6,265 matches
-
în suflet teamă Prin vocea sa ce nu mai tace; Ne cheamă clopotul, ne cheamă. BUCURIA ZĂPEZII Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine: C-un zâmbet pe buze și cu inimi pline, Cu imnuri de slavă și vers de baladă. Întâlnești oriunde, peste tot, pe stradă Fețe luminoase și priviri senine, Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine. Să pornim cu iarna prin văi, pe coline, Să lăsăm
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
dorul meu Le-aș căuta pe cele-alese...le-aș muia în curcubeu Și le-aș trece prin cămara inimii să le-ncălzesc Orice vers Ți-ar spune: Tată, Te iubesc...da, Te iubesc! De -aș putea cu vocea-mi slabă imnuri sfinte-aș înălța... Eu, pământul, cerul, apa zi și noapte ți-am cânta Dar nu pot...nu știu Isuse glasul să-l transform în cânt Însă-al meu condei pe filă aleargă plin de avânt... Și poeme-ncep să curgă
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
o domină. “Cu siguranță, tema predilectă a gândurilor mele este iubirea, în toate ipostazele ei, cu trăirile interioare specifice, dar am abordat și alte teme cum ar fi natura, cunoașterea, inexorabila trecere a timpului”. Poemul său intitulat “Iubire” este un imn închinat iubirii neîmplinite, iubire care mistuie simțurile sale “pe-un țărm învolburat”. Fără puterea iubirii, poeta se simte secată de putere, căci iubirea îi este oxigen și, in lipsa ei, nu rămâne decât un infern și strădania sa de a
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > IMN Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Minune ești, minune vie, nemuritoare poezie, sublimă doar când ritm și rimă te-ncorsetează-n veșnicie. În trudă sclavul tău asudă cioplind c-o sfântă
IMN de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382133_a_383462]
-
cu a iubirii gingășie. Dar toată truda-i zbuciumată e doar ca să-ți aducă ție altă iubire ce s-admire clipa de mare bucurie pe care-o are doar cel care în a ta lume întârzie. Anatol Covali Referință Bibliografică: Imn / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IMN de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382133_a_383462]
-
și de iubiri. Le-am cioplit cu pana minții, le-am păscut, le-am modelat, Am rupt dogmele cu dinții și-apoi le-am eliberat. Din bătrâna călimară mult prea plină cu de toate, Am extras, ca pe-o comoară, imnuri pentru libertate. Le-am suflat aroma nopții și-a câmpiilor cu rouă, Le-am lăsat în voia sorții, să se spovedească vouă. Din bătrâna călimară plină-ochi cu viața mea, Mi-au scos muzele afară licurici cu nimb de stea Și
DIN BĂTRÂNA CĂLIMARĂ... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382269_a_383598]
-
faptul că autorul, deși istoric, a sesizat în mod subtil mersul duhovnicesc al lucrurilor (Prefață ). Prin rugăciuni, asemenea lui Valeriu Gafencu celulele închisorilor devin “chili de rugăciune “, hrană, prilej de asceză, izolarea, lepădare de bunurile și bucuriile vieții...(Virgil Mateiu: “Imn pentru crucea purtată” ). Închiși pentru a fi educați în vederea obținerii “omului nou “- ateu, ei au reușit să restaureze sufletul după chipul Omului nou- purificat, dăruit lui Hristos. Cartea se structurează ca un argument care susține veridicitatea declarației lui Nicolae Stheinhardt
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
victoriei binelui și adevărului împotriva răului și urâtului. Prin simbolistica purității crinului, “a curăției în fața celei de-a doua veniri“(pg.81 ) s-a simțit dăruit cu forța mântuirii neamului său ca în poemul “Frate dragă “sau “Rămas bun “. Între imn elegiac și baladesc, după observația profundă a autorului, poezia lui Valeriu Gafencu, de un inefabil tulburător se înscrie în tonalitatea incantatorie a slăvirii luminii divine, ca eliberare sufletească de sub orice înrobire.El adună suferința și sacrificiul martiric în sinbolul trăirii
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
autorului, poezia lui Valeriu Gafencu, de un inefabil tulburător se înscrie în tonalitatea incantatorie a slăvirii luminii divine, ca eliberare sufletească de sub orice înrobire.El adună suferința și sacrificiul martiric în sinbolul trăirii creștine pe calea hristică, precum în poemul “Imn închinat celor căzuți “, sau “Învierea “. Ultimile șaisprezece poeme pe care poetul le consideră testamentare apar ca o “mărturisire pentru cei ce vor veni “. Într-o investigare detaliată, autorul volumului de față realizează o justă încadrare a poeziei lui V. Gafencu
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
de Dumnezeu. Trăia credința cu atâta intensitate încât avea o uimitoare forță de mobilizare și influiențare a celorlalți.” El nu dăruia, ci se dăruia .Era pâinea frântă pe altarul suferinței poporului său pentru mântuirea neamului omenesc prin Cruce.“( Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtată ). Deși condamnat politic, Valeriu Gafencu este un mărturisitor și mucenic al lui Hristos pentru poporul roman aflat în suferință și în ghiarele ateismului comunist. Asemenea primilor sfinți aruncați fiarelor în Arenă, Valeriu Gafencu este aruncat în închisoarea
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
muzical. Ca student la ASE București, debutează în cadrul unor manifestări cultural-artistice (festivaluri, cenacluri, baluri, tabere), compunând versuri și muzică specifice genului căruia i s-a dedicat cu pasiune și determinare. În 1996, una dintre compozițiile sale a fost declarată, oficial, imnul studenților din România. Primele sale înregistrări datează din același an și tot atunci i-a apărut primul album (“Într-o zi...”), care s-a bucurat de aprecierea publicului și a criticii de specialitate. Ovidiu Scridon are la activ, din 1997
„Ție, jumătatea lumii mele!” la New York [Corola-blog/BlogPost/93188_a_94480]
-
limbile greacă și slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca “Jurământul tinerilor vlahi”, diferite discursuri rostite în fata ostașilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viața voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduși de Vlad asupra pecenegilor, însoțit de note muzicale etc. Atunci se miră și se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: “de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea și
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
Vladimirești, au refăcut-o din nou reluând activitatea comuniunii. La 8 August 1990, maica-poetă urcă la Osana Luminii. Poeta-monahie Maica Teodosia a fost și este o taină a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat Fecioarei Maria, care i-a pecetluit slova de foc a evlaviei, cu aura țâșnirii harice, prelinsă ca o lacrimă de suferință sfântă și jertfă aleasă în Icoana martiriului său. Rugul aprins „Fecioară a nenseratului veac/ Sfântă Maică a
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
limba ta / Te poți opri din plâns. // Iar când nu poți / nici plânge și nici râde, / Când nu poți mângâia / Și nici cânta, / Cu-al tău cânt, / Cu cerul tău în față, / Tu taci atuncea, / Tot în limba ta.” Un imn înălțător al lui Grigore Vieru este și poezia „Limba noastră cea română”: „Sărut vatra și-al ei nume/ Care veșnic ne adună,/ Vatra ce-a născut pe lume/ Limba noastră cea română.//...// Pre pământ străvechi și magic/ Numai dânsa ni
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
munte" (ceea ce poate să însemne, totuși, un soi de revenire la el însuși, adică la origini, la izvoare). O "stană" (de bun-simț), un "munte", fusese și mătușa lui Pantazi, neprețuita damă nobilă de verde, vrednică, ea, de toată lauda și imnul turiferarului, atunci când vrea, Mateiu; un pisc altissim desemnând, de altfel, și numele de stirpe, Negoianu, al incalificabilei Sultana. Și ce perversă-i ironia lui Mateiu (sau - cine știe? - poate că a sorții!). Căci, între "turnurile" astea "fulgerate" (care, la Tarot
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
Ilie Constantin In 1966, coșmarul obligatoriei inspirații realist-socialiste dispare aproape cu desăvârșire din poezia mea, judecând după placheta de abia 50 de pagini, Clepsidra, apărută la EPL, la începutul lunii mai! Controlatul viraj ideologic luat de regim e bine cunoscut: imnurile și celelalte produse de comandă socială nu mai erau impuse, ci doar călduros "recomandate", autorii lor (care parcă se înmulțiseră, în loc să se împuțineze!) primind remunerații sporite... La Paris, prin anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
viziunea nemăsuratelor câmpii de după viață: Oare nu tot astfel vei privi traversându-le monotonele câmpii ale cerului? Scris prin iulie-octombrie 1960, poemul "sfărâmat" din care am salvat trei poezii (pentru mine) definitorii, se încheie, în versiunea inițială, cu un sumbru imn de slavă comunismului, riscând să pulverizeze și sintagma titlu la care țin atât, Desprinderea de țărm:"Ritm înfrățit de inimi comuniste / Vestește azi în lume că racheta / S-a ridicat cu oameni către stele / Și s-a-mplinit Desprinderea de țărm!" Iar
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
pagină a partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea, în integrum, de către violă, a Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română.
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
pe Nicolae Filimon ca interpret și exeget. Nenumărate portrete a realizat Viorel Cosma privind pe muzicienii noștri din trecut și de azi. El a pus în relief rolul muzicii militare în epopeea națională a românilor și în acest context afirmarea Imnului Național al cărui periplu a fost redat de muzicologul nostru cu o cutezătoare temeritate într-un timp în care compoziția de referință era supusă tăcerii absolute. De la Viorel Cosma știm astăzi cât de sincronă și de intensă a fost prezența
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
muncii, a omului nou și a vieții noi. Optimismul obligatoriu răzbate în lozinci versificate, îndemnuri mobilizatoare, încrederea în viitorul măreț, confirmarea politicii partidului. Cultul conducătorului iubit ridică statuia pe un soclu din ce în ce mai impunător. Poezia își face datoria față de prezent prin imnuri și ode înălțate partidului unic, omagii succesive lui Stalin, Dej, Ceaușescu, montaje literare patriotice și partinice, poeme epic-eroice, apoteoza "epocii de aur". A. Toma dezvăluie din titlul antologiei sale de autor necesitatea de a cânta optimist viața și a ignora
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
de autor necesitatea de a cânta optimist viața și a ignora total tema morții. Cântul vieții (ed. I, 1950; ed. II, 1951, cu o prefață de Ion Vitner) reflectă toate obligațiile epocii: caracterul antiburghez, glorificarea luptei de clasă (ca în Imn pumnului ridicat), modelul eroismului sovietic, imnuri partidului, republicii, femeilor antifasciste etc. - vehiculare a tuturor clișeelor. Jelania poetului evazionist caricaturizează vechea poezie: "Sunt spectrul vechiului poet -/ Individualist estet,/ Suprarealist, obscurantist,/ Hermetist, evazionist -/ În sfârșit, Ťfostulť scriitor,/ Sedentar bugetivor,/ Cântând ce se
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
optimist viața și a ignora total tema morții. Cântul vieții (ed. I, 1950; ed. II, 1951, cu o prefață de Ion Vitner) reflectă toate obligațiile epocii: caracterul antiburghez, glorificarea luptei de clasă (ca în Imn pumnului ridicat), modelul eroismului sovietic, imnuri partidului, republicii, femeilor antifasciste etc. - vehiculare a tuturor clișeelor. Jelania poetului evazionist caricaturizează vechea poezie: "Sunt spectrul vechiului poet -/ Individualist estet,/ Suprarealist, obscurantist,/ Hermetist, evazionist -/ În sfârșit, Ťfostulť scriitor,/ Sedentar bugetivor,/ Cântând ce se plătea în piață:/ Moartea, neantul, sila
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
că nu se referă la nimeni anume. Abia acum însă, cu cel de-al patrulea film din seria Epocii de Gheață, atât prin câteva mituri esențiale ale Europei, cât și prin sau mai ales prin utilizarea ca fundal muzical a Imnului Europei, tot ce poate fi morală (a fabulei filmului) țintește precis către Europa. Desigur, aceeași indes- tructibilă veveriță - Lăcomia - revine. Numai că de data asta ea nu mai face doar interludii hazlii, aproape aleatoare sau divagaționiste. Incidența micului animal mai
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
Age 4: Deriva Continentelor, poziția morală/moralizantă americană, punând apocalipsa Terei pe umeii Europei, vrea să indice „natura răului” în om, și mai ales în acel om care e ilustrat la maxim de către istoria și cultura Europei. În film, Imnul Europei apare atunci când veverița (lăcomia) vede în fundul mării Ghinda Făgăduinței. Imnul este redus la semnale scurte, dar deja... promițătoare. Apoi, atunci când monști-siernă îi atrag spre moarte pe toți eroii pozitivi ai filmului (la un moment dat sirenele criminale se
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]