei noi imagini urbane, formatoare și structuratoare de noi peisaje urbane în cadrul tradițional, moștenit, imaginat, trăit, reflectat și proiectat de mentalul social existent”<ref id=”3”>Lipsa coerenței..., para. 5.</ref>. S-a revenit permanent la o moștenire a regimului comunist care a generat consecințe profunde, dar gravitatea condițiilor nu se diminuează nici în prezent
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
METODA FORȚELOR DIRIJATE - aplicarea forțelor deformatoare asupra unor forme date, forțele fiind interne sau externe; *METODA SPAȚIULUI LIMITAT - alegerea unui spațiu limitat, de exemplu spațiul unei rame de tablou și imaginarea unor evenimente parcurse pe o durată de timp, cele imaginate combinându-se Într-o compoziție; *METODA MAȘINII DE CUSUT DESENE - joc care propune menținerea mâinii nemișcată și mișcarea hârtiei În actul desenării, care conferă o anumită muzicalitate liniilor și formelor; *METODA OCHILOR ÎNCHIȘI - prin care se exploatează hazardul, Întâmplarea; subiecții
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pe lângă enunțul lingvistic propriu-zis, doar de o anumită tonalitate, mai gravă, a emițătorului. Aceasta, Împreună cu mesajul lingvistic, le-a transmis piloților care așteptau decolarea, cât și celor aflați În aer, o stare de emoție accentuată, care nu poate fi decât imaginată, aproximată de către cei care nu zboară. Mesajul pe care fiecare dintre piloți l-a primit a fost Un coleg de-al tău este În pericol. Inevitabil, În subconștient, mesajul a fost urmat de ipoteza Ai fi putut fi tu În locul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
în registru narativ și valorifică parte din resursele teoretice fundamentale ale „cauzalităților narative” în care se arată că: „în fiecare cultură...imaginea unei scene reprezentate în care se petrece un eveniment, este lecturată ca funcție într-o narațiune cunoscută sau imaginată”, că: „în teoria narativă o funcție este un eveniment căruia i se determină valoarea prin consecințele pe care le are asupra acțiunii”, că: „o pictură care prezintă un eveniment orientează privitorul spre rememorarea sau construirea uneia sau mai multor secvențe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
construcțiile narative, și întâmplări din viața personală a audienței. Kafalenos mai adaugă acestui comentariu fotografic și un exemplu din Roland Barthes la care descrierea unui spațiu sau a unei întâmplări din lumea reală declanșează construcția unor fabule care includ întâmplări imaginate. Ea arată că în La Chambre claire Barthes descrie fotografia unei case din Granada căreia îi atașează diferite răspunsuri interpretative, legate de felul în care impresionează sau de felul în care oferă sentimentul trăirii unui trecut idilic sau a unui
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
un fragment de conversație, expresia feței cuiva, un gest, o stare sau o mișcare atrage atenția. Kafalenos insistă astfel pe ideea că răspunsurile narative ale audienței, fie că este vorba de narațiuni verbale, fotografii, scene istorice sau reprezentări ale scenelor imaginate, au ceva comun, că o reprezentare vizuală direcționează atenția spre acțiunea, gestul, peisajul sau expresia zugrăvită și le prezintă pe fiecare, ca momente încremenite, izolate de contextul temporal. Ea consideră că atunci când scena descrisă nu ilustrează o istorie cunoscută, există
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
intelectul depinde de corp în măsura în care el depinde de imagini în actul intelecției, el nu depinde ca subiect în care s-ar afla înțelegerea însăși, ci ca obiect “. Vocabularul averroist al imaginii sau mai curînd al lui intentio, concepută ca intentio imaginata sau ca intentio intelligibilis, a cărei caracteristică este aceea de a nu avea consistența unui lucru, servește scolasticii latine a sec. XIII și XIV, pentru a constitui noțiunea de esse obiectivum, adică de obiect al gîndirii conceput ca obiect reprezentat
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
seamă celor ce produc unelte, vase și podoabe“<ref id=”1”>Ibid., p. 12.</ref>. Acesta este prin excelență domeniul lui techne. Aici mai mult ca oriunde devine clar raportul dintre prealabil și secvent, dintre ceea ce este mai întâi gândit, imaginat, proiectat și ceea ce apoi este înfăptuit, realizat. Sub raza lui techne și deci a zeiței Atena cad toți cei care operează trecerea de la invizibilul formei cunoscute și imaginate în prealabil la realizarea ei. Sub raza lui techne cade și artistul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a-i atribui o semnificație care depășește sau contrazice valoarea sensibilă, valoarea reală 6. Acum, imaginea dobândește adevăratul său sens, fiind interpretată prin intermediul Celuilalt sau Aceluiași, un raport deja depășit între imagine și gândire. Gaston Bachelard introduce termenul de "imagine imaginată" care nu este decât o sublimare a arhetipurilor. Dialectica energetismului imaginar împlinește o funcție primordială care poate regla regimul complexelor de imagini, descoperind rețele implicite ale funcționării lor. De la Filosofia lui Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și ne invită să o descoperim. Depinde numai de noi să pătrundem în lumea naivilor, să luăm parte la activități din gospodăria tradițională, să glumim cu vreun personaj mai hâtru, să contemplăm natura zglobie, ea însăși personaj, să recompunem povești imaginate doar de geniul naiv, să ciocnim un pahar la numeroasele birturi deschise peste tot în această lume aparte, să descifrăm caractere puternice, bine conturate, care te fac să te apleci mai cu atenție asupra naturii umane în general... Credem în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și ne invită să o descoperim. Depinde numai de noi să pătrundem în lumea naivilor, să luăm parte la activități din gospodăria tradițională, să glumim cu vreun personaj mai hâtru, să contemplăm natura zglobie, ea însăși personaj, să recompunem povești imaginate doar de geniul naiv, să ciocnim un pahar la numeroasele birturi deschise peste tot în această lume aparte, să descifrăm caractere puternice, bine conturate, care te fac să te apleci mai cu atenție asupra naturii umane în general... Credem în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ale Eului, cum ar fi rationalizarea Eului prin dezvoltarea de numeroase mecanisme de apărare. S-a referit și la constituirea dupa 12 ani a unor tensiuni interioare Încărcate de trăiri episodice concomitente a unor momente de viață cu altele corectoare imaginate ( prin visareă și a subliniat faptul că după această perioadă se intră În dueluri interne aproape continui. Tot Freud a subliniat faptul că În adolescență se constituie o mai puternică și continuă concurență Între principiul plăcerii și cel al realității
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, "eu-lui" îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
hotar etc. − particularizează structurile "morfologice" ale sistemului general al imaginarului. Aceste formule, sau descrieri, sau sub-structuri narative se realizează așadar pe un traseu cumulativ, care străbate nivelele și dă naștere compozițiilor textuale sau reprezentărilor figurale ce corespund realului sau lumii imaginate. De aceea subliniam în mai multe rânduri că discursul public asupra istoriei trecute devine un model pentru înțelegere și memorare, implicit pentru procesul de imaginare, pentru constituirea "corpusurilor" aferente. Mecanismele narațiunii și mentalitățile comune (colective) se proiectează ordonat în acest
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
puterii: un autocrat, căruia i se subordonează în egală măsură și lumea laică, și cea clericală − o stratificare minimală a spațiilor de civilizație, cu o Curte constituită după un model medieval comun (foarte departe de Constantinopolul real, poate doar unul imaginat, mult simplificat) și o rețea de târguri și de sate, lăsate să fie o provincie destul de liberă, care să se organizeze în baza necesităților căilor de comerț, a traseelor schimburilor economice etc. În acest fel, aspectul civilizației românești apare fundamental
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
impregnată de mirabil creștin, mai aproape însă de mit și de fantastic, benefic imaginației și formării spiritului curios; un univers pe care întotdeauna eroul îl ia în stăpânire, fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o replică dată realului, fantezistă, amplificată retoric tocmai pentru a proiecta la un nivel suprauman calitățile personajului, atunci și această lume ireală, mereu cucerită, devine imaginea ludică a unei existențe percepute ca fiind insuficientă, limitată și, în final, incontrolabilă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
IX e XV secolo. Bari: Dedalo, 2009. [2007] Paul, Jacques. L'Église et la culture en Occident. Paris: PUF, 1994. 2 vol. Pecican, Ovidiu. Troia, Veneția, Roma. Studii de istoria civilizației europene. Cluj-Napoca: Ed. Fundației pentru studii europene, 1998. ---. Realități imaginate și ficțiuni adevărate în evul mediu românesc. Studii despre imaginarul medieval. Cluj-Napoca: Dacia, 2002. Pelikan, Jaroslav. The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine. Chicago: U of Chicago P, 1974. 3 vol. ---. Fecioara Maria de-a lungul secolelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este intepretarea simfoniei a VII-a a lui Beethoven de către Sartre: este considerată a fi în afara realui, a existenței 16. Acest mod de înțelegere a operei este caracteristic muzicii, ea nu există, întrucât se desfășoară în imaginație. Dar o operă imaginată nu poate să fie iluzorie pentru că nu are un corespondent real, avem o iluzie atât timp cât există o reprezentare a unui obiect real. Ideea de manifestare a artei în imaginație are o caracteristă mai profundă pe care o întâlnim la Schelling
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
that ontic characters are distinctly present in the represented world but also that the world that is 'dreamt' here is not truly but only quasi-dreamt". Roman Ingarden, The literary work of art, p. 218. 33 Ingarden face deosebire între spațiul imaginat și spațiul imaginațional. Spațiul imaginațional este imanent în experiența imaginațională, "it is its genuine "real part" and it cannot be removed from intuitive imaginational experience". Roman Ingarden, op. cit., p. 227. 34 Rudner identifica entitatea abstractă ca obiect de bază operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]