617 matches
-
în locul rusei și al dialectelor lemnoase, să izbutesc a o șprehui fluent, nu doar a o consulta ca pe o limbă moartă; poate și o inițiere mai profundă în muzicile clasice. Asta e. Și nici nu cred că a venit implozia bolșeviciului prea târziu. "Prea", nu; "târziu", da. O altă întrebare de "oracol" pentru același individ pomenit mai sus: Ce crezi că ai ratat (în viață) și mai poți recupera? Aceeași chestie călătoriile, ieșirile, excursiile pe mapamond, dintotdeauna jinduite. Mă avertiza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
datoriilor prin eșecul de a crea economiile liberalizate pe care erau desemnate să le stimuleze; într-adevăr, consecințele erau cel mai adesea forme de pseudo-liberalism susținând infrastructuri politice și economice ineficiente și corupte care altfel ar fi putut suferi o implozie. În al doilea rând, împovărau economiile țărilor debitoare cu noi plăți ale dobânzilor pe capital care includeau sume deja exportate clandestin de elitele conducătoare. În al treilea rând, presiunea asupra Fondului din partea țărilor creditoare puternice pentru a evita amânarea termenelor
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
liaison dangereuse, ci altfel, eu aș zice exact pe dos. Sciziunea personalității se traduce aici prin întreruperea violentă a continuității. L’éternelle querelle entre les anciens et les modernes s-a transformat la noi într-o - hai să ne imaginăm - implozie a podului prieteniei de la Giurgiu, care leagă Bulgaria de România. „Înaintea noastră e tabula rasa“, zice tânărul, „După noi e haosul“, zice bătrânul. Pe nici unul din cei doi nu-l interesează dacă cel de dinainte a avut ceva de dat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
intervenție la depozitul de muniție, pentru apărarea centurii Bucureștiului. Deci, desenate, știam din timp de pace, aveam recunoașteri la fața locului, ne legam topografic. Mai puțin de regim; de căderea regimului, nimic. S. B.: De un atac intern, de o implozie... M. M.: Absolut nimic! Totul era bazat doar pe următoarele elemente: că se parașutează unii, că ne atacă alții, că ne atacă la Dunăre și noi mergem către Giurgiu. Deci, asta era și pe planșele de acolo, erau la nivel
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la putere (v. cazul lui Iustinian I însuși). Mult mai târziu, în Țările Române, afirmarea reală a nobilimii locale în plan politic va începe abia în secolul XVII, odată cu declinul regimului voievodal centralizat (de altfel, emanciparea ei va duce la implozia sistemului medieval de guvernare și la trecerea către formele moderne de organizare a puterii). Cu toate că între autocrat și înalții demnitari din birocrația statului bizantin au avut loc în perioada pre- și imediat post-iconoclastă confruntări severe cu privire la punerea în practică și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
-și drept unică țintă construirea stării paradisiace în imanent, inserarea unui eden meșteșugit perfect în spațio-temporal. Acest mecanism de supremă motivație a existenței și meșteșugului terestru a stat la baza tuturor tendințelor utopice. Căderea Babilonului este auto-surparea avântului spre utopie, implozia acestui salt către himera perfecțiunii rostuite în plan terestru. În mijlocul unui astfel de avânt, oamenii decadenței fraternizează cu demonul și își închipuie că sunt pe drumul atingerii absolutului, că sunt la un pas de a intra în cer, turnul alienării
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
semeni damnați la aceleași cazne terifiante, ci doar prezența demonului care abia acum se arată ne-înveșmântat în ispită. Nu mai îmi șoptește învăluitor, ci doar mă privește cu același ochi fatal. Atunci înțeleg că sunt în infern și, în mijlocul imploziilor fără de capăt ale conștiinței mele, simt cum mi se răsucește în abisurile inimii, preschimbate în jar viu, numărul numelui fiarei devenind noul meu nume mistic-deșuchiat. Astfel, sunt renumit, sunt rebotezat de mâna demonică ce aruncă peste mine lavele infernului ștergându
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cetitorii în zațul succedaneului de cafea numit literarmente [s.n.] năut, iar popularmente nechezol, afini câteodată cu subiecții psihologici ai testelor de tip Rorschach ori cu fanii doctrinelor complotiste... (discuție pe un forum, www.centrul-cultural-pitesti.ro, XI.2007) Ghinionul venea odată cu implozia bolșeviciului, funcția înaltă din minister, aglutinarea la Grupul pentru Dialog Social, atacurile furibarde la adresa Gomii, convertirea la filosemitism remunerant, iama în tembeliziuni, statutul de mânz troian al ideologiei politicamente corecte, înfrățirea de ocazie cu Vladimir Tismăneanu, statutul de ocupant periodic
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
masa critică necesară producerii unei reacții nucleare în lanț. Unii au prezentat soluții clasice bazate pe explozii, însă unul dintre fizicieni S. Neddermeyer a susținut că explozia ar dispersa părțile de masă critică, nicidecum nu le-ar aduna. Soluția era implozia, ca și cum ar fi trimise două gloanțe unul asupra celuilalt. Colegii au considerat ideea absurdă, dar Oppenheimer, în ciuda faptului că și pentru el ideea era ciudată, a acceptat analiza, iar experimentele au arătat că soluția era corectă. La o conferință, fizicianul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Cistelecan), în Materia signata și în Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene (1997) descompunerea realului nu mai e urmată neapărat de o transfigurare simbolizantă. Versul se instalează acum în banalitatea amestecată a realului, pentru a declanșa mai degrabă o implozie a imaginarului, în regim oniric: „Trenul urcă ușor, în timp ce noi/ contestăm metafizica. În compartiment intră-un bătrân,/ scoate pălăria de paie, lasă în jur/ un cerc de umbră, desface/ un pui întreg din hârtia ca pergamentul,/ ne îndeamnă să-nfulecăm
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
În Kant, În Fichte, În Hölderlin ori Nietzsche (cu toții, gânditori solicitați de nazism) - nu este, la limită, mai mult, chiar În muzicianul Wagner - decât este Gulagul În Hegel sau În Marx. Sau Teroarea, cu toată simplicitatea, În Rousseau”. Și totuși!... Implozia artistului solitar, Înlănțuit și consumat de nobila inutilitate a creației, tânjește, s-ar zice, uneori, după explozia colectivă care să-i redea vitalitatea haotică a străzii. Nu este chiar cu totul de neînțeles, chiar dacă greu de acceptat, asemenea juvenilă aspirație
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ajuns la Dvs. Simpatia pentru felul lui de a aborda muzica și cultura mă face să-i trimit câte ceva din muzica mea, pe care vă rog să i-o transmiteți. Mă aflu acum Într-o oarecare perioadă de recuperare după implozia totală din ultimii zece ani; În ultimii doi ani ai lui Ceaușescu nu am mai putut călători nici la Moscova. Acum sunt pe cale să reiau contactele cu toată lumea, dar aflu adesea o cortină de fier care se găsea Înainte de cealaltă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Bard College se intitula Eastern European Writers. Selectasem cu precădere autori exilați ei Înșiși: Milosz, Koestler, Kundera, Danilo Ki½, Ionesco. Încercam să mă depărtez, și În acest fel, de mahmureala degenerării oriental-comuniste (căreia nu-i prevedeam, de altfel, o iminentă implozie), rămânând totuși conectat la drama depărtatelor locuri. Asediatul evadase, până la urmă, din Colonia Rino. Obosise, În cele din urmă, să strige, de unul singur, ghemuit În celula camerei sale și asurzit de tropăitul santinelelor străzii: voi rezista, voi sta până la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se adâncește. F. uzează de un aparent neorealism, de sugestia sau de implozia unui metaforism agresiv, într-un discurs care mimează poezia cotidianului. Temele fundamentale rămân moartea și memoria. Poetul, „arheolog înrăit”, caută în morminte viața celor dispăruți și dă de propriul trup (Poșeta veche); evocarea se amestecă ambiguu cu retrăirea traumelor (pierderea
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
Liviu Franga, Spațiul poeziei, VR, 1987, 1; Livius Ciocârlie, Dilema poeticianului, O, 1987, 18; Vasile Popovici, Exigențele rigorii, O, 1987, 40; Mircea Borcilă, Crișu Dascălu, „Dialectica limbajului poetic”, CLG, 1987, 2; Ruja, Parte, I, 197-202; Cornel Ungureanu, Mic tratat despre implozia poetică, „Timișoara”, 1995, 155; Șerban Foarță, Crișu Dascălu-55, O, 1996, 6; Adriana Iliescu, „Havuze de nisip”, PSS, 1996, 6-7; Adrian Dinu Rachieru, Un temperament livresc: Crișu Dascălu, CL, 1997, 3; Livius Bercea, Crișu Dascălu sau Spațiul dintre lingvistic și poetic
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Marian Barbu, „Himera de hârtie”, „Cuvântul libertății”, 1996, 268; Nicolae Coande, „Himera de hârtie”, „Orient latin”, 1997, 12; Nicolae Prelipceanu, Poeții orașului Craiova, RMB, 1998, 31 ianuarie; Gabriel Coșoveanu, Ode închinate crepuscularului, R, 1998, 3; Gabriel Chifu, Un portret al imploziei, R, 2000, 9; Nicolae Coande, Palma cu degete egale, R, 2000, 9; Ioan Lascu, Suferințele maturului solitar, R, 2000, 9. M.I.
DEMETRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286726_a_288055]
-
anormalul” mîzgălește ceea ce poate fi recuperat la limită de aceeași rațiune cu prețul tocmai al conjurării nebuniei. Ceea ce Încearcă ea să facă În romanul Sphinx este să cuprindă ambii poli prin verificarea „substanței” codului, găsindu-i breșa, slăbiciunea, locul de implozie, demonstrînd că valorile culturale ale occidentalului post-creștin nu sînt altceva decît semnele unui joc asemănător cu cel practicat de oulipieni, că nu există, altfel spus, substanță culturală În afara substanței vitale. Ceea ce Înseamnă că o convertire a ultimei În prima fără
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a lui Dimitrie Gusti), continuă cu perioada sovietică și, în acest caz, punctează asupra specificului acesteia și a investigațiilor sociologice din acea perioadă (chiar dacă puține și cu capacitate explicativă redusă, acestea sunt totuși importante). Perioada gorbaciovistă, restructurarea și, după aceea, implozia URSS sunt prezentate poate prea succint, acest fapt implicând pericolul simplificării realității. Mi se pare oarecum pretențioasă ideea de a descrie evenimentele din URSS de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea într-un studiu care își propune analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
extaze, R, 1990, 4; Octavian Soviany, Kaspar Hauser la curțile lui Dracula, APF, 1991, 12; Nicolae Oprea, Timpul crizei, „Calende”, 1992, 1; Diana Adamek, Cămașa albastră de alcool, TR, 1992, 10; Viorel Mureșan, „Atotsfârșitul”, PSS, 1996, 4-5; Al. Florin Țene, Implozia, „Zburătorul”, 1996, 4-10; Diana Adamek, Masca de mercur, TR, 1996, 48; C. Regman, Poetul apoftegmelor-imagini, JL, 1996, 33-38; Pop, Pagini, 221-225; Regman, Dinspre Cercul Literar, 190-194; Dicț. scriit. rom., II, 4-5; Poantă, Dicț. poeți, 75-79; Milea, Sub semnul, 68-83; Cistelecan
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
pieselor populare să intre în sfera unei atenții estetice. Pentru culturile naționale care preluau modelul monumental la mijlocul secolului al XIX-lea, acesta presupunea în același timp o extindere a seriei obiectelor care pot fi apreciate în termeni estetici și o implozie a categoriei frumosului, o eliberare a drepturilor de utilizare a calificărilor supreme. Se deschideau astfel orizonturi aproape nelimitate de valorizare. Orice se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca el însuși să devină victimă, este spectacolul excluderii, prin locul său de martor ignorant (ignorând cauzele răului), neputincios în fața manifestărilor unui Eros negru și aruncat, în cele din urmă, afară, din acest sumbru conac care, în mod narcisist, face implozie în el însuși pentru a dispărea "la picioarele sale", lăsat prada, iremediabil, unei singurătăți înghețate. Naratorul lui Landolfi, zărind un fum măturat de vânt, "fum foarte melancolic în sine" care se ridică în aerul umed și aproape întunecat, descoperă o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
expune, cinematografic, „creșterea și descreșterea” personajului ales, comunismul, cu ajutorul unor decupaje cronologice previzibile, delimitate de schimbarea deținătorilor vizibili ai puterii. Periodizarea pare ușor deductibilă din orice istorie a comunismului est-central-european: al Doilea Război Mondial, cucerirea puterii, stalinismul, comunismul național, modernizarea, implozia. Sunt secvențe ce ar putea fi regăsite oriunde în fostul „lagăr socialist” dacă nu ar fi însoțite de nominalizările poloneze: Gomulka, Gierek, Jaruzelski. Astfel de personalizări ale regimului trimit la un cunoscut reflex al istoriei politice, acela de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de tendința pe care am identificat-o drept emblematică pentru postmodemism. El afirmă pur și simplu că nu există diferență întrucît diferența este numai o condiție a indiferenței. Mai precis, teoria sa este o critică a diferenței, întrucît astăzi, în urma imploziei tuturor sensurilor, ea s-au transpus în universala indiferență. Constituirea diferențelor este, de la un anumit punct, mai puțin dialectică, cât contraproductivă. Este ceea ce se întîmplă în zilele noastre, desigur în Occident, când formarea diferențelor este liberă. Creșterea nelimitată a multiplicității
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cenușie a maselor asigură veșnicia sistemului: Președintele Kuty și soția sa, Mult-Iubita, vor trăi prin supraviețuitorii dictaturii, adică prin sosiile lor multiplicate, căci ele sunt garanția "continuității unui sistem".317 În accepțiunea gravă a fenomenului, se produce de fapt o implozie de identități și semnificații, care duce la alienare, nu într-o societate capitalistă, cum prezicea Baudrillard, ci în cea mai cinică societate comunistă, cum a fost România. Implozia de semnificații în era modernă a fost pentru prima oară descrisă de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sistem".317 În accepțiunea gravă a fenomenului, se produce de fapt o implozie de identități și semnificații, care duce la alienare, nu într-o societate capitalistă, cum prezicea Baudrillard, ci în cea mai cinică societate comunistă, cum a fost România. Implozia de semnificații în era modernă a fost pentru prima oară descrisă de Friedrich Nietzsche. El a numit-o nihilism (cât e apropiat de spiritul Nihiloniei!) și se poate detecta în eroziunea rapidă a structurilor ordonatoare binare în construirea semnificațiilor. "Nu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]