825 matches
-
povestirii, a ceea ce aș numi orientarea sa argumentativă. Naratologia pe care o inaugurează Labov și Waletzky continuată de lucrările americanilor Sacks și Jefferson și, în Germania, Uta Quantoff constă în descrierea textelor dominate de o atitudine de limbaj bazată pe incitarea la acțiune a partenerului (partenerilor) interacțiunii. În acest mod are loc o glisare a preocupărilor din planul normalității formale a închiderii structurale, legate de un gen (basmul scris) în planul interacțiunii de limbaj aflat într-o situație dată cauzalitate interactivă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
discurs). Astfel, caracterul succint din (3) este perfect explicabil prin faptul că textul se poate juca ușor cu ceea ce se presupune că cititorii cunosc deja despre personajul Charlot. Atribuirea întârziată a temei-titlu se justifică aici printr-un joc cognitiv: o incitare la dezlegarea unei enigme (foarte relativă în cadrul unui articol de presă însoțit de fotografie). Caracterul succint și metaforic neașteptat din (4) poate fi explicat, de asemenea, și prin legile stilisticii specifice genului (definiții de tip poetic). Exemplele (2) și (3
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de mediu, nu este o jucărie a momentului. Se impune o distincție între datele mediului, reprezentate de obiectele și evenimentele externe, și nevoile interne reprezentate de intențiile, aspirațiile, sarcinile de adaptare ale individului. Datele mediului constituie în general factorii de incitare, de precipitare, cauzele externe, în timp ce motivele țin de factorul intern, de condițiile interne, care adesea se interpun între stimulii externi și reacțiile persoanei susținând și direcționând conduita. Sursa acțiunii trebuie căutată nu numai în afara sau numai înăuntrul organismului
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
incident, cum ar fi o mină ascunsă. Codul secret englezesc a fost folosit pe parcursul întregii zile de ieri de ofițerii de marină pentru a telegrafia în locul codului obișnuit, american (Zalinski 1). Este clar că retorica aleasă a avut drept scop incitarea ultragiului sau senzaționalizarea: chiar dacă oficialitățile americane declară că roagă "opinia publică să nu se pronunțe până când nu vor termina investigațiile", oficialitățile sunt citate de Journal ca "oameni care sunt convinși că la mijloc a fost o trădare". Prin urmare, articolul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la o creștere a interesului și motivației elevilor pentru diferite domenii ale cunoașterii, îi va pregăti mai bine pe aceștia în perspectiva integrării în viața socială Stimularea creativității este un demers socio- educațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Premisele naturale oferă însă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată în activitatea instructiv - educativă. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
auto)perfecționarea permanentă a activității didactice/educative cu efecte optimizante nu numai În plan psihopedagogic, ci și În plan social (cultural, politic, economic). Metode pentru stimularea creativității Stimularea creativității este un demers socioeducațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Trebuie, Însă precizat faptul că premisele naturale, dispoziționale oferă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată În activitățile instructiv-educative În care sunt antrenați cadrele didactice și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
mai îndepărtat, vom studia copertele, supracopertele și textele de prezentare ale cărții. Semnalăm faptul că cele trei tipuri de mesaje paratextuale sînt locuri strategice de influență și de acțiune exercitată asupra cititorului. Coperta asigură o funcție importantă de prezentare și incitare la cumpărare, fiind automat privită de cel care, pentru a o cumpăra sau împrumuta cartea, o atinge. Cît despre supracoperta cărții, ea funcționează ca un afiș publicitar: cea mai evidentă menire a ei "este să atragă atenția prin mijloace mai
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
diferitele părți ale cărții: "principalele articole scrise de Raymond Aron". Însă enumerarea (deschisă) reapare cînd se indică natura problemelor tratate. Concluzie La finalul acestui studiu, ni se pare util să formulăm cîteva remarci provizorii care se doresc a fi o incitare, pentru cititor, pentru a acorda o atenție deosebită ansamblului multiform și eterogen care este paratextul. Cu toate că ar putea părea puțin paradoxal, de la bun început, precizăm că paratextul de sine stătător nu există; de fapt, nu se pune problema să știm
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice ale violenței mediatice, cum percep copiii și adolescenții această violență? În ce constă pertinența cercetărilor asupra agresivității care au susținut o relație directă între violența mediatică și manifestările de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiii și tinerii înțeleg realitatea? În ce constă influența violenței din media asupra comportamentelor?; care sunt interesele instituțiilor mediatice și ale altor instituții care conduc la reprezentări mediatice masive ale violenței? Motivația expunerii la violența mediatică și efectele acesteia: între incitare, seducție și atracție - O primă constatare a cercetărilor (pe care o verificăm și în țara noastră) constă în faptul că prezentarea mediatică a violenței și expunerea la aceasta a devenit un ritual cotidian în toate căminele și din cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente). 2. Teoria desensibilizării reține în mod deosebit caracterul difuz al influențelor violenței mediatice și, în consecință, două categorii de efecte: a) reducerea emoționalității individuale la stimuli (acte de violență) și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și laterale libertatea de exprimare a cunoștințelor, a gândurilor, a faptelor. În acest sens apar ca adecvate activitățile care cer spontaneitate și contribuie la dezvoltarea independenței În gândire și acțiune. Utilizarea talentelor și a capacităților specifice fiecarui individ În parte, incitarea interesului către nou, necunoscut și oferirea satisfacției găsirii soluției după depunerea unui efort de căutare, dezvoltarea capacității de organizare de materiale, de idei prin Întocmirea de portofolii asupra activității proprii, sunt coordonate majore ale Învățării prin cooperare. Rolul profesorului constă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
doză de învățare prin descoperire, unele mai mult decât altele. În grupa învățării prin descoperire se pot încadra metodele: • jocurile didactice, • instruirea pe bază de probleme, • învățământul programat euristic, • metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri. Intervenția indirectă a profesorului în dialog favorizează inițiativa
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de vârstă și individuale etc. Ă cu ceea ce oferă știința. Dacă ea ne va confirma propriile observații, avem satisfacția unui ochi pătrunzător și o bună încurajare în ceea ce facem. Situația opusă este și ea benefică, fiind un semnal și o incitare la documentare complementară. În tot acest joc există, cu certitudine, și un beneficiar Ă elevul nostru. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Definiți conceptele: nișă de dezvoltare, stadiu genetic, criză de dezvoltare, egocentrism. 2. Argumentați de ce mediul nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decizie, Statul fiind unul dintre ele: "Rolul său nu se traduce printr-un control general al tuturor activităților și prin reglementarea lor în detaliu, ci la o reglare globală ce trebuie să se exercite prin acțiuni de impulsionare și de incitare". Statul intervine atunci cînd piața nu-și îndeplinește rolul, pentru a răspunde deficiențelor din sistemul de concurență. Thomas Jansen, secretarul general al PPE, a rezumat cel de-al doilea principiu astfel: Principiul după care raportul de forțe al pieței nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și limitele de vârstă și individuală cu ceea ce ofera știința. Dacă ea ne va confirma propriile observații, avem satisfacția unui ochi patrunzător și o bună Încurajare a ceea ce facem. Situația opusă este și ea benefică, fiind un semnal și o incitare la documentare suplimentară. AGRESIVITATEA - COMPORTAMENT DISTRUCTIV 1 Definiții și delimitări conceptuale O dată cu Înmulțirea cazurilor de violență În școală, s-au intensificat și preocupările de studiere a fenomenului. Definirea violenței s-a dovedit a fi o Încercare deosebit de dificilă. Acest fapt
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
scoase din texte date prea personale, cum ar fi adresa privată. 5. Am reprodus, indicând în note, pasajele necitite în emisiuni din motive de spațiu de antenă limitat sau din cauza interdicțiilor date de direcția americană (cu privire la folosirea limbajului insultător sau incitarea la revoltă). Un grup de credincioși penticostali din Rădăuți, 7 aprilie 1979, scrisoare difuzată la 17 iunie 1979 Stimate domnule director Noël Bernard, Vă rugăm să binevoiți a difuza prin postul dvs. de radio următorul mesaj în speranța că organele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și, în parte, a lui K. Simonov, ține de domeniul absurdului. Absurdă este reacția "juriului" de a amenda "antiumanismul" și "duritatea" textului soljenițian, intențiile lui de "ofensă", "amenințare" și "răzbunare", absurdă este obsesia raportării cuvântului lui Soljenițîn la o presupusă incitare a "dușmanului din afară". Nu mai puțin, absurdă este consecința directă pe care o are o întâlnire între scriitori asupra dreptului operei unuia dintre ei de a fi publicată în propria țară, care este și cea a celor transformați în
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
juridică, și Codul nostru penal are felul lui de a caracteriza acțiunea indirectă a vorbelor și cuvintelor. Fără să negăm principiul personalității pedepselor, el prevede responsabilitatea penală a instigatorului, care caracterizează un mod de participare la infracțiune; sau delictul de incitare la ura rasială, la omor, la desfrînare etc. După cum pedepsește "apologia crimelor de omor, jaf sau incendiere etc". Codul penal militar din Bolivia prevedea trei categorii de autori, prin execuție, prin cooperare și prin instigare, fără să distingă sancțiunile. Tribunalul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
epocă. Oamenii acționează, spre deosebire de animale și de automate, în funcție de scopurile și motivațiile conștiente; oricine participă la formarea conștiinței nu poate rămîne indiferent față de actele pe care le induce sau legitimează, și le induce legitimîndu-le pe lîngă conștiința lor. Excitare mentală, incitare la gest. Dar cine ar mai îndrăzni să definească zona psihismului prin conștiința intelectuală? Sistemul informație-conștiință nu este la fel de periferic pentru o mentalitate ca și sistemul percepție-conștiință pentru un individ? Accesul la raționament verbal este fără îndoială corelat cu faptele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
considerate deja excesive pentru unsprezece din cele 25 de state. Contextul concurenței fiscale (schimbare de loc a activităților și oamenilor) și de grea datorie publică lasă puține margini de manevră. Unii propun reforme fiscale de fond pentru o mai mare incitare la muncă și un randament al impozitării mai ridicat, păstrând totodată principiile de justiție fiscală (TVA social sau flat tax) (Hall și Rabushka, 1995). Să fie oare suficient? Politicile publice vor trebui să favorizeze fără îndoială responsabilitatea individuală a prelungirii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Un nivel de formare mai bun atrage după sine procente de inovație și de invenție mai înalte ca și o productivitate a muncii mai mare, ajutând întreprinderile să adopte metode de producție mai eficace și să introducă noi tehnologii. Astfel, incitarea indivizilor să investească în capitalul uman și motivația întreprinderilor să investească în C&D sunt interdependente. Studii empirice au încercat să evalueze rolul jucat de evoluția nivelului de formare al populației în creșterea economică (pentru un tur de orizont, cf.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cresc singuri copiii. Așa se întâmplă în țările din Europa de Nord, la fel și în Franța, cu alocația pentru părintele singur, creată în 1976. Maternitatea și supravegherea copiilor se află în centrul dezbaterilor asupra relațiilor între muncă remunerată, muncă neremunerată și incitare la munca în exterior sau munca domestică. În măsura în care, din punct de vedere cultural, femeile, mai curând decât bărbații, îndeplinesc muncile casnice, trebuie găsit un punct de echilibru între aceste activități, toate la fel de importante pentru bunul mers al economiei. Să amintim
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
deja, lipsa plafonului pentru coeficientul familial cu începere de la al treilea copil și repunerea în onoare a cartei "familiei numeroase" ar păstra nivelul de trai al familiilor. Raportul are în vedere și o elasticitate pozitivă a fertiliității în ceea ce privește politicile de incitare fiscale, ceea ce nu este confirmat de toate studiile (Landais, 2003). Un "domeniu vertical" corectează inegalitățile dintre familii. Politica de redistribuire a veniturilor ar trebui să țină seama mai mult de mărimea lor. Reforma CSG, ridicarea tranșei inferioare a impozitului pe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o economie de servicii. Lucrătorii în vârstă puțin calificați pentru sectorul serviciilor (economia cunoașterii) sunt înlocuiți de tineri mai bine formați și/sau mai flexibili. Aceste programe sunt oarecum un substitut al formării continue (Jousten, 2004). Trebuie subliniate, de asemenea, incitările financiare diverse de ieșire la pensie într-o societate în care cererea de petrecere a timpului liber devine din ce în ce mai mare. În multe întreprinderi, căutarea câștigurilor de productivitate prin restructurarea posturilor restante depășește recrutarea tinerilor salariați. Franța rămâne o țară competitivă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]