1,086 matches
-
antrenat o relaxare și o diminuare sensibilă a excitației interne), în schimb putem vorbi despre un risc serios în ceea ce privește o recidivă pe termen mediu și lung cu posibilitatea de a se ajunge până la tentative de suicid repetate. „Îngrijirea” acestei dimensiuni impulsive este deosebit de delicată, în special datorită faptului că adolescentul elimină prin trecerea la act surplusul de excitație ce nu poate fi controlat datorită funcționării psihice defectuoase (defectuoasă cel puțin în momentul confruntărilor cu o excitație debordantă). Pentru acești adolescenți, „a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
teamă și furie. Refuză vehement orice interdicție, fiind în același timp foarte indulgent cu sine. Caută plăcerea, nu suportă amânarea, este distructiv, lipsit de conștiință, principalul său mecanism de apărare fiind negarea. Copilul adaptat își reprimă manifestarea dorințelor și gândurilor impulsive sau ostile pe care le nutrește și care l-ar aduce în situația de înfruntare a autorității Părintești. Se comportă adecvat exigențelor sociale pentru a se integra și a fi acceptat (varianta pozitivă, Copilul model), este excesiv de dependent, se teme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Altfel spus, nivelul biologic de agresiune este depășit la om prin conduita de revendicare, care se încadrează într-un anumit sistem de norme morale și juridice răspunsul agresiv la frustrare se menține doar la acele structuri de personalitate instabile și impulsive, care nu s-au supus unui proces de autoeducație, de autocontrol, care asigură, reflectarea conștientă a răspunderii față, de propria persoană și față de relațiile ei sociale 5. Conținutul psihologic al fenomenului de frustrație poate fi relevat deplin numai prin luarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cei exteriori, aparțin în mediului fizic și social, la cei interiori, aparținând propriei personalități). Apoi, dacă în lumea animală registrul „trăirilor psihice” sub acțiunea, unei blocuri include doar câteva forme primitive și simple de emoții care se desfășoară ca sete impulsive, în cazul omului - ca urmare a realizării procesului de evaluare, de apreciere de regulă realistă a obstacolului frustrant și de anticipare a pericolului amenințării - frustrația este trăită în special ca o stare internă de „conștiintă” deosebit de complexă, exprimată printr-o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
conflict” îndeplinesc un rol important,, acela de a facilita realizarea proceselor de „obiectivare”: obstacole, privațiunile și contrarierile întâlnite în calea reealizării disponibilităților de moment ale „activității” impun modificarea de către persoană a vechilor disponibilități, devenite inadecvate, reorientarea acstora în vederea depășirii disponibilităților impulsive, și elaborarea unui nou „montaj”, capbil să reorienteze acțiunile conform exigențelor realității. Deși teoria lui Uznadze asupra „montajului” lasă, la prima vedere, impresia că se bazează mai mult pe elementele „trecutului”, pe experiența anterioară a persoanei, o cercetare mai profundă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai ilustrativ exemplu este cel al individului suferind de „autofobie”, respectiv de teama de a fi, sau de a rămâne, singur cu el însuși — subiect predilect de analiză al filosofilor existențialiști. O puternică impresie de frustrare există și în „obsesiile impulsive”, care cuprind în contextul lor executarea unor acte neraționale, ridicole, pe care persoana respectivă le realizează contrar voinței sale, dar cu sentimentul inutilității lor (ex. bolnavii cu „nosofobii” își spală mâinile de sute de ori pe zi, dezinfectează orice obiect
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să repete cifre în serie de un număr determinat de ori și fără greșeală, să aprindă și să stingă bricheta sau țigara la nesfârșit, să șteargă mobila sau geamurile apartamentului de mai multe ori pe zi etc. Deoarece unele acte impulsive, cum ar fi de exemplu tendința acută a psihopatiilor de a huli, sau chiar a agresa fizic trecătorii pe stradă, se soldează, de regulă, cu o serie de consecințe negative, individul în cauză face uneori eforturi mari de a se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a huli, sau chiar a agresa fizic trecătorii pe stradă, se soldează, de regulă, cu o serie de consecințe negative, individul în cauză face uneori eforturi mari de a se debarasa de ele. Teama de a nu da curs tendinței impulsive, de a nu comite actul impulsiv, spre care se simte împins cu necesitate, poartă numele de „compulsie”. În unele din obsesiile impulsive, persoana suferindă ia măsuri de apărare, reușind uneori să împiedice transformarea compulsiunii într-un act impulsiv: ex. execută
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fizic trecătorii pe stradă, se soldează, de regulă, cu o serie de consecințe negative, individul în cauză face uneori eforturi mari de a se debarasa de ele. Teama de a nu da curs tendinței impulsive, de a nu comite actul impulsiv, spre care se simte împins cu necesitate, poartă numele de „compulsie”. În unele din obsesiile impulsive, persoana suferindă ia măsuri de apărare, reușind uneori să împiedice transformarea compulsiunii într-un act impulsiv: ex. execută forțat o serie de acțiuni motrice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cauză face uneori eforturi mari de a se debarasa de ele. Teama de a nu da curs tendinței impulsive, de a nu comite actul impulsiv, spre care se simte împins cu necesitate, poartă numele de „compulsie”. În unele din obsesiile impulsive, persoana suferindă ia măsuri de apărare, reușind uneori să împiedice transformarea compulsiunii într-un act impulsiv: ex. execută forțat o serie de acțiuni motrice sau intelectuale, destinate să ușureze starea de tensiune interioară, să elibereze, să temporizeze, impulsiunea obsedantă (de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
curs tendinței impulsive, de a nu comite actul impulsiv, spre care se simte împins cu necesitate, poartă numele de „compulsie”. În unele din obsesiile impulsive, persoana suferindă ia măsuri de apărare, reușind uneori să împiedice transformarea compulsiunii într-un act impulsiv: ex. execută forțat o serie de acțiuni motrice sau intelectuale, destinate să ușureze starea de tensiune interioară, să elibereze, să temporizeze, impulsiunea obsedantă (de fapt este vorba de o descărcare prin „acte substitute”, așa cum se întâmplă și în actele de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
străduiește să găsească într-un fapt mărunt (cum este cel al pierderii de către Desdemona a batistei pe care a primit-o de la Othello), a unei dovezi certe de infidelitate. În faza ultimă, de convingere deplină, pot rezulta acte detestabile, deosebit de impulsive, care să ducă la omucidere și sinucidere. Delirul de autoacuzare și vinovăție. Acest tip de delir stă la gaza constituirii celor mai acute sentimente de frustrare, deoarece în divizii în cauză își formează convingerea că nu sunt capabili de nimic
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihice suferă mai mult influența egocentrismului psihologic și al voluntarismului afectiv și moral al psihopatului. Astfel, când în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină deficitul volițional, ca urmare a exacerbării tendințelor instinctive primare (biologice), se vorbește de psihopatia de tip impulsiv (sau agresiv), care are un înalt grad de periculozitate socială. Când predomină oscilațiile timice între „euforie” și „depresie”. Deci stările „disforice”, se vorbește de personalități dizarmonice de tip afectiv-ciclotim. În cadrul acestui tip de psihopatie pot apărea, așadar, atât impresii de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
evalueze critic propriul comportament, pentru a-i da eventual noi sensuri și semnificații, superioare. Egocentrismul afectiv și moral exprimă tocmai acest fapt: rămânerea persoanei în cauză pe o treaptă inferioară de autoreglare a personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare, de umanizare continuă a psihicului sistem motivațional. „Iliada” lui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nevoi și dureri ale semenilor care concordă cu propriile sale interese de moment. Orgoliul personal al lui Achille este, într-adevăr, atât de puternic, încât pune stăpânire pe sufletul său, îi dezorganizează personalitatea, făcând-o să se exprime prin acțiuni impulsive, exclusiviste, chiar inumane. Astfel, atunci când ambițiosul Agamemnon, șeful suprem al armatei acheilor, îi cere să-i cedeze o frumoasă captivă, pe Brisais, Achille nu numai că refuză cu indignare să fie lipsit de un „bun al său”, dar se lasă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
interpretare. Pretinde că este la curent cu o serie de abuzuri pe care se crede dator să le denunțe și susține că a fost internat, persecutat, arestat ilegal și că nu i-au fost respectate drepturile de cetățean. Este din ce În ce mai impulsiv, iar instinctul său de autoapărare este exagerat. Personalitatea sa actuală este incoerentă, iritabilă, impulsivă și rigidă. Concluzii: 1. ștefan Țoia prezintă un caz de paranoia psihopatică (paranoia reactivă). 2. El nu mai este responsabil de faptele sale. 3. Comisia este
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
crede dator să le denunțe și susține că a fost internat, persecutat, arestat ilegal și că nu i-au fost respectate drepturile de cetățean. Este din ce În ce mai impulsiv, iar instinctul său de autoapărare este exagerat. Personalitatea sa actuală este incoerentă, iritabilă, impulsivă și rigidă. Concluzii: 1. ștefan Țoia prezintă un caz de paranoia psihopatică (paranoia reactivă). 2. El nu mai este responsabil de faptele sale. 3. Comisia este de părere că pacientul ar trebui ținut În izolare. 4. Considerând că activitatea antisocială
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fi soluționat exemplar, În stil comunist, gestul de revoltă al muncitorilor brașoveni. Aceste atitudini ajung și la urechile celor vizați, mărind presiunea psihică În care au trăit acele zile. Mai mult decât atât, teama le era sporită și de ieșirile impulsive ale unor superiori sau reprezentanți ai partidului care Încercau să-i intimideze: „Mă, criminalule, tu meriți să te Împuște! Lasă, o să vedeți voiă”4, „Eu v-aș Împușca cu mâna mea dacă aș avea armă”5. Toți cei care au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au precizie în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sex, culoarea părului, timbrul vocii, coeficient de inteligență, capacitate de gestionare a emoției etc.) sau cu imaginea pe care și-a format-o despre sine prin interacțiune socială (un foarte bun sportiv, cel mai rapid alergător, om cu simțul umorului, impulsiv etc.) și în urma internalizării unor caracterizări făcute de cei cu care a interacționat (un foarte bun orator, o persoană cu un scris foarte frumos, o persoană de încredere, o persoană de obicei puțin luată în seamă de colegi etc.). Respectul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi, iubitori de noutate (secolul al XVII-lea); recunoscători pentru faptele bune, dar răzbunători când sunt jigniți, curtenitori, amabili, iubitori de străini (secolul al XVIII-lea); nu păstrează amintirea răului mai mult decât pe cea a binelui, se ândrăgostesc repede și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ci și de un rit de purificare: le spală astfel și de greșeli, și de păcate. Părul de pe corp Părul de pe corp simbolizează activarea pulsiunilor primare, a instinctelor sălbatice, a sufletului arhaic. Trimit ființa la dimensiunea ei animalică. Exprimă comportamentele impulsive, uneori brutale, dar naturale și adevărate. Astfel, în visul: - pozitiv, dezvăluie caracterul autentic și pur al unei acțiuni sau atitudini; - negativ, supunerea față de simțuri, absența rafinamentului și a civilizației. Prin urmare, epilarea corespunde fie unei îndepărtări de natură, fie unei
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
emergentă emoțiilor, dar și constituirea solidarității sociale, ca și erodarea acestei stări de spirit. Această teorie a fost testată cu succes în mai multe cercetări sociologice de teren. 3.2. Teoria lui Steven L. Gordon despre emoțiile instituționale și emoțiile impulsive Steven L. Gordon (1981Ă introduce o distincție între „emoții biologice” (de exemplu, furia, fricaă și „emoții culturale” (de exemplu, iubirea, prietenia, geloziaă. Primele reprezintă o configurație de senzații și gesturi ca răspuns la diferiți stimuli; emoțiile din cea de-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
social la altul sau de la persoană la persoană, în funcție de stilul de viață al familiei. O altă distincție introdusă de Steven L. Gordon în abordarea sociologică a emoțiilor este cea referitoare la orientările din interiorul culturii emoționale: orientarea instituțională versus orientarea impulsiva. Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 32Ă observa că această distincție derivă din concepția lui Ralph H. Turner (1976Ă despre șelful real, profund și interior revelat fie de comportamentul instituțional (normativa, fie de impulsuri (comportamentul antinormativă. Tabelul 2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]