960 matches
-
CINCI Oricum, nu contează, pentru că foarte curînd am să-mi obțin promovarea mult așteptată. După care Nev o să termine cu glumele lui idioate despre cariera mea, și am să-i pot da banii Înapoi lui tata. Toată lumea o să fie extrem de impresionată - și va fi fantastic ! Luni dimineață, mă trezesc cît se poate de optimistă și voioasă și mă Îmbrac cu hainele mele obișnuite de mers la serviciu, adică blugi și un top simpatic, de data asta unul de la French Connection. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
american... Și cum a fost la ședință ? Connor Îmi ignoră cu desăvîrșire tentativa de a schimba subiectul. E incredibil, nu ? I se luminează toată fața. Jack Harper ! Cred că da. Ridic din umeri... Oricum... — Emma ! Văd că nu ești deloc impresionată ! Pare de-a dreptul uluit. Vorbim despre fondatorul companiei ! Vorbim despre cel care a creat conceptul de Panther Cola. Cel care a luat un brand practic necunoscut, i-a dat o nouă față și l-a transformat Într-un produs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
foarte puțini au acces. Și Lissy a reușit ! — Lissy, ești cea mai tare ! — Ei, ba nu, spune, extrem de Încîntată. Noroc cu Jasper, de la cabinetul meu. Îi cunoaște pe toți cei din comitet. Nu mă interesează de unde o ai. SÎnt foarte impresionată ! Îi iau cheia și o privesc fascinată, dar pe ea nu scrie absolut nimic. Nici un nume, nici o adresă, nici un logo, nimic. Arată exact ca cheia de la șopronul de scule al tatei, mă trezesc gîndind. Dar, evident, mult, mult mai mișto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
oferă o chiflă. Același lucru se Întîmplă și de partea cealaltă a mesei, unde se află Jack. Șase persoane dansează În jurul nostru, servindu-ne ! Vreau să-i surprind privirea lui Jack și să rîd, dar el nu pare absolut deloc impresionat, de parcă toate astea ar fi un lucru absolut normal. Poate că pentru el chiar e normal, am o revelație subită. O, Doamne. Poate că are un valet care Îi face În fiecare zi ceai și Îi calcă cămașa. Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
care se țin traininguri, conferințe și se fac brainstorminguri de creație, la care eu nu sînt de obicei invitată. Așa că n-am mai fost aici niciodată și, În clipa În care cobor din taxi, trebuie să recunosc că sînt destul de impresionată. E o clădire veche și frumoasă, cu mii de ferestre și coloane În față. Care datează probabil... dintr-o perioadă mai de demult. Are o arhitectură georgiană absolut fabuloasă, spune cineva către altcineva, trecînd pe lîngă mine spre intrare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
-și ascundea sacoșele Oxfam sub birou. Bine ai venit, Emma cea nouă și Încrezătoare, care Își atîrnă mîndră sacoșele de spătarul scaunului. Îi sun pe mama și pe tata să le spun că am fost promovată, și ei sînt extrem de impresionați ! Și s-au oferit să vină la Londra imediat să mă ia În oraș, să sărbătorim. După care am avut o discuție foarte lungă și plăcută cu mama despre Jack. Mi-a zis că unele relații durează toată viața, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pas și să aplecăm urechea până la pământ în fața cuvintelor sale... El este unica noastră șansă, el este Mesia, el este ultimul mare învins al cerului... A venit, a văzut, a luptat, a învins! (Îl sărută pe frunte.) Atât! (Personajele sunt impresionate; totul se petrece în sobrietate; GUVERNATORUL se reașază; face un semn; CĂLĂUL este atent; ridică satârul; lumina scade; mâna guvernatorului coboară; CĂLĂUL lovește; capul lui ARTUR se rostogolește jos, ca în filmele desuete, proaste, de groază; pe capul tăiat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mai omorâm sau nu? DOAMNA CU VOAL: Să-l lăsăm să fugă, nu vreți? (Trăgându-l de mânecă pe BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.) Hai, fugi! Fugi! BĂRBATUL CU ZIARUL: Unde să fugă, că n-are nici măcar umbrelă. DOAMNA CU VOAL (Sfâșiată, impresionată, trăgându-l mereu pe BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.): Hai, du-te! Du-te. Ia umbrela mea și du-te. BĂTRÎNUL CU BASTON: Poate s-o ia și p-a mea, dacă vrea. BĂRBATUL CU ZIARUL: Să le ia pe toate! Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
distrus, da... Nu pot să vă mint... Nu pot să-mi bat joc de călătorii prin ploaie... Înțelegeți? Și apoi, dacă vi-l dau, ultimul bilet... atunci, eu... nu mai am nici un rost... Nici un sens domnule! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Ușor impresionat.): Da, eu... vă înțeleg... De fapt... nici nu știu dacă are rost să mă grăbesc... Nu? HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Minte! Nu-i pasă niciodată de călători! Stă toată ziua aici și se gândește la călători. Îi urăște pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fel de slăbiciune pentru călătorii prin ploaie... CASIERUL: Să nu vă lăsați înșelat. ȘEFUL GĂRII: Scârbe! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum? HAMALUL (Lămurindu-l, confesiv, pe CĂLĂTOR.): Vrea să rămână singur cu dumneavoastră... CASIERUL: E o bestie, să nu vă lăsați impresionat. HAMALUL: Întotdeauna face așa... CASIERUL: O să vă întrebe o mulțime de lucruri. O să vă întrebe dacă sunteți fericit... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Joc absent.): Dacă sunt fericit? CASIERUL (Plin de vitalitate.): Da, da... Pune o mulțime de întrebări. O să vă descoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pe la patruzeci de ani, care purta o impresionantă burtă de băutor de bere cu mândria unei femei însărcinate, se întoarse cu fața la auzul acestui schimb de replici și-l țintui pe Sally cu o privire otrăvită, ucigătoare. Sally nu se arătă impresionat, fie dintr-o binecuvântată nebăgare de seamă față de această așa - zisă dezaprobare morală, fie din obișnuința, astfel că nimic nu-l atingea. Hugo, pe de altă parte, intră în joc numaidecât și mă văzui și eu obligată să o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se încheie zglobiu și o voce din spatele lui Sally zise cu reproș: — Păi, mă bucur că ne distrăm cu toții. Vocea era îndeajuns de rece încât să ne înghețe zâmbetele pe față, într-un rigor mortis, dar Bez nu păru deloc impresionat. —Gata cu muzica, Lurchie. Bun, dl C, zise pe un ton vesel. Mă bucur să vă revăd. Sper că v-ați odihnit bine. Un ceai? Nu, mulțumesc, zise Philip Cantley, directorul artistic al teatrului, în timp ce Lurch se duse să oprească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cap. Matthew, așezat la o masă cu picioare în formă de capră pe care se găsea un vraf de hârtii și multe exemplare din scenariu, discuta în șoaptă cu Steve, directorul de scenă, și cu un asistent al acestuia. Eram impresionată; Hazel era nemaipomenită, cum mă așteptam, iar Demetru, care fusese cam neconvingător, se dezlănțuise acum cu toată forța. Hazel îl făcea să se ridice la nivelul ei. Aplaudai, un zgomot înfundat și stingher în vastul spațiu gol, ceea ce nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
rostogolească exact acolo unde trebuie, ca să nu mai vorbim de înțepenit cercelul atât de bine. Poáte l-a pus acolo înainte, sugeră Sally. Când nu te uitai. L-a împins cu piciorul. —Dumnezeule, ce minte diabolică ai, Sal, zisei eu, impresionată. Cui să-i treacă prin cap așa ceva? Am mai băut niște Bloody Mary. Barmanul ne privea lung, posomorât, cu fălcile picate, asemenea unui câine Sharpei 1. Cu cât beai mai mult, cu atât ți se părea mai frumoasă cârciuma asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
am dus la culcare s-a scuzat că e epuizat și mi-a spus, mai încet ca de obicei, să nu mă supăr, dar că el nu crede că e în stare de ceva în seara aceea. Eram atât de impresionată încât nici nu mi-a dat prin cap să-l iau peste picior; a adormit aproape instantaneu, de parcă l-ar fi scos cineva din priză. Am mai rămas să citesc o vreme. Hugo s-a răsucit și s-a încolăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
el, salutându-i pe cei din grup cu mișcare a capului. Avea în mână o bucată de foetaj vârfuit cu creveți, din care mușcă cu atât de multă delicatețe încât abia dacă se desprinseră câteva bucățele din blatul friabil. Eram impresionată. Cum să te porți în societate, episodul 149. Tocmai spuneam, zise Helen pe un ton vesel, că se pare că i-au oferit postul de director artistic lui MM. Îl privi pe Bill în așteptarea unei reacții. — Păi, nu chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a dreptul insolentă. Știți voi, așa cum sunt oamenii când se bazează pe șarmul lor și nu prea bagi de seamă ce spun de fapt. Se poartă chiar ca o vacă față de săraca Christina. Vreau să scot asta în evidență. Eram impresionată, fără să vreau. Aceasta era o latură a lui Violet pe care n-o observasem până atunci; când vorbea serios despre munca ei, era chiar interesantă. —Hazel Duffy joacă în rolul Christina, nu? Janey știa foarte bine lucrul acesta. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Nu erau copii recitând lecția sub arborele de capoc. Nu erau fete râzând pe când își umpleau ulcioarele. Nu erau războinici stând de vorbă despre vânătoare și război în coliba cea mare. Nu era decât liniște și un vaiet îndepărtat. Înaintă, impresionat, lăsă peștele bagre la umbră și privi de jur-împrejur: — Unde e José Correcaminos...? Un bătrân cu ochii în lacrimi, care fuma nemișcat, îi arătă o colibă izolată. Ajunse până acolo. Era mică, ocupată doar de un hamac în care dormea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
vă vom mulțumi mereu. Îmi place să vin la școală în sala noastră de clasă frumoasă. Noi făceam cele mai frumoase expoziții, aveam chiar și o colecție de violete pe care le îngrijeam cu drag. Participam la toate activitățile noastre impresionați dar cel mai mult mi-a plăcut de fiecare dată, serbarea de la sfârșitul anului școlar. M-am simțit foarte fericit și mândru, mai ales că mama se afla printre spectatori. Sper să rămân mereu bun la învățătură ca și ceilalți
Doar un trecător prin destine.... In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_585]
-
aspect de nevăstuică, în jur de patruzeci de ani, care nu dădea semne să aibă un caracter prea romantic. Cincisprezece minute mai târziu, tehnica de vânzare a lui Hugo - detalii originale, atmosferă, interes istoric - se împotmolise. Potențialul cumpărător nu părea impresionat. În realitate, arăta din ce în ce mai puțin ca un potențial cumpărător. Eu căutam, de fapt, o proprietate în sens de investiție, a spus el privind de jur împrejur cu ochi neconvinși. O casă pe care s-o pot închiria pentru o sumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
detașată avea o bucătărie hollywoodiană, instalată de cei mai scumpi meșteri din Bath. Dar oricum, se întreba Hugo, cine dracu’ mai era și lordul Fairbourne ăsta? Își amintea că Amanda citise despre el într-o revistă și că fusese foarte impresionată. Așa că se hotărâse să dea de urma asistentei pediatre pe care o folosise și lordul Fairbourne. Nu era prima dată când Hugo blestema obiceiul de a citi al neveste-sii. Nu e destul de întunecoasă, a fost verdictul asistentei Harris când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a ezitat. Dacă-i făcea să cumpere casa respectivă, era clar că bătrânii își epuizau economiile de-o viață. Pe de altă parte, ce-i păsa lui? În meseria asta nu era loc de sentimente. Dacă începeai să te lași impresionat, erai pierdut. Pun pariu c-aș cumpăra-o, a răspuns arborând cel mai persuasiv rânjet. De fapt, chiar mă gândeam să fac și eu o ofertă. Lui Hugo i s-a părut ciudat de dificil să-i mintă pe bătrânei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
înscris în ’95. Am lucrat în vacanțe în Bosnia, Tibet, Slovenia, în Țara Galilor și-n Albania. Pot să spun „Trebuie să scapi de salteaua de paie“ în șapte limbi diferite. —Îmmm, a spus Alice, încercând să dea senzația că e impresionată. Dar nu ai niciodată, ăăă, chef de ceva mai puțin... extenuant? N-ai chef să zbori undeva, pe o plajă sau ceva de genul ăsta? Nările lui Joss s-au umflat în semn de dezgust. Alice s-a gândit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a pornit să găsească niște farfurii. Pentru prima dată în seara aia, a început să fluiere. —Cina! a strigat el la puțin timp după aceea. Când a adus farfuriile în sufragerie, Hugo strălucea. —Ce rapid ai fost, a remarcat Alice impresionată, luând farfuria care-i fusese întinsă. — Am pregătit ceva la repezeală, a rânjit Hugo cu modestie. Gustând din paste, Alice a detectat un iz straniu, dur, aspru și dulceag. Totuși, era mult prea politicoasă ca să facă vreun comentariu. Amândoi își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fețele celor trei persoane din salon și s-a oprit exact la patul pe care se afla trupul racordat la mai multe aparate medicale, care, după toate probabilitățile, îi întrețineau viața. Doctorul Tomescu, ca și Ofelia, de altfel, o priveau impresionați, nu atât de frumusețea ei evidentă, cât de suferința întipărită pe chipul femeii. Când privirea ei se oprise pentru o clipă asupra lui, cu semn discret al brațului și bărbiei, Eugen a salutat-o și a invitat-o să meargă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]