592 matches
-
stânga, dar care în timpul dictaturii regelui Carol al doilea publica în "Revista Fundațiilor Regale" ode ditirambice la adresa monarhului, G. Călinescu a aderat, încă de la sfârșitul lui 1944, la noua ideologie. G.Călinescu a fost directorul a trei dintre cele mai incisive publicații procomuniste din primii ani postbelici`- "Tribuna Poporului", "Națiunea" și "Lumea". A făcut mai multe călătorii de documentare în Uniunea Sovietică, (la Kiev, Moscova, Leningrad 1949) și în China comunistă ("Am fost în China nouă", 1953) , publicându-și impresiile de
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
literatură și o orientare politică social-democrată. Intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste în literatură (franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, de unde a efectuat traduceri), filozofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive. A efectuat documentare specializată, achiziționând cărți și publicații de la diverse edituri de marcă din România, Italia, Franța, Anglia și Germania. Și-a asigurat singur existența, practicând cu succes jurnalistica politică și literară, îndeplinind - între anii 1898-1904 - funcțiile de ziarist acreditat
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
dedică de altfel primele ei romane, îi influențează modalitatea de expresie literară, îndrumând-o spre extinderea câmpului de observație. Investigația psihologică se adâncește în romanele "Fecioarele despletite", "Concert din muzică de Bach", "Drumul ascuns", "Rădăcini" și se întregește cu o incisivă prezentare a mediului social. Criticul "Sburătorului", Eugen Lovinescu, vedea în opera Hortensiei Papadat-Bengescu o ilustrare a evoluției necesare de la subiectiv la obiectiv în cadrul prozei românești, dublată de cea de la rural la urban, notând totodată „lirismul vehement al acestei harpe zguduite
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
bijutieri din Praga. În 1905 primește o bursă la "Școala de Arte și Meserii" (Kunstgewerbeschule) din Viena, unde este atras de operele în stil baroc ale lui Franz Anton Maulbertsch, de noul stil propagat de Gustav Klimt si de pictura incisivă a lui Lovis Corinth. A început să picteze în ulei și, în 1907, a lucrat la "Wiener Werkstätte", în ambianța Secesiunii vieneze. În 1908 lucrările lui Kokoschka au fost expuse în "Kunstschau"" în Viena, alături de grupul avangardist din jurul lui Gustav
Oskar Kokoschka () [Corola-website/Science/317616_a_318945]
-
de Macedo, cu care formează ultimul grup de reprezentanți ai neoclasicismului portughez. În anul 1791, își publică primul volum de versuri Rimas (Rime) care nu a fost primit favorabil de toți membrii Academiei. Cu toate acestea, Bocage, prin spiritul său incisiv și critic, a știut să le raspundă printr-o violentă satiră. În perioada imediat următoare, se bucură de un crescând renume ceea ce trezește interesul marchizei de Alorna, aflată în acea vreme la Lisabona și care, ulterior, se transformă în protectoarea
Manuel Maria Barbosa du Bocage () [Corola-website/Science/316609_a_317938]
-
general pe Ovidiu Raețchi (până în 2012) și redactor-șef pe Răzvan Zamfir. Cotidianul Ghimpele, care apare într-o nouă formulă editorială, a încercat să genereze un gen specific de paparazzi politic. Targetul publicațiilor Ghimpele este publicul activ, capabil, cu spirit incisiv, cu atitudine (critică), cu vârsta între 30 - 70 de ani, cu studii medii și superioare. <br>
Ghimpele () [Corola-website/Science/320793_a_322122]
-
stat, a combătut serviciile de securitate Shin Bet, numite de el „Aparatură tenebroasa”" și secretul care le învăluie, s-a luptat contra legii din 1965 care prevedea măsuri împotriva "calomnierii", si care, în formularea ei inițială periclita libertatea presei. Publicist incisiv și de talent, Uri Avneri a îmbogățit limba ebraica cu un numar de cuvinte și expresii că prescurtarea "Hak" pentru "haver kneset" (membru al Knessetului), "halalit" - termenul ebraic pentru navă spațială, sau "ktavlav" pentru gazetari care își pun condeiul în
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
înțeles de public. Întrebările de relansare se pun atunci cand interlocutorul divaghează de la subiect. Întrebări de controversă și obiecție apar atunci când unele afirmații ale intervievatului intra în contradicție cu faptele cunoscute de reporter. Întrebările agresive.Exista reporteri care cred că modul incisive, dur, de a formula întrebările este cel mai indicat, insă rareori se dovedeste valabilă această abordare. Reporterul trebuie să manifeste mare atenție atunci cand formulează întrebările pentru că există unele întrebări care nu trebuie puse.Dintre acestea putem menționa următoarele: Întrebări care
Interviul radio () [Corola-website/Science/321794_a_323123]
-
identic cu cel de la Margina. Majoritatea surselor indică pentru ridicarea lăcașului anul 1779. Tipul de plan, proporțiile armonioase și frumoasele multiconsole de la îmbinările ultimelor cununi de bârne de la altar, par să justifice această datare. Biserica a suferit însă o restaurare incisivă cândva pe la începutul secolului XX, restaurare care a adus modificări serioase monumentului inițial, în primul rând învelitoarea acoperișului de șindrilă a fost schimbată cu țiglă profilată, iar acoperișul turnului prismatic de pe pronaos, deși imită un bulb de inspirație barocă, a
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
fibrocartilaginoasă la făt și se osifică în primul an de viață. Simfiza mentonieră se continuă în jos printr-o proeminență triunghiulară, cu baza în jos, - protuberanța mentonieră ("Protuberantia mentalis"), care este caracteristică speciei umane. Lateral de simfiza mentală, sub dinții incisivi și deasupra protuberanței mentoniere se află o depresiune - foseta mentonieră (numită și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus mentalis"). Lateral de protuberanța mentonieră se află câte un mic tubercul mentonier ("Tuberculum mentale"). Protuberanța
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
printr-o proeminență triunghiulară, cu baza în jos, - protuberanța mentonieră ("Protuberantia mentalis"), care este caracteristică speciei umane. Lateral de simfiza mentală, sub dinții incisivi și deasupra protuberanței mentoniere se află o depresiune - foseta mentonieră (numită și foseta mentală sau foseta incisivă) - pe ea se inserează mușchiul mentonier (mental) ("Musculus mentalis"). Lateral de protuberanța mentonieră se află câte un mic tubercul mentonier ("Tuberculum mentale"). Protuberanța mentonieră și tubercul mentonier formează baza osoasă a mentonului (bărbiei). Pe protuberanța mentonieră se află două puncte
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
periodontului (numit și ligamentul alveolo-dentar sau ligamentul periodontal). Alveolele dentare sunt sunt separate între ele prin niște pereți osoși numiți septuri interalveolare ("Septa interalveolaria mandibulae"). Alveolele dentare sunt fie uniloculare, fie multiloculare după numărul rădăcinilor dinților. Alveolele dentare ale dinților incisivi, canini, premolari sunt uniloculare - conțin o singură rădăcină dentară. Alveolele dentare ale dinților molari sunt multiloculare - conțin 2 sau 3 rădăcini dentare, care sunt separate între ele prin septuri interradiculare ("Septa interradicularia mandibulae"). Pe fața anterioară a porțiunii alveolare se
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
conțin 2 sau 3 rădăcini dentare, care sunt separate între ele prin septuri interradiculare ("Septa interradicularia mandibulae"). Pe fața anterioară a porțiunii alveolare se află niște proeminențe verticale, numite eminențe alveolare ("Juga alveolaria mandibulae"), acestea corespund reliefului alveolelor dinților frontali (incisivi și canini) care proemină în afară. Pe partea posterioară a porțiunii alveolare a mandibulei, sub dinții molari și pe creasta buccinatorului (ce se află posterior de ultimul molar pe porțiune inferioară a marginii anterioare a ramurii mandibulei) se inserează mușchiul
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
ramura mandibulei, apoi merge orizontal înainte în interiorul corpului mandibulei, sub rădăcinile dinților molari cu care comunică prin niște orificii mici, și se bifurcă la nivelul primului sau al doilea dinte premolar în două ramuri: laterală - canalul mental și medială - canalul incisiv. Canalul mental (mentonier) este scurt, se termină cu gaura mentonieră ("Foramen mentale") de pe fața anterioară a corpului. Canalul incisiv continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi. Canalul mandibulei conține mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera și vena
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
mici, și se bifurcă la nivelul primului sau al doilea dinte premolar în două ramuri: laterală - canalul mental și medială - canalul incisiv. Canalul mental (mentonier) este scurt, se termină cu gaura mentonieră ("Foramen mentale") de pe fața anterioară a corpului. Canalul incisiv continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi. Canalul mandibulei conține mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera și vena alveolară inferioară ("Arteria et vena alveolaris inferior") și nervul alveolar inferior ("Nervus alveolaris inferior"). Mănunchiul vasculonervos alveolar inferior se
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
premolar în două ramuri: laterală - canalul mental și medială - canalul incisiv. Canalul mental (mentonier) este scurt, se termină cu gaura mentonieră ("Foramen mentale") de pe fața anterioară a corpului. Canalul incisiv continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi. Canalul mandibulei conține mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera și vena alveolară inferioară ("Arteria et vena alveolaris inferior") și nervul alveolar inferior ("Nervus alveolaris inferior"). Mănunchiul vasculonervos alveolar inferior se bifurcă în două ramuri: 1) mănunchiul vasculonervos mentonier care se află
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
două ramuri: 1) mănunchiul vasculonervos mentonier care se află în canalul mental (mentonier) și este format de ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"); 2) mănunchiul vasculonervos incisiv care se află în canalul incisiv și este format de ramurile dentale (incisive) a arterei alveolare inferioare ("Rami dentales arteriae alveolaris inferioris"), nervul incisiv care este o continuare reală a nervului alveolar inferior.
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
care se află în canalul mental (mentonier) și este format de ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"); 2) mănunchiul vasculonervos incisiv care se află în canalul incisiv și este format de ramurile dentale (incisive) a arterei alveolare inferioare ("Rami dentales arteriae alveolaris inferioris"), nervul incisiv care este o continuare reală a nervului alveolar inferior.
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
și este format de ramura mentonieră a arterei alveolare inferioare ("Ramus mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"); 2) mănunchiul vasculonervos incisiv care se află în canalul incisiv și este format de ramurile dentale (incisive) a arterei alveolare inferioare ("Rami dentales arteriae alveolaris inferioris"), nervul incisiv care este o continuare reală a nervului alveolar inferior.
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
mentalis arteriae alveolaris inferioris"), vena mentonieră ("Vena mentalis") și nervul mentonier ("Nervus mentalis"); 2) mănunchiul vasculonervos incisiv care se află în canalul incisiv și este format de ramurile dentale (incisive) a arterei alveolare inferioare ("Rami dentales arteriae alveolaris inferioris"), nervul incisiv care este o continuare reală a nervului alveolar inferior.
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure). Corpul maxilei ("Corpus maxillae") prezintă o bază și un vârf și are 4 fețe: 4 procese
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure). Corpul maxilei ("Corpus maxillae") prezintă o bază și un vârf și are 4 fețe: 4 procese (apofize) Structurile interioare: Corpul maxilei ("Corpus maxillae") este porțiunea centrală, globuloasă, a
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure). Corpul maxilei ("Corpus maxillae") prezintă o bază și un vârf și are 4 fețe: 4 procese (apofize) Structurile interioare: Corpul maxilei ("Corpus maxillae") este porțiunea centrală, globuloasă, a maxilei, având
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
lume a puterii personale, agățându-se de tinerețea care trece prin acostarea bărbaților tineri. Recenzia lui Spider Robinson a fost atât apreciativă, cât și critică, arătând că, în timp ce "cartea se citește bine . . ., secțiunile individuale sunt deseori strălucitoare, iar mesajul este incisiv și atemporal", "povestea șchioapătă" și multe personaje, inclusiv principalii antagoniști, "sunt decupați din carton". Recenzorul de la "New York Times", Gerald Jonas, a fost și mai critic, apreciind că, în timp ce Brunner dorea să descrie o "felie de viață" fictivă dintr-o societate
Călător pe unda de șoc () [Corola-website/Science/324579_a_325908]
-
tristă baladă”". În prefața la volumul "Oul gastronomic" (1998), poetul Vasile Tărâțeanu remarcă faptul că "„fabulele și epigramele din această plachetă demonstrează că autorul lor știe să surprindă grotescul unor situații ridicole (...), să moralizeze, să deturneze sensul cuvintelor, să fie incisiv”". Simion Gociu este membru în mai multe asociații ale scriitorilor: Uniunea Națională a Scriitorilor din Ucraina (1992), Uniunea Scriitorilor din Moldova (1993), Societatea Scriitorilor Bucovineni (1995), Uniunea Scriitorilor din România (1998) și Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți (1999). În anul
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]