688 matches
-
Mureșan), nu citesc și nu-mi citesc lucrările de filosofie feministă și nici nu le iau în seamă decât poate ca exotisme intelectuale. „Mihaela dragă, feminismul și ecologia sunt pentru țări civilizate!”, mă dojenește șăgalnic-drăgăstos, dar ferm pe ideea de inadecvare, Tata Flonta, cum îi spunem noi. Cu sau fără să o spună explicit, cei mai mulți îneacă apariția abordării feministe în Facultatea de Filosofie în conspirația tăcerii sau a ironiei. Și eu am trecut prin Arcadia tăcerii femeiești în filosofie. E destul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
copil printre adulți; sentimentul timpuriu al diferenței; clasele primare; de la idiș la ebraică și română; evrei și români; Creangă, Veronica Micle, „plopii lui Eminescu”; emigrarea: niciodată cu adevărat hotărâtă, mereu amânată; mediul social se schimbă; primele lecturi; primul sentiment al inadecvării: „mă aflu într-un loc în care nu vreau să fiu”; prima „discriminare”; noi experiențe ale diferenței; idiș și română; tabere de vară la Covasna; prin împrejurimile Târgului; mozaici și creștini; „să-mi aduci apă sfințită”; biserică și sinagogă; călătorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Apropo de spectacol, nu știu dacă ați auzit, dar s-a zvonit că Marius Ianuș ar putea fi redactor-șef al revistei „VIP“, în locul lui Cristian Brancu. Ce părere aveți despre acest lucru? În primă instanță mi se pare o inadecvare, pentru că este un om care se declară antikitsch, antimainstream, antiplăcere, antivedetism. Or, „VIP“-ul nu e deloc anti, dimpotrivă, e mereu pe val, cu moda. Adevărul este că Ianuș poate să facă absolut orice. Cred că dacă i s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
între Cristoiu și Păunescu?“. Eu deschideam ziarul la articolul meu, vedeam că e pus bine în pagină, n-aveam treabă. După doi ani, când a plecat Cărtărescu de la „Jurnalul Național“, atunci mi-am dat seama că e un fel de inadecvare prezența mea la ziarul lui Voiculescu. Și am plecat de acolo convins că mă întorc la istoria literară, dând interviuri că mă retrag la bibliotecă. De unde? După două luni m-a sunat „Evenimentul zilei“, adică taman de pe celălalt versant politic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
caz redusă la clișee și prejudecăți. Romanul nu înlocuiește Istoria și nici nu i se subordonează necondiționat, dar nici nu o poate deturna sau mistifica. Asediul Vienei este romanul unor oameni obișnuiți, fără însușiri, dar în sens musilian, de unde și inadecvarea comportamentului sau reacțiilor în varii situații. Ar fi prea simplu să vedem în Apud o Transilvanie a microarmoniei, neconflictuală, cum ar zice V. Nemoianu. Romanul acesta irigat de umor (negru, adesea) și de ironie e până la urmă un dialog pașnic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare a inerției românești în asumarea destinului la nivel cuprinzător, universal. Aici s-ar putea replica: dacă românul s-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare a inerției românești în asumarea destinului la nivel cuprinzător, universal. Aici s-ar putea replica: dacă românul s-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
numit neaderența scriitorului moldovean la societatea industrială. Epoca însăși este marcată puternic de începutul relațiilor capitaliste și, în scurt timp, de criza de după Primul Război Mondial. De aici tendința de retragere în trecut sau în natură, paseismul ca expresie a inadecvării și respingerii progresului modernist care aducea cu sine un nou set de valori și o nouă morală ce par să marcheze o oarecare degradare, multe schimbări văzute ca excese. În fața acestor schimbări iminente care impun automat un alt ritm existențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
despre una-alta cu mine, cu profesoara. La un ceai. Nici măcar. Rezvan urăște chiar și asepticul ceai verde la pliculeț, pulberea amară folosită pentru ceremonie nu poate intra, de la bun început, în discuție. Cu franchețea ei candidă, cu monstruoasa ei inadecvare, cu imensa ei impudoare metafizică, Rezvan participă la ceremonia ceaiului, dar refuză să guste din licoare. Este ca și cum copilul care urmează să fie botezat ar refuza scufundarea în cazanul cu apă. Urmăresc, în timp ce mâinile mi se mișcă automat, scena: polonicul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
trecându-și-le prin păr. Anul viitor mă pun pe treabă! Știa Însă că dacă acum spiritul turnulețelor și fleșelor Îl făcea docil și visător, mai târziu avea să-l copleșească. Dacă acum nu era conștient decât de propria-i inadecvare, efortul Îl va face să-și dea seama de impotența și insuficiența sa. Colegiul continua să viseze - cu ochiii deschiși -. Amory era stăpânit de o nerăbdare nervoasă, creată, poate, de palpitațiile inimii sale Încete. Era un pârâu În care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
înjurătură adresată majorității semenilor noștri care se învârt prin politică și care tot învârtindu-se se înșurubează temeinic. Nu știu în ce context a vorbit Al. Paleologu despre "țara de imbecili", însă e limpede că imbecilizarea e, de fapt, o inadecvare. România și românii nu sunt nici proști, nici imbecili, dar suferă de o inadecvare istorică. Noi părem a trăi o istorie paralelă celei din Europa. (Revista "Hyperion", martie, 2010) CUPRINS NOTĂ 6 Constantin ACOSMEI Poezia nu este o meserie, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-se se înșurubează temeinic. Nu știu în ce context a vorbit Al. Paleologu despre "țara de imbecili", însă e limpede că imbecilizarea e, de fapt, o inadecvare. România și românii nu sunt nici proști, nici imbecili, dar suferă de o inadecvare istorică. Noi părem a trăi o istorie paralelă celei din Europa. (Revista "Hyperion", martie, 2010) CUPRINS NOTĂ 6 Constantin ACOSMEI Poezia nu este o meserie, ci un fel de a trăi, poate chiar o justificare a existenței. Mi-a dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un cocteil Molotov aruncat în spațiul falsei literaturi. * Citind ani la rând ceea ce am citit, am sesizat principalele „metode“ folosite în vremea noastră de autori pentru a scrie cărți proaste. Cred că nu este lipsit de interes să le enumăr. Inadecvarea registrului stilistic. Poate fi identificată și în poezie, și în critica literară, dar dă rezultate mai ales în proză și în teatru. Inadecvarea constă, în cele mai multe cazuri, în utilizarea unui limbaj solemn-oficial pentru descrierea unor scene de viață intimă sau
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de autori pentru a scrie cărți proaste. Cred că nu este lipsit de interes să le enumăr. Inadecvarea registrului stilistic. Poate fi identificată și în poezie, și în critica literară, dar dă rezultate mai ales în proză și în teatru. Inadecvarea constă, în cele mai multe cazuri, în utilizarea unui limbaj solemn-oficial pentru descrierea unor scene de viață intimă sau imaginarea unor discuții între îndrăgostiți: „— Din această clipă ești soția mea! Sunt soțul tău! Conform tradiției și pentru amintirea acestei clipe, dă-mi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ne face. Și chiar dacă avem bunăvoința de a coopera cu el și de-a ne imagina ce se discută la o revedere, tot n-am obține decât o poezie romanțioasă, ieftină, fără relevanță. Ca să nu mai vorbim de sentimentul de inadecvare pe care îl avem când descoperim cuvântul palincă într-un haiku... Nici stiinta, nici poezie Matematician și poet, cu realizări remarcabile în ambele domenii, Ion Barbu a dat tonul, la noi, în ceea ce privește folosirea de către poeți a terminologiei științifice. Mulți i-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
autor. Modul cum el își reprezintă dragostea este naiv narcisist și, uneori, pueril, aducând aminte de stilul istorisirilor vânătorești. Totuși, însemnările cu acest subiect sunt, în general, pitorești și inofensive. Există însă și însemnări despre scriitori surprinzătoare prin rea-credință și inadecvare. Iată cum este evocat Nichita Stănescu, intrând, în seara zilei de 3 aprilie 1963, în redacția revistei Gazeta literară: „Purta un pachețel. Ceilalți l-au înconjurat. Pachețelul a fost desfăcut. Pe obrazul poetului domina un zâmbet de copil idiot. Dintre
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de rondeluri, Șah etern (Vega Prod ’, Buzău, 2007). Încercarea sa de a trece de la un gen la altul este „eroicomică“, ca o tentativă de a prinde rechini cu undița. Experiența de epigramist se dovedește ineficientă pentru exprimarea unor trăiri complexe. Inadecvarea este cu atât mai evidentă cu cât autorul se angajează în scrierea unor declarații de dragoste, profesiuni de credință, discursuri rechizitoriale la adresa umanității etc., care presupun o anumită anvergură a mijloacelor poetice: „Pe mine nimeni n-o să mă corupă, / Așa
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
la o recepție, la festivitatea primirii unei decorații, dar nu și la cărat roabe cu ciment pe un șantier. Adrian Munteanu și-a făcut un mod de a scrie din desfășurarea unei retorici invariabil ceremonioase. Nu este vorba de acea inadecvare sublimă care caracterizează operele unor mari scriitori ca Shakespeare sau Eminescu. Aceștia pun în mișcare, fără calcule de rentabilitate, o uriașă și greoaie mașinărie filozofico-poetică, fie și numai pentru a descrie un fir de iarbă. Lui Adrian Munteanu nu îi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dintre un pieptene și un creion dermatograf și o folosește fără complexe, pentru a-și compune o expresie de femeie cosmică. Acest mod prozaic-dezinvolt de a realiza cosmicitatea, această familiaritate cu mari simboluri ale poeziei universale nu sunt de bun-gust. Inadecvarea strică totul. Este ca și cum cineva ar folosi sabia lui Ștefan cel Mare la bucătărie, pentru a tăia ceapa. Să o urmărim pe autoare mai îndeaproape, practicând, surâzătoare, această inadecvare care ne face să ne simțim mereu jenați: „înlăuntrul meu / universuri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
familiaritate cu mari simboluri ale poeziei universale nu sunt de bun-gust. Inadecvarea strică totul. Este ca și cum cineva ar folosi sabia lui Ștefan cel Mare la bucătărie, pentru a tăia ceapa. Să o urmărim pe autoare mai îndeaproape, practicând, surâzătoare, această inadecvare care ne face să ne simțim mereu jenați: „înlăuntrul meu / universuri clocotesc / un Dumnezeu fiert mă îmbie“; „am prins soarele sărutând piatra ninsă“; „vara trupului mă ține / prizoniera unui cosmic val“; „în mine / vulcani nestinși prefac / munții Himalaya în cenușă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Apologia lui Esau, eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Marineasa, Timișoara, 2001). Adjectivarea numelui unui poet fără mare valoare este propagandistică și abuzivă. Și mai este și caraghioasă. De altfel, în întregime, cartea lui Doru Timofte alunecă în ridicol, din cauza inadecvării la obiect. Înainte de a-și începe excursul apologetic, exegetul se mobilizează intelectual ca și cum ar avea de interpretat opera lui Shakespeare: „Mi-am propus, în cele ce urmează, o descifrare a întregii lirici docliniene, descifrare ce mi s-a părut a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de Înțelegere, poate foarte bine să simtă că este un șobolan care trăiește Într-un templu. În dezvoltarea lui externă, În calitate de lucru, de creatură, În electronica cerebrală, se bucură de o adaptare, de o adecvare care Îl face să simtă inadecvarea eforturilor sale umane personale. Prin urmare, În cel mai rău caz, un șobolan Într-un templu. În cel mai bun caz, ceva stângaci, cu o primă licărire de conștientizare a rafinamentului organizării interne utilizat la lucruri grosolane. — Da, spuse domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
timidității. Simțeam, în primul rînd, că această sociabilitate exuberantă nu se potrivea cu exhibițiile noastre disperate pe apă, cu toate mișcările incorecte de care eram atît de dureros conștient chiar în momentul în care le făceam, și cu propria mea inadecvare, la care se adăuga acum sentimentul de insuficientă putere musculară. Aveam bănuiala constantă că aș putea fi mecanismul defect încă nedescoperit din angrenajul nostru, și că odată ce aș fi îndepărtat, lucrurile se vor îndrepta ca de la sine. Simțeam că nu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
în barcă. Nu-ți privi adversarii. Control. Disziplin. Gîndește-te la propriul plan." Dacă era nervos atunci cînd am coborît pe apă, nu a arătat-o. Eu eram, aveam sufletul la gură. Mă simțeam și puțin ridicol, aveam un sentiment de inadecvare. Celelalte echipe erau alcătuite din vîslași cu experiență. Erau mai vîrstnici, purtau echipament costisitor, aveau mustăți, iar unii chiar purtau niște caschete sport ștrengărești. Îmi puteam imagina ce urma să se întîmple: în cîteva minute, jumătate de oră cel mult
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
desemnare, semnificație și sens, ce s-ar putea spune? Absurdul ar surveni la nivelul desemnării, ca incongruență totală între termeni („teorie gri“, „auriu verde“). La nivelul semnificației însă importă corectitudinea sau incorectitudinea celor spuse. Iar la nivelul sensului, adecvarea și inadecvarea lor. Ce rezultă de aici? Cele absurde nu sunt oricând și în orice privință inacceptabile. Unele propoziții (precum „cele cinci continente sunt patru“; „idei verzi și incolore dorm furios“), deși incongruente din punct de vedere elocuțional, „pot fi, totuși, adecvate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]