23,403 matches
-
tip de formație intelectuală marchează performanțele academice ale unei persoane, dovedind în același timp modul în care societatea însăși se raportează la cultură: Jacques Le Rider face figură separată printre profesori la universități americane, specializarea sa e mult mai strictă, implicarea în spațiul public mult mai redusă, înfățișându-se ca reprezentant al unei Franțe ce plânge încă decăderea culturii înalte. Pare de mult mai mare succes formula permanentei raportări la spațiul public și amestecul relaxant de mare cultură și civism din
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
pentru Chițac și Stănculescu." Pentru ziariștii de la Evenimentul nu încape îndoială ce vrea acest recurs. În schimb cei de la ADEVĂRUL vor să treacă drept naivi afirmînd într-un titlu cu litere mari " Generalii Stănculescu și Chițac vor fi rejudecați pentru implicarea lor în evenimentele de la Timișoara". Acesta ar fi scopul recursului declarat de Joiță Tănase pentru experimentații și mai ales neîncrezătorii ziariști de la Adevărul. Fără doar și poate că atît Chițac cît mai ales Stănculescu au jucat la Timișoara două roluri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, publicat recent de o editură americană universitară, University Press of Kentucky, e poate primul, în tot cazul între primele care investighează rolul acestor posturi de radio din perspectiva cercetătorului, deci fără o implicare emoțională. E un studiu care nu apare întîmplător în America, nu în Europa de Est și nici măcar în Europa occidentală. Conform afirmațiilor lui Puddington, care a fost el însuși director adjunct al postului Europa Liberă la biroul din New York între 1985-1993, iar
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
în țările cu regim comunist. Posturi de radio ca Europa Liberă au apărut ca instrument ideologic în această campanie a războiului rece, iar după părerea lui Puddington, ele au adus victoria, mai mult decît orice altceva. Puddington descrie pe larg implicarea CIA-ului în formarea și dirijarea acestor posturi de radio, dar o să mă opresc asupra analizei lui referitoare la funcționarea din interior mai curînd decît asupra influențelor din afară. În primii ani, strategia Europei Libere a fost de a identifica
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
În timpul unor evenimente similare petrecute în acel an, mișcarea poloneză de la Poznan, postul de radio s-a achitat impecabil de misiunea sa ideologică, crede autorul, păstrînd o atitutudine bine temperată și evitînd să arunce gaz peste foc. În Ungaria, însă, implicarea Europei Libere a fost alta și datorită faptului că staff-ul postului era altul: nu vestici capabili să-și controleze reacțiile, ci partizani unguri pentru care miza era personală și deci mult mai mare. Am atins astfel cele două probleme
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
faptului că staff-ul postului era altul: nu vestici capabili să-și controleze reacțiile, ci partizani unguri pentru care miza era personală și deci mult mai mare. Am atins astfel cele două probleme importante pe care le semnalează autorul în legătură cu implicarea occidentală în eliminarea comunismului din Europa de Est. În condițiile în care se ducea un război rece, deci nu se putea pune problema unei intervenții armate directe, cum se putea justifica etic și moral misiunea unui post de radio care emancipa ațîțînd
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
piele nu încăpea nici un fel de întrebare. E aproape o ironie faptul că astăzi Fulbright este numele unei burse acordate cercetătorilor din toată lumea întreagă care vor să traverseze vechea graniță dintre Est și Vest. A doua problemă se referă la implicarea intelectualilor sau militanților din exil în emisiunile sau chiar în conducerea Europei Libere. Părerea lui Puddington este că această implicare a fost deseori o sursă de grave conflicte și că ea ar sta chiar la baza actualelor conflicte etnice și
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
cercetătorilor din toată lumea întreagă care vor să traverseze vechea graniță dintre Est și Vest. A doua problemă se referă la implicarea intelectualilor sau militanților din exil în emisiunile sau chiar în conducerea Europei Libere. Părerea lui Puddington este că această implicare a fost deseori o sursă de grave conflicte și că ea ar sta chiar la baza actualelor conflicte etnice și naționaliste din estul Europei. Luptînd pentru dominație, diverse grupări au ajuns să uite că reprezintă același ideal ca și toți
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
în construcții retorice grave și cu o bogată substanță analitică, el a acoperit, de-a lungul multor ani, atît nivelul criticii de întîmpinare și al textului de receptare, cît și pe celălalt, mult mai riscant și mai greu abordabil, al implicării morale și al atitudinii tranșante. Dacă înainte de 1990 și în primii ani după, el era de multe ori imprevizibil și manifesta o anumită labilitate a atitudinilor, în ultimii ani, atunci cînd libertatea presei era deja consolidată, campania dusă de CRC
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
compunerii lui, spectaculosul ritm al pașilor de step, comentariul muzical, atmosfera filmului mut, poezia luminilor, cheia costumelor, eleganța simplității, armonia dintre toate acestea, repet, a fost cuceritoare. Relația dintre Dan Puric și partenera sa, actrița Carmen Ungureanu, este și rezultatul implicării coregrafei Malou Josef, un extraordinar profesionist al scenei și al scenografei Liliana Cenean. Dinspre lumea scenografilor Irina Solomon și Dragoș Buhagiar a plecat, la Teatrul Nottara, tentație de a crea un spectacol al cărui protagonist să fie costumul de teatru
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
când în realitate România a reprezentat factorul cheie în victoria rușilor; dobândirea nordului Bulgariei în 1920, și nu în 1914; dreptul minorităților promulgat după tratatul cu Austria, în 1919, și nu după cel de la Trianon din 1920; controversata temă a implicării României în atacarea Uniunii Sovietice cu scopul de a recâștiga teritoriile pierdute ca o consecință a pactului Molotov-Ribbentrop (pe care nu-l menționați) etc. Cât de importante sunt ele în economia generală a articolului dumneavoastră? T.J.: Toate acestea îmi sună
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
care trece neobservată. La limită, chiar demonstrația de stradă (sau mitingul), asimilarea orientată a individului în mulțime este regeneratoare. Exista cândva și soluția hibridă a chermezelor muncitorești, promovând un soi de câmpenism în forme sindicale). Trăind opac cu prejudecata că implicarea înseamnă dispersie, uităm un adevăr simplu: nerealizarea stă tocmai în drămuirea forțelor; abia voluntariatul înseamnă odihnă! La noi odihna este parazitată de comoditate, de o sumă de mici aranjamente temporare cu oboseala. Odihna adevărată e în fapt cea care te
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Cristian Teodorescu Am discutat cu mai mulți parlamentari și cu vreo trei analiști politici despre dezimunizarea lui CVTudor. De unde mă așteptam să aud cam același punct de vedere, cu normalele diferențe de exprimare și de implicare, am primit răspunsuri care m-au convins că lumea politică se complace într-o problemă CVTudor. Cei cîțiva reprezentanți ai PSD cărora le-am cerut părerea, mi-au spus fie că Justiția trebuie să cerceteze cu atenție cazul, fie că
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
te simți singur printre oameni de afaceri și politicieni în acțiune ; cu o lejeritate neelitistă și cu un firesc încurajator. Iar dincolo de toate astea, Caius Dobrescu scrie ca un om care nu se sfiește de propriile dorințe de acțiune și implicare, nicidecum ca un filosof rentier, ci ca un eventual viitor decident. Printre tot felul de intelectuali "apolitici" infernali în apolitismul lor, Caius Dobrescu are curaj să spună: "Nu mă sperie deloc, ba chiar mă mobilizează ideea de a acționa asupra
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
rafinat al contraculturii care ia naștere în interstițiile acestui marxism de grotă va asigura României un loc pe agenda noilor generații de istorici ai mentalităților." Caius Dobrescu face și o discuție mult mai atentă decît am întîlnit de obicei în jurul implicării/neimplicării intelectualilor în politică: "Deși într-un mod infinit mai puțin violent și iresponsabil, intelighenții afirmați în anii '60 au intrat în anii '90 în politică aproximativ în același fel în care au făcut-o în perioada interbelică generația lui
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
doi au înfăptuit dictatura aceea. Restul au fost niște nevinovați sau, în fond, ei înșiși victime. Nu actori? Nu! Ei au fost cu toții victime! Și asta este pentru mine foarte important: vreau să arăt acel sistem al realității cotidiene, al implicărilor la diferite nivele care fac posibilă o dictatură de aceste dimensiuni, cum a fost aceea a Ceaușeștilor. O colaborare a tuturor? Nu a tuturor, zic, dar a unei părți foarte mari. Și nu numai colaborare, a fost un fel de
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
biografie. Că așa stau lucrurile, o dovedesc măsura în care s-au integrat în viața culturală din orașele unde și-au avut catedrele, faptul că, după repatriere, au creat sau întărit catedre de română în prestigioase universități și, mai ales, implicarea afectivă subiacentă din notațiile lor. Îi numim, în ordine cronologică, pe Ramiro Ortiz, fondatorul Catedrei de română la Universitatea din Padova, la jumătatea anilor '30, după ce crease Catedra de italiană la cea din București (unde a trăit, cu excepția a doi
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
italiana nel Banato (edizione dell'Instituto Italiano di Cultura in Romania, sezione di Timișoara, 1939) iar B. Mazzoni în prefața la propriul volum, Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța (ETS, Pisa, 1999). În cei 22 de ani de pasionată implicare în cultura noastră (prin cursuri universitare și îndrumarea tinerilor, între care G. Călinescu, E. Papu, N. Façon, colaborări la reviste, fondate sau nu de el, prin participarea la cenaclul "Sburătorul" și la viața Academiei Române), Ortiz și-a valorificat întinsa operă
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
apropiat de "generația războiului" decât de "leatul" său, Cornel Regman observă că mai degrabă este vorba despre o "înrudire cu Șerban Cioculescu, urmaș direct al școlii lovinesciene, prin pasiunea pentru glosarea faptelor de istorie literară (...), cu precizarea că la înaintaș, implicarea susținută a eului, cu toate ale sale: orgolii, resentimente, incriminări, joacă un rol cu totul secundar în țesătură narativă". Toate acestea, după ce exclamase la un moment dat: Stranie alcătuire mai e totuși Alexandru George!" Despre Grigurcu vorbește ca despre "criticul-poet
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
tratăm un public ostil, indiferent sau entuziast, cu alte cuvinte, cum să ne adaptăm lui, să-i reținem atenția (prin punctarea textului cu elemente de intensitate, prin noutate, contrast, relevanță, succesiune rapidă a ideilor, chiar repetiții). Alegem gradul nostru de implicare în text și sîntem avertizați asupra consecințelor. Autoarea ne furnizează și cîteva sfaturi pentru a gîndi pozitiv în momentul scrierii unui text: Cînd alegeți tonul și rolul: * Gîndiți-vă la contextul în care scrieți! * Amintiți-vă de acele personalități care v-
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
în urechile Occidentului, Keene constată o discrepanță metafizică, o falie existențială în care însăși identitatea lui Havel nu avea cum să nu se surpe. Retorica lui Keene e dezagreabilă: pompoasă, dornică de generalizări și amatoare de senzaționalisme, impersonală acolo unde implicarea directă a autorului e cît se poate de evidentă. Nu știu cîți ar citi această carte cu plăcere. Nu e mai puțin adevărat că John Keene este printre cei mai autorizați (dacă nu cel mai) să conceapă o biografie Vaclav
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
Nu am apucat niciodată să aflu, de pildă, dacă autorul meu preferat, Ernesto Sabato, a avut în familie tarați, sau nebuni. Lumea noastră a fost de o violență și de o urîțenie nesfîrșite. Atunci de ce să te mai întrebi de unde implicarea. Eu mi-am trăit copilăria în anii '50, adică într-un deceniu foarte violent. Pesemne că eu, copil, am prelucrat-o în vreun fel, i-am atribuit cauze, am dezvoltat mecanisme și tehnici de apărare, de eschivă, foarte asemănătoare celor
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
ei sau că li se întîmplă, ca și nouă, celorlalți, să trăiască din amintirea unor lecturi. Un oarecare grad de generalitate a răspunsurilor era inevitabil. Mărturisesc că mi-ar fi plăcut să simt în ele o mai personală și concretă implicare. O problemă de neocolit cînd vorbim de preferințe literare este cercul strîmt din care acestea sînt recoltate. Avem de a face aproape exclusiv cu opțiunile unor literați, în majoritate, scriitori ei înșiși. E adevărat că, pînă la un punct, ei
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
ale unei tragedii. Un derapaj al basului sau al sopranei, o paloare a vocii de alto, timbritatea inegală a tenorului... răstoarnă cîteva fire de pai carul cu fîn? Ce este sigur, această producție româno-italiană nu ar fi fost posibilă fără implicarea, de fapt și de drept, a melomanilor din "Rotary International" și "Lions International". Tot aici, la noi, câteva flash-uri ale calității evenimentului mondial. În lunga noapte de 27 ianuarie. Transmisia radiofonică (România Cultural - România Muzical) prin satelit - în direct
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
sale față de Eminescu? Dl Rusu ar merita din plin să-i fac, la rîndul meu, un proces de intenție, bănuindu-l de o sfîntă invidie necolegială. Dar nici așa n-aș reuși să-l egalez în josnicia pusă în sugestia implicării criticului ambasador în scandalul financiar al pavilionului românesc de la Expoziția Mondială de la Lisabona de acum doi ani. Acestea și altele nu sînt în chestie, cum îi plăcea să spună lui Titu Maiorescu. Talmeș-balmeșul din articolul d-lui Rusu îl descalifică
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]