861 matches
-
creației argheziene se alimentează, în planul mental, prediscursiv, din surse biografice cu mare potențial conflictual, grefate, se știe, pe un datum structural inconformist în raport cu sine însuși, dar și cu o alteritate pe care o desconsideră din varii motive: ipocrizie, mediocritate, imoralitate, interes meschin etc. Putem vorbi, la Arghezi, de o capacitate inepuizabilă de contestare, de negare, detectabilă în aproape fiecare text publicistic, în diferite grade de intensitate și într-o diversitate impresionantă de forme, de la un singur rând ce poate exprima
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în perenitatea catastrofei și își asumă, bravând, păcatul pentru ca acesta să se dovedească a fi imposibil, nesociabil și intolerabil; el scoate în evidență nedreptatea, sperând că aceasta se va autoanula prin homeopatia supralicitării și a scandalului"150. Prin această optică, imoralitatea cinismului se comportă ca un antidot. 5. Discursul polemic între explicit și implicit 5.1. Polemica explicită. 5.1.1. Scrisoarea deschisă. În publicistica argheziană scrisoarea deschisă reprezintă o formă fixă polemicii explicite, iar dacă ar fi să-i găsim
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Cortina cade în timp ce o voce din "off" rostește baritonal: "Numele domnului fie lăudat". Întregul text pare scris pentru a fi jucat oriunde și oricând, în genul comediilor stradale care ridiculizează malformațiile unei lumii decăzute, în fond subiecte satirice atemporale: ipocrizia, imoralitatea, abuzurile de tot felul etc. De data asta, nu dialogismul (polifonia internă a textului), ci formula dialogică propriu-zisă dinamizează narațiunea, imprimându-i accente ale unei oralități savuroase, specific argheziene, prin versatilitatea discursivă a personajelor care trec, spontan, de la maniera dogmatic-pretențioasă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
însoțea boala fiind expresia focului ce le ardea în suflet ...). De fapt, statisticile arătau încă de pe atunci că tuberculoza lovea mai ales ... săracii, proletarii mahalalelor, fiind boala sărăciei și a mizeriei, a lipsei de igienă, boala ce reflecta degradarea și imoralitatea... Tuberculoza nu era însă ca marile epidemii ale trecutului. Bolnavii erau diferiți, în funcție de ... condițiile socio-economice și de stilul de viață: bogații puteau merge să se trateze în țări însorite, în sanatorii luxoase, organizate ca microsocietăți cu obiceiuri specifice: cură de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
judecată care se va menține până în secolul al XVIII-lea." 2. Condamnarea platoniciană Platon se manifestă împotriva teatrului în calitate de metafizician și moralist, totodată. Arta aceasta, care-l menține pe om în universul sensibil și nu-i propune decât modele de imoralitate, este pernicioasă. Platon își dezvoltă ideile despre teatru în special în Republica, text scris între 389 și 370 î.H. În acest lung dialog filosofic, divizat prin tradiție în zece cărți, Socrate și câțiva atenieni discută pentru a defini justiția
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Când vrea, pentru vecie, să le distrugă stirpea". (379c, 380a) Platon mai critică în Cartea III istorisirile care, departe de a-l reprezenta pe omul de vază înțelept și măsurat, descriu eroi năbădăioși, propunându-i omului, drept modele, capodopere de imoralitate. Acest pasaj, care pune problema finalității morale a literaturii, în special a epopeii și teatrului, va face să curgă multă cerneală. El va fi foarte des reluat și comentat de teoreticieni. Abatele Du Bos, de exemplu, în 1719, în Réflexions
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
reflecții despre comedie, Bossuet respinge punctul de vedere al acestui preot care, predând filosofia și teologia la Paris, se bucură de o mare autoritate. Acest teatin 59, de origine italiană, ia apărarea teatrului împotriva tuturor celor care-l taxează de imoralitate, într-o scrisoare deschisă în care afirmă: "comedia, așa cum este ea astăzi, nu are nimic împotriva bunelor moravuri". Bossuet, în răspunsul său, atacă violent teatrul, în special piesele lui Molière, prea înțelegător, spune el, față de infidelitatea conjugală.60 "Va trebui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fiecare să se vadă și să se iubească în ceilalți, pentru ca toți să fie mai uniți prin asta." 2.3. Realismul iluzionist al dramei burgheze Când tragedia și comedia își pierd orice credibilitate, pentru că păcătuiesc, în ochii publicului, atât prin imoralitate, cât și prin neverosimil, se naște drama. "Este oare permis să trezești interesul unui popor pentru Teatru și să faci lacrimile să curgă la un eveniment care, presupunându-l adevărat și petrecut sub ochii săi între cetățeni, nu ar putea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
solide justiției rezolvând prin experiență chestiunile de criminalitate, nu înseamnă asta să fim lucrătorii cei mai utili și cei mai morali ai genului uman? De aceea s-a indignat adesea în fața nedreptății acuzației contemporanilor săi ce-i taxau opera de imoralitate sub pretextul că zugrăvește acolo viciul. Dacă se străduiește să descrie mizeria și nebunia umană sub toate formele sale, o face în scopul moral de a descoperi cauzele răului social, cu speranța de a le eradica. În Prefața la Cârciuma
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tragediei clasice. (n.tr.) 59 Călugăr din ordinul fondat de Gaetano de Tiene și P. Carafa (episcop de Theato), pentru a reforma moravurile clerului. (n.tr.) 60 Bossuet este departe de a fi primul care-l taxează pe Molière de imoralitate. Autorul lui Tartuffe și al lui Dom Juan, opere care dovedesc un spirit libertin, a dezlănțuit trăsnetele nu numai ale partidului cucernicilor, ci și pe cele ale predicatorilor cei mai cunoscuți, ca Bourdaloue în special. 61 Citat din Horațiu, Arta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spasmodic, isteric etc. precum și râsul social, convențional, politicos, de primire sau de excludere. În legătură cu acest aspect, reținem că Bergson absolutiza importanța complicității în comic și sublinia că insociabilitatea poate fi plasată pe o treaptă superioară a cauzelor rizibilului, chiar înaintea imoralității. În plus, s-a observat că se poate distinge comicul social, cel de sancționare a abaterii de la norma de conduită socială, de râsul antisocial, de sancționare a normei dintr-o perspectivă individualistă 19. Trebuie făcută, de altfel, precizarea că funcția
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
așadar, determinante ale personalității lui Caragiale în acord cu imaginea comediografului exemplar. Susținerea acesteia este completată și de câteva elemente biografice notorii ale acestui autor comic care, dacă n-a fost persecutat de biserică, a fost în schimb acuzat de imoralitate de către o societate imorală, a fost evaluat depreciativ în mod constant de către un for academic cu un simț al valorii discutabil, a fost, într-un fel, ostracizat și neînțeles până la sfârșitul vieții și încă extrem de controversat în posteritate. Atributele conduitei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
doar după dezechilibrul produs din snobism, dintr-un "capriț", în armonia căminelor lor, personajele din Camere mobilate își regăsesc echilibrul după ce au experimentat până la saturație alte variante de confort (sau inconfort) posibile. Comună celor doi autori este și viziunea asupra imoralității lumii citadide: asupra "diplomației" damelor, capabile să "traducă" nu doar "ciufuți bătrâni", ci și tineri chiriași buni de exploatat pentru plata datoriilor, asupra seninătății cu care soții sunt înșelați în propriile camere, asupra unei lumi corupte și desfrânate, reflectate cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de scrisori între personajele deja repartizate în triunghiuri amoroase cu multe laturi comune. Declarațiile în maniera ridicol-pasională a lui Rică Venturiano, biletele conspirative de tipul celui adresat "Bibicului", dar și zeflemitoarele și insinuantele avertismente anonime sunt suficient de grăitoare în privința imoralității situațiilor, a jocului de măști permanentizat și mai ales a caracterizării personajelor. Limbajul oglindește și în cazul acestora lipsa de instrucție elementară, violența de mahala sau închistarea în automatisme specifice meseriei. Pentru ilustrarea noianului de agramatisme sugestive pentru primul caz
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
neînvins de tată"79, "sentimentul patern"80, care zădărnicește mereu eforturile de eliberare din chingile relațiilor de cuplu. În afara enunțurilor ironice, preponderente între strategiile de eclipsare a sensului real intenționat, alegoria servește aceluiași scop de ocultație ingenioasă a elementelor de imoralitate în lumea lui Urmuz, și, uneori, în cea a lui Caragiale. Astfel, sedus de pălnie, Stamate "începu să-și taie în fiecare noapte, cu foarfeca, legăturile ce-l țineau legat de țăruș și, spre a putea da frâu liber dragostei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
române, Editura Aristarc, București, 1998, p. 439. 52 Romul Munteanu, Farsa tragică, ed. cit., p. 22. 53 Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, în Artiști și idei literare române, Biblioteca "Dimineața", nr. 128, București, 1930, pp. 17-18. 54 Despre imoralitatea Ancăi scria și Nicolae Manolescu în următorii termeni: "Nu numai că nu e nimic etic în Anca, dar în patima ei este mai degrabă obsesie, decât suferintă. Nu poate fi compătimită. E un caz patologic, nu tragic, în sens nobil
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de Poliție din Los Angeles: 03.04.1947 Stimată domnișoară Lake, Vă informăm prin prezenta că în cu data de 15.03.1947 Leland C. Blanchard a fost demis oficial din cadrul Departamentului de Poliție din Los Angeles, pe motiv de imoralitate. Dumneavoastră sunteți beneficiarul contului său de la banca Los Angeles City Credit Union și, întrucât domnul Blanchard nu poate fi contactat, am găsit de cuviință să vă remitem soldul existent. Cu cele mai bune urări, Sergent Leonard V. Strock, Direcția Personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
natură, care există prin aspectul ei exterior, trebuia percepută lumea individuală, a omului, de la contemplarea senină până la limitele disperării. Dar cui să spună toate astea? El, zburând gol pușcă pe deasupra orașului, pe deasupra tuturor, urmărit de toate unitățile de pompieri, pentru imoralitate, brusc reîntors din vis. Cum poate omul să zboare, să plutească, și este atât de ușor, practic fără greutate, doar Împingând ușor cu degetele picioarelor? Întrebarea asta aproape obsesivă, stând cu genunchii Înfipți În dușumeaua de lemn pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În loc să convoace Consiliul Revoluționar la o ședință nocturnă, compuse Într-o jumătate de oră, dintr-o trăsătură de condei, fără ștersături și modificări, un articol pentru ziarul de vineri: un răspuns pentru Țvi Kropotkin la problema prețului moralității contra prețului imoralității Într-o perioadă a violențelor zilnice. Tot felul de lupi sau de așa-ziși lupi predică un fel de darwinism primitiv, strigă că În vreme de război moralitatea, asemenea femeilor și copiilor, trebuie să rămână acasă, că dacă ne vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
strălucea Între lapte și brânzeturi, reevaluând În gând expresia „prețul moralității“ din titlul articolului pe care Îl scrisese noaptea trecută. Nu găsi nici un motiv s-o corecteze sau s-o schimbe. Există un preț al moralității și un preț al imoralității, iar Întrebarea corectă este de fapt: Care e prețul prețului, adică, În ce constau esența și scopul vieții? Totul decurge din această Întrebare. Sau cel puțin ar trebui să decurgă. Inclusiv comportamentul nostru În Teritorii. Fima Închise frigiderul și decise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lui Gosse, care fusese mult mai apropiat de Symonds, acesta avea un mariaj nefericit cu o femeie de un puritanism sever, care dezaproba profund ținuta operei soțului său, pe care o privea ca fiind păgână, hiperestetizantă și prea tolerantă față de imoralitate. Henry reținu această donnée și, mai târziu, o Întrețesu Într-o scurtă povestire sumbră, Autorul lui Beltraffio, una dintre primele despre viața literară, În care soția unui romancier detestă atât de tare cartea la care lucrează acesta, Încât preferă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cărui străbatere echivalează cu cunoașterea, iar cel care a apucat să afle adevărul nu se mai poate purta în viață decît conform lui. Și astfel, atitudinea omului, dictată fiind de lumina adevărului, va fi una morală. De aici reiese că imoralitatea înseamnă neștiință sau confundarea falsității cu adevărul. În toate aceste considerații, adevărul presupune o concordanță între spusele unui om și starea de lucruri la care se referă ele. Dacă frazele mele corespund realității ele sunt adevărate. Concluzie: adevărul e adecvarea
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
modestă, traiul cu îndestulare [î]i era asigurat, încît zeci de mii de brațe erau puse în mișcare printr-o muncă folositoare, care-i ferea în mod egal și de moleșirea produsă prin prea mari bogății și de istovirea și imoralitatea produsă prin sărăcie și lipsă. Animalul făcător de unelte, precum definește Aristotel pe om, era un animal liniștit și neturburat de grija pentru a doua zi. {EminescuOpX 72} În veacul nostru însă lucrurile iau o formă foarte amenințătoare pentru cel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
introducerea înnoiturelor ci, cedând fără împrotivire, au contribuit fără de voie prin păcat de omisiune, la starea deplorabilă de astăzi. Cât despre preferința ce am dat-o reteveiului, aceasta e o aserțiune cu totul gratuită. Comitetele de salut public sânt culmea imoralității, pe lângă cari bâta și reteveiul sânt mijloace naive. Atâta am susținut nimic mai mult. Amândouă mijloacele însă sânt condamnabile. A deduce din zisele noastre preferența pentru vreunul din aceste mijloace este a imputa unui iurist că preferă furtul în locul tâlhăriei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
scape de orice răspundere directă și controlabilă. Amândouă scopurile acestea le-au ajuns prin amăgire și prin spoliare. Scăderea în sine nu este răul cel mare. Adevărata hoție consistă în primirea din capul locului a rublei pe patru franci, iar imoralitatea consistă în specula făcută de casele publice asupra scăderii ce-avea să se-ntîmple c-o zi sau două mai târziu. Dar-asupra tuturor acestora vom mai reveni. [24 ianuarie 1870] ["ALALTĂIERI S-A ÎNTÎMPLAT O MINUNE... Alaltăieri s-a întîmplat o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]