628 matches
-
moderniste care o prezintă ca pe un artist cu conștiință artistică 17. Ca atare, am putea pe de o parte să interpretăm "fenomenul Madona" ca pe un fenomen "postmodernist" în lumina utilizării categoriilor propuse de Baudrillard, cele ale simulării și imploziei, dar pe de altă parte trebuie să fim, de asemenea, conștienți și de punctele care pot propune o lectură a Madonei ca artist modernist. În majoritatea cazurilor, teoretizarea cu privire la fenomenul "postmodern" este tot atît de superficială și de unidimensională, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lumea familiară, de zi cu zi (sau explorează spațiul utopic al fanteziilor sexuale), Anderson își poartă spectatorii în lumi noi total diferite în ce privește imaginile, sunetele, logica. Cu Anderson intrăm într-un nou peisaj postmodern în care oamenii sînt supuși unei implozii tehnologice, în care aparatele familiare produc zgomote ciudate, transformate pe cale electronică și nimic nu este ceea ce pare a fi. Laurie Anderson însăși apare adesea ca ființă extraterestră și (bermensch. Supraomul nietzschean imaginat de ea (menționat în piesa pop "O, Superman
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
genurile familiare ale muzicii populare, Anderson amestecă genurile pop, rock, jazz, blues, gospel, clasic și altele, cu un nou sound electronic și cu imagini create pe calculator pentru a produce un nou tip de spectacol și de artă multimedia o "implozie" postmodernistă între artă "înaltă" și "comună" și genuri muzicale familiare. Într-o secvență din Home of the Brave, spune: "Bun venit în spațiul artei dificile" și apoi interpretează piesa "Language is a Virus From Outer Space" ("Limba este un virus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sale în bun de consum. Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK Jean Baudrillard a fost unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai fenomenului culturii media ai deceniului șapte și începutului deceniului opt. Studiile sale asupra simulării, imploziei, hiperrealității și a efectelor noilor tehnologii informaționale, de comunicare și media au deschis noi drumuri în teoria socială contemporană și au reprezentat o provocare la adresa ortodoxismului dominant. Teza pe care el a susținut-o, aceea a unei rupturi radicale cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de distracții postmoderne, subiectivitatea este fragmentată și se pierde, apărînd un nou tărîm al experienței, care face ca toate teoriile sociale și politice anterioare să pară învechite și irelevante. Lumea propusă de Baudrillard este aceea a unui proces dramatic de implozie, în care clasele, sexele, diferențele politice și chiar domeniile altă dată autonome ale socialului și culturalului s-au contopit, ștergînd toate granițele și diferențele, constituindu-se într-un caleidoscop postmodernist. Stilul și strategiile sale aveau de asemenea un caracter imploziv
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
hipertehnologizate din prezent 6 . De la Baudrillard la cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și postmoderniste, a genului SF și a altor coduri generice de mare popularitate, a stilului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și scriitorii cyberpunk pun în discuție însăși natura societății contemporane, a culturii, valorilor și politicii sale, obligînd cititorul să reevalueze concepte politice și teoretice esențiale. Neuromancer și viziunea lui Baudrillard Categoriile principale propuse de Baudrillard, acelea de "hiperrealitate", "simulare" și "implozie" apar toate în Neuromancer și există asemănări foarte interesante, dar și diferențe între punctele de vedere ale celor doi asupra acestui carusel tehnologic în care, prinși fiind, ne jucăm rolul, suferim și murim. Ambele viziuni descriu o societate supertehnologizată și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îndreptată împotriva celor care ne amenință viața. Mai mult, atît în universul lui Baudrillard cît și în cel al lui Gibson, tehnologia poate reface dar și schimba în mod dramatic oamenii. O dată cu "tehnologizarea" oamenilor și cu umanizarea tehnologiei o nouă implozie a oamenilor și a tehnologiei pune bazele unei noi epoci într-o lume a cyberpunkului, cu un individ istoric nou (ori cu dispariția acestuia, înghițit de o lume a obiectelor). Un astfel de univers ar merita să fie descris în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cazul cu predecesorii lor și, deoarece ei nu sînt nici tehnofili, nici tehnofobi, tinzînd mai curînd spre o echilibrare a efectelor tehnologice expuse în opera lor, observînd atît efectele pozitive cît și pe cele negative ale exploziei tehnologice și ale imploziei tehnologiei, culturii și individualității în epoca actuală. Fiind ei înșiși produse ale culturilor tehnologice consumatoriste (ca și computerele personale, VCR-urile, walkmen-urile și aparatele de radio CB, televiziunea prin cablu și satelit), reprezentanții curentului cyberpunk privesc tehnologia ca fiind omniprezentă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vîrf: ce mai rămîne autentic uman într-o lume în care limitele dintre oameni și tehnologie sînt permanent forțate? Ce mai înseamnă identitatea umană, din moment ce ea poate fi programată? Ce mai rămîne din noțiunile de autenticitate și identitate într-o implozie programată între tehnologie și om? Ce este de fapt această "realitate", capabilă de o simulare atît de vastă? Cum se erodează "realitatea" de astăzi și care sînt consecințele acestei erodări? Evident, Gibson nu răspunde acestor întrebări însă opera lui cel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
moderne, respinsă de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum am mai arătat, viziunea unei implozii radicale între rase, culturi, zone ale lumii este fundamentală în viziunile cyberpunk lansate de Gibson; în mod evident, aceste viziuni descriu desființarea granițelor dintre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum am mai arătat, viziunea unei implozii radicale între rase, culturi, zone ale lumii este fundamentală în viziunile cyberpunk lansate de Gibson; în mod evident, aceste viziuni descriu desființarea granițelor dintre America, Europa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum am mai arătat, viziunea unei implozii radicale între rase, culturi, zone ale lumii este fundamentală în viziunile cyberpunk lansate de Gibson; în mod evident, aceste viziuni descriu desființarea granițelor dintre America, Europa și Lumea a treia, tendință reală în prezent. Există totuși curente contradictorii care vizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trecut, proclamînd "moartea" fenomenului modern și nevoia unor noi strategii și răspunsuri teoretice la dispariția modernismului. Deși Baudrillard oferă cîteva instrumente esențiale pentru analiza culturii media care ne aparține, nu există încă o analiză serioasă a mecanismului care produce hiperrealitatea, implozia, simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la homosexuali, bărbați sau femei). Modelul descris de D. Vaughan nu este, desigur, nici pe departe universal, nici măcar în cultura euro-americană contemporană. Așa cum am văzut, despărțirile pot fi și rapide, de multe ori nu există inițiatori și teritorii, ci o implozie familială în urma unor acumulări interioare fără evadări în exterior, după cum nu există cazuri în care cei doi își dezvoltă concomitent sau în mare proximitate temporală „teritorii” independente. Antropologul P. Bohannan (1970) crede că este util să se ia în calcul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anormalul” mîzgălește ceea ce poate fi recuperat la limită de aceeași rațiune cu prețul tocmai al conjurării nebuniei. Ceea ce Încearcă ea să facă În romanul Sphinx este să cuprindă ambii poli prin verificarea „substanței” codului, găsindu-i breșa, slăbiciunea, locul de implozie, demonstrînd că valorile culturale ale occidentalului post-creștin nu sînt altceva decît semnele unui joc asemănător cu cel practicat de oulipieni, că nu există, altfel spus, substanță culturală În afara substanței vitale. Ceea ce Înseamnă că o convertire a ultimei În prima fără
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de alcool./ În curând vom pleca înspre ceruri / o, suflete albe, priviri fără trup!". S-ar spune că, în ansamblu, această primă carte de poezii a lui Liviu Antonesei este guvernată de o atmosferă tulbure, întunecată, emanată mai întâi de implozia tensiunilor unui eu poetic afectat și de propriile angoase, și de neliniștile infernului cotidian, apoi de predilecția constantă pentru nocturnul revelatoriu, alchimic, vizionar o serie de poeme sunt închinate tentacularei Vieți de noapte, "hipnozelor nocturne", "somnului alchimic", "violului ordinii etice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și a prezentului. O a treia caracteristică specială a Las Vegas-ului este starea sa aparte de devenire și progres. Cazinourile, în care proprietarii au investit miliarde de dolari, sunt în permanență mărite, înfrumusețate, sau pur și simplu dărâmate prin implozie pentru a face loc altora, mai mari și cu teme mai sofisticate. Așa s-a întâmplat în 2002 cu hotelul Desert Passage, în locul căruia s-a construit cazinoul-hotel Le Rêve. Istoria, după cum susține Benjamin, s-a dovedit a fi discontinuă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cum să facă salturi și nici nu le face pentru că interioritatea ei se întemeiază pe construcție element cu element pentru a nu ajunge la stări de singularitate, fie reprezentată de explozia generată de amestecul până la indistincție a stărilor, fie de implozia în gaura neagră a ignoranței. B. Unde ajunge cristalizarea Economiei? Conceptualizările Economiei Kant ne-a învățat că ideile fac ca ordinea din lucruri și procese să devină evidentă. Sunt însă două perspective: ordonarea prin idee a lucrurilor fizice, cu consecințe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
interiorul său, interfața digitală, indiferent de felul și natura ei, generându-se ca un spațiu al reciprocității, mediază între ființa umană și alteritatea tehnologică. Această perspectivă se diferențiază de perspectiva catastrofică asupra virtualității, perspectivă care anunță dispariția ființei umane în implozia hiperreală și, respectiv, în inerția imobilizantă. Eseul de față, diferențiindu-se de perspectivele negative ale simulacrului, se afiliază unei viziuni de deschidere a umanului spre alteritate, în toate dimensiunile acesteia. Se acceptă astfel faptul că metisarea umanului cu tehnologicul este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de marxismul stalinist, tot mai greu de susținut după 1956 (revoluția maghiară), 1968 (invazia sovietică în Cehoslovacia) și revelațiile lui Soljenițân despre Gulag. Deceniile postbelice trebuie văzute ca epocă de vaste redefiniri metafizico-epistemologice și de conflicte ideologico-politice, legate deopotrivă de implozia „marilor narațiuni”/„narațiunilor hegemonice” și de geopolitica polară a Războiului Rece, tradusă metonimic în toate ungherele vieții intelectuale. În aceste condiții, s-a configurat modulul postmodernist (în termenii extensiilor posibile ale „cursului scurt”), ambițios și militant curent radical literar-estetic-filozofic iconoclast
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de politicile catastrofale și destructive pentru România, puse în practică de clica lui Ceaușescu exact în momentul în care sistemul comunist se prăbușea, această enormă și flască entitate politică a fost incapabilă să găsească altă soluție decât aceea sabordării și imploziei. Deocamdată, o disperare surdă apăsa asupra întregii Românii, care nu vedea de unde i-ar putea veni salvarea. La 27 noiembrie, Nadia Comăneci, celebra gimnastă română, fuge din România în SUA, stârnind emoția a milioane de admiratori. A doua zi, la
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ocultat. În asemenea măsură încât, în 1991, când Iliescu semna la Moscova un nou tratat politic cu URSS, informația a explodat ca o bombă, provocând un val enorm de proteste și împiedicând ratificarea ulterioară a tratatului; în iarnă, după puci, implozia URSS a lăsat tratatul fără obiect, dar încheierea acestuia cu Rusia succesoare s-a tot amânat până în 2003. Ar fi ispititor să personalizăm această relație contradictorie între vizibilitatea orientărilor prooccidentale și taina care învăluie orientarea promoscovită a guvernării FSN într-
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
înnoire a societății și imperativele unei reconfortante continuități, Ion Iliescu devine repede epitoma acestei revoluții pe jumătate avortate 50. El pronunță adesea cuvintele magice democrație și libertate, cărora le conferă însă sensul dorit de el însuși și de ai săi. Implozia spontană a PCR îi ajută să ascundă tot ce înseamnă continuitate sub masca revoluției și să se înfățișeze ca unici purtători ai adevăratelor valori democratice, în fine regăsite. Pe 27 decembrie 1989, președintele Iliescu îl primește pentru prima dată pe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mulți concetățeni atunci când pretinde că e nu continuatoarea, ci opusul Partidului Comunist. Întemeiat de "emanații revoluției", păstrând numele care explodase în conștiința publică, cu toate conotațiile lui salvatoare, în seara de 22 decembrie, FSN își atribuie meritul, complet nejustificat, al imploziei spontane care dusese la dispariția PCR și se legitimează prin revoluția la care participase de fapt cu câteva excepții pitorești, ca Dan Iosif doar prin spectacolul televizat. Reacția acelei părți din societate care se situează începând din acest moment în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]