1,931 matches
-
2 Curba Laffer Din figura 5.2 rezultă că atunci când cota procentuală de impunere tinde spre 100% , mărimea absolută a prelevărilor fiscale va 0 T1 A T2 B cota procentuala a impozitului Prelevări obligatorii M Zona de admisibilitate Zona de inadmisibilitate a nivelului fiscalității a nivelului fiscalității 374 tinde către 0. În aceste condiții, doar segmentul „OA” apare ca o „zonă de admisibilitate” a presiunii fiscale, În care unei creșteri a cotei de impunere Îi corespunde o creștere a sumei absolute
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În aceste condiții, doar segmentul „OA” apare ca o „zonă de admisibilitate” a presiunii fiscale, În care unei creșteri a cotei de impunere Îi corespunde o creștere a sumei absolute a impozitelor Încasate. Dimpotrivă, În cadrul segmentului „AB”, denumit „zonă de inadmisibilitate”, pe măsura creșterii cotei de impunere, Încasările În sumă absolută din impozite se diminuează. Totodată, este semnificativ și faptul că același volum al prelevărilor fiscale poate fi obținut prin intermediul a două niveluri diferite de cote de impozitare. Astfel, În zona
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
același volum al prelevărilor fiscale poate fi obținut prin intermediul a două niveluri diferite de cote de impozitare. Astfel, În zona admisibilă a presiunii fiscale se distinge cota În creștere T1, care permite creșterea Încasărilor fiscale. Spre deosebire, În zona de inadmisibilitate a presiunii fiscale apare o cotă În descreștere care contravine logicii impozitării sau antrenează evaziunea fiscală. În raport cu observațiile oferite de curba Laffer ar urma să se aleagă acel nivel al cotei de impunere care nu generează efecte negative, de tipul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Laffer, În care se poate considera o corelație optimă Între cele două variabile. Dacă, Însă, creșterea ratei fiscalității asociază cu scăderea veniturilor fiscale reale Încasate, atunci putem considera că raportul dintre cele două variabile se va situa În zona de inadmisibilitate a curbei respective și, implicit, nu se realizează un nivel optim al fiscalității. Din această perspectivă, o situație sintetizatoare este prezentată În tabelul următor (nr. 5.2). 2005 387 Tabelul nr. 5.2 Variația anuală a ratei fiscalității și a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
definitivă. ... 28. În ceea ce privește regulile de procedură, exceptând cea de-a treia ipoteză, nu s-a putut identifica, din analiza hotărârilor judecătorești pronunțate în materie, dacă au fost aplicate regulile specifice apelului sau cele ce caracterizează recursul [exemplu: inadmisibilitatea administrării altor probe în afară de înscrisuri, încadrarea motivelor invocate de parte în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sub sancțiunea nulității]. ... ... V. Opinia titularului sesizării - Colegiul de conducere al Curții de
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
minoritare au fost exprimate puncte de vedere de către curțile de apel București - Secția I penală, Bacău, Brașov, Suceava, tribunalele București, Buzău, Covasna, Prahova, Sălaj, Călărași, judecătoriile Buzău, Hârlău, Zalău. ... 37. A fost exprimată și o altă opinie în sensul inadmisibilității sesizării formulate de către Curtea de Apel București - Secția I penală, având în vedere că problemele de drept puse în discuție în cadrul sesizării analizate privesc, în esență, compatibilitatea deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum și a Deciziei nr. 16 din 16 septembrie 2024 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, determină inadmisibilitatea sesizării cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... 133. Constatând neîndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda la respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate. ... 134
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
drept identice celor din Sesizarea nr. 2.880/1/2024, referitoare la sporul pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de articolul unic pct. I lit. A subpct. 1 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, conduce la concluzia inadmisibilității sesizării, pentru neîndeplinirea condiției referitoare la existența unei chestiuni de drept asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat. ... 80. În ceea ce privește celelalte două sesizări, instanțele de trimitere nu au motivat admisibilitatea sesizării din perspectiva
DECIZIA nr. 230 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300370]
-
greu de înțeles însă, faptul că, Bucureștii, cunoscând interesul major al Berlinului pentru petrolul românesc, nu au apelat la argumentul respectiv, mizând - în cazul unei agresiuni a Armatei Roșii, în Basarabia și Bucovina de nord - pe exacerbarea disputei germano-sovietice, pe inadmisibilitatea pentru Reich a unei apropieri exagerate a trupelor sovietice de regiunea Ploiești. Desfășurarea ulterioară a faptelor confirmă întrutotul această atitudine. Așa de pildă, la 30 august 1940, Joachim von Ribbentrop îi transmitea lui von der Schulenburg, spre atenționarea lui Molotov
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
care compun completul de judecată. ... (3) Nerespectarea condițiilor prevăzute în alin. 2 sau recuzarea aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsă atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constată de completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat. ... (4) Completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunța asupra măsurilor preventive. ... ------------- Alin. (2) al art. 51
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
clauză penală Articolul 1066 Cauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leaga a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i. (Cod civil 1087, 1708).*) -------- In legatura cu inadmisibilitatea clauzei penale în cazul contractului de împrumut, a se vedea Legea nr. 313/1879 pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte, publicată în Monitorul Oficial nr. 40 din 20 februarie 1879. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
inadmisibilă o acțiune în contrafacere, bazată pe o marcă comunitară anterioară, împotriva unei mărci naționale ulterior înregistrate, a cărei folosire a fost tolerată timp de 5 ani, cu condiția ca depozitul mărcii naționale să fi fost efectuat cu bună-credință. ... (2) Inadmisibilitatea este limitată numai la produsele și serviciile pentru care a fost tolerată. ... Articolul 71 Litigiile având ca obiect mărci comunitare, pentru care Regulamentul privind marca comunitară atribuie competența tribunalelor de marcă comunitară, potrivit art. 95 alin. (1) al acestuia, sunt
LEGE nr. 84 din 15 aprilie 1998 (*actualizată*)(**republicată**) privind mărcile şi indicaţiile geografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120608_a_121937]
-
sensul arătat, evitandu-se astfel orice alte interpretări care ar avea drept rezultat aplicarea lui retroactiva, contrar art. 15 alin. (2) din Constituție. Ca urmare, nu poate fi primită susținerea recurenților relativă la respingerea recursului în anulare că inadmisibil, pentru că inadmisibilitatea nu este o problemă de constituționalitate, singurul aspect care interesează contenciosul constituțional fiind raportarea prevederilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție. Față de cele arătate, Decizia Curții Constituționale nr. 7 din
DECIZIE nr. 405 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118688_a_120017]
-
penal a fost identică celor adoptate prin deciziile menționate. Față de cele arătate, întrucat Curtea a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. Curtea reține însă că în speță această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 16 iunie 1999, când s-a pronunțat de către instanță de
DECIZIE nr. 239 din 27 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127217_a_128546]
-
aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. Curtea reține însă că în speță această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 16 iunie 1999, când s-a pronunțat de către instanță de judecată încheierea de sesizare a Curții Constituționale și, prin urmare, la acea dată excepția de neconstituționalitate era admisibila, devenind inadmisibilă ulterior. Pentru considerentele expuse
DECIZIE nr. 239 din 27 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127217_a_128546]
-
în caz de neplată (art. 48 - 55 și 57 - 65); protestul (art. 66 - 73); plata prin intervențiune (art. 74 și 78 - 82); copiile (art. 83 și 86); alterările (art. 88); prescripțiunea (art. 94); zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor și inadmisibilitatea termenului de grație (art. 95 - 98); subscrierea prin punere de deget (art. 99); acțiunea decurgând din îmbogățirea fără cauză (art. 65); anularea și înlocuirea titlului (art. 89 - 93). Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozițiunile privind cambia plătită de
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
privind regresul în caz de neplată, pct. 343-373 privind protestul, pct. 374-378 și pct. 396-412 privind plata prin intervenție, pct. 413-416 și pct. 424-426 privind copiile, pct. 430-435 privind alterările, pct. 467-470 privind zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor și inadmisibilitatea termenului de grație, pct. 473 privind subscrierea prin punere de deget, pct. 338-342 privind acțiunea decurgând din îmbogățirea fără cauză justă, pct. 436-453 privind anularea sau înlocuirea titlului și pct. 454-466 privind prescripția. ---------- Pct. 510 a fost modificat de pct.
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
ale dreptului internațional, după prevederile Cartei Națiunilor Unite, ale Actului final de la Helsinki, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europa și ale altor documente ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Articolul 2 Cele două părți contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forței și a amenințării cu forța în relațiile internaționale, precum și necesitatea soluționării tuturor problemelor internaționale prin mijloace pașnice. Ele vor acționa pentru reglementarea pașnică a diferendelor în conformitate cu Carta Națiunilor Unite și cu documentele pertinente ale Organizației pentru Securitate și
LEGE nr. 155 din 12 octombrie 1999 pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125629_a_126958]
-
corespunzător dispozițiile art. 250-254 din Codul de procedură penală. Față de cele arătate, întrucat Curtea a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, iar în ipoteza în care excepția este inadmisibilă, instanța judecătorească trebuie să o respingă, pentru acest temei, printr-o încheiere motivată. Se reține că, în speță
DECIZIE nr. 174 din 4 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126419_a_127748]
-
să o respingă, pentru acest temei, printr-o încheiere motivată. Se reține că, în speță, întrucat Decizia nr. 24 din 23 februarie 1999 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 1 aprilie 1999, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit înainte de data de 28 iunie 1999, când s-a pronunțat de către instanță de judecată încheierea de sesizare a Curții Constituționale. Așa fiind, la acea dată instanță avea posibilitatea să aplice dispozițiile art. 23 alin. (3) și (6
DECIZIE nr. 174 din 4 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126419_a_127748]
-
penal a fost identică celor adoptate prin deciziile menționate. Față de cele arătate, întrucat Curtea a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstitutioanlitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. Potrivit acestor texte legale, în situația în care excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, instanța judecătorească trebuie să o respingă pentru acest temei printr-o încheiere motivată
DECIZIE nr. 238 din 27 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127005_a_128334]
-
Legea nr. 47/1992 , republicata. Potrivit acestor texte legale, în situația în care excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, instanța judecătorească trebuie să o respingă pentru acest temei printr-o încheiere motivată. Curtea constată însă că, în speță, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 1 septembrie 1999, când s-a pronunțat de către instanță de judecată încheierea de sesizare a Curții Constituționale și, prin urmare, la acea dată excepția de neconstituționalitate era admisibila, devenind inadmisibilă ulterior. Pentru considerentele expuse
DECIZIE nr. 238 din 27 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127005_a_128334]
-
cele arătate, întrucat Curtea a constatat, printr-o decizie anterioară, neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta, în temeiul art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicata, nu mai poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, iar potrivit dispozițiilor alin. (6) din același articol, dacă se ridică o astfel de excepție, instanța judecătorească trebuie să o respingă, pentru acest temei, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIE nr. 187 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 şi 257 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127002_a_128331]
-
a obligațiilor financiare către stat, unitățile administrativ-teritoriale sau instituțiile publice, colegiul jurisdicțional dispune și virarea sumelor datorate de aceasta, inclusiv a dobânzilor și majorărilor de întârziere datorate." 1. Excepția, astfel cum a fost ridicată, este lovită de o cauză de inadmisibilitate, conținuta în dispozițiile alin. (3) ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata. Aceste dispoziții prevăd că nu pot face obiectul excepției prevederile legale a caror neconstituționalitate a fost stabilită printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. În activitatea
DECIZIE nr. 100 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. d) şi ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124929_a_126258]
-
care compun completul de judecată. ... (3) Nerespectarea condițiilor prevăzute în alin. 2 sau recuzarea aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsă atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constată de completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat. ... (4) Completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunța asupra măsurilor preventive. ... ------------- Alin. (2) al art. 51
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106247_a_107576]