1,469 matches
-
constituționalitatea stabilirii pedepsei, respectiv a incriminării unei anumite fapte. În această privință, normă citată din legea noastră fundamentală, înainte de toate face trimitere la dispozițiile legale din partea generală a Codului penal. În aceste dispoziții putem gasi condițiile, în general, indispensabile pentru incriminarea unei anumite fapte. Punctul de pornire în orice analiza trebuie să fie definiția infracțiunii, data la art. 17 din Codul penal, în sensul că: "Art. 17. - Infracțiunea este faptă care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124416_a_125745]
-
faptă care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale." Calificarea prin legea penală a unei anumite fapte drept infracțiune presupune indicarea concretă și univoca a tuturor elementelor acesteia. Condiția incriminării doar a faptelor săvârșite cu vinovăție impune examinarea cerințelor art. 19 din Codul penal. Infracțiunile silvice putând fi săvârșite doar cu intenție, trebuie avute în vedere prevederile art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) și b) din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124416_a_125745]
-
LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. Capitolul II LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238975_a_240304]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238975_a_240304]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238975_a_240304]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238975_a_240304]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, și care, potrivit art. 297, a intrat în vigoare de la data de 1 ianuarie 2004. Acest nou act normativ nu a preluat însă soluția legislativă anterioară referitoare la incriminarea și sancționarea contravențională a neafișării la loc vizibil a numelui producătorului și furnizorului de carburanți auto comercializați. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 noiembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 7.726/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157505_a_158834]
-
procedurile judiciare. (8) Supravegherea prevăzută la alin. (6) poate fi efectuată numai pentru infracțiunile enumerate în art. 40 alin. (7) din Convenția Schengen, pentru participarea la organizațiile criminale menționate în Acțiunea comună 98/733/JHA din 21 decembrie 1998 privind incriminarea participării la organizațiile criminale în statele membre ale Uniunii Europene sau pentru infracțiunile de terorism prevăzute în Decizia-cadru 2002/475/JHA din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului. Articolul 8 Urmărirea transfrontalieră (1) Agenții autorităților uneia dintre părți, care urmăresc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223038_a_224367]
-
nu beneficiază de un drept corespondent de a ataca în fața judecătorului un act de începere a urmăririi penale, de redeschidere a urmăririi penale ori de punere în mișcare a acțiunii penale"; - art. 249 din Codul penal "aduce atingere principiului legalității incriminării, garantat de prevederile art. 23 alin. (12) și art. 20 din Constituție, raportat la dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu sunt enunțate cu claritate, fiind imposibil de determinat obiectiv la ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192465_a_193794]
-
altor persoane în cauză. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocaților prezenți. Avocatul Valeriu Stoica solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate încalcă principiul legalității incriminării, principiul proporționalității pedepsei și principiul dreptului la un proces echitabil. De asemenea, dispozițiilor de lege criticate le lipsește claritatea și precizia, fiind astfel încălcate exigențele impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie. În continuare, se invocă Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239933_a_241262]
-
asupra calității apelor, a speciilor de animale sau plante sau asupra unor părți din acestea; sau (b) această infracțiune a fost savârșită în cadrul unei organizații criminale în sensul Acțiunii comune 98/733/JAI a Consiliului din 21 decembrie 1998 privind incriminarea participării la o organizație criminală în statele membre ale Uniunii Europene4, indiferent de nivelul sancțiunii prevăzute în această acțiune comună. (6) Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru ca infracțiunea prevăzută la articolul 2, în cazul în care a fost săvârșită
32005D0667-ro () [Corola-website/Law/293777_a_295106]
-
din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de funcționar din dreptul administrativ (...), potrivit legii penale, noțiunile de «funcționar public» și de «funcționar» au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal (...) în legea penală, funcționarul este definit exclusiv după criteriul funcției pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
funcționar public din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de funcționar din dreptul administrativ", iar "noțiunile de «funcționar public» și de «funcționar» au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal". X. Jurisprudență relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului Nu au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
legale incidente Articolul 16 din Constituție: Egalitatea în drepturi "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege [...]" ... Art. 1 alin. (1) din Codul penal: Legalitatea incriminării "Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni." Art. 4 din Codul penal: Aplicarea legii penale de dezincriminare "Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
din Codul de procedură penală pentru a desemna legătura obiectivă dintre chestiunea de drept supusă interpretării și procesul penal în curs, trebuie să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare. Legătura cu soluționarea cauzei avută în vedere de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală trebuie înțeleasă ca o condiționare actuală, iar nu una viitoare, eventuală, a soluției pe fondul cauzei de răspunsul dat de instanța supremă întrebării cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
nesocotirea dreptului, perpetuând astfel încălcarea principiului unui stat de drept". Tribunalul Satu Mare, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate invocate, consideră că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește art. 7 din Legea nr. 87/1994 se arată că "nu constituie o incriminare penală, nu definește conținutul unei infracțiuni, deci nu se poate spune că ar încălca principiul legalității incriminării" și, totodată, "fiind rezultatul voinței membrilor Parlamentului care au adoptat legea [...], nu se poate vorbi de o încălcare a principiului separației puterilor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168057_a_169386]
-
de neconstituționalitate invocate, consideră că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește art. 7 din Legea nr. 87/1994 se arată că "nu constituie o incriminare penală, nu definește conținutul unei infracțiuni, deci nu se poate spune că ar încălca principiul legalității incriminării" și, totodată, "fiind rezultatul voinței membrilor Parlamentului care au adoptat legea [...], nu se poate vorbi de o încălcare a principiului separației puterilor în stat". Art. 10 din Legea nr. 87/1994 nu încalcă - în opinia instanței - dreptul la apărare, prezumția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168057_a_169386]
-
Parlamentului care au adoptat legea [...], nu se poate vorbi de o încălcare a principiului separației puterilor în stat". Art. 10 din Legea nr. 87/1994 nu încalcă - în opinia instanței - dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție și nici principiul legalității incriminării, susținerile autorului excepției fiind neîntemeiate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168057_a_169386]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată în acest sens că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 87/1994 "nu definesc conținutul unei infracțiuni, astfel încât nu încalcă principiul legalității incriminării" și, de asemenea, nu încalcă principiul separației puterilor în stat, "întrucât au fost adoptate prin lege, de către Parlament". Referitor la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 87/1994 , se arată că nu încalcă prezumția de nevinovăție sau dreptul la apărare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168057_a_169386]
-
lege, de către Parlament". Referitor la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 87/1994 , se arată că nu încalcă prezumția de nevinovăție sau dreptul la apărare, "întrucât organele judiciare au obligația de a face dovada scopului special prevăzut de norma de incriminare, și anume acela al împiedicării verificărilor financiar-contabile". Avocatul Poporului apreciază că incriminarea, prin textele criticate, a faptelor care constituie evaziune fiscală nu este de natură să încalce sub nici un aspect dreptul la apărare al învinuitului sau inculpatului, care are posibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168057_a_169386]
-
1994 , se arată că nu încalcă prezumția de nevinovăție sau dreptul la apărare, "întrucât organele judiciare au obligația de a face dovada scopului special prevăzut de norma de incriminare, și anume acela al împiedicării verificărilor financiar-contabile". Avocatul Poporului apreciază că incriminarea, prin textele criticate, a faptelor care constituie evaziune fiscală nu este de natură să încalce sub nici un aspect dreptul la apărare al învinuitului sau inculpatului, care are posibilitatea ca, în tot cursul procesului penal, să fie asistat de un avocat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168057_a_169386]
-
ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor." Se invocă, totodată, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, și art. 7 din convenție, privind legalitatea incriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că, în realitate, autorul său este nemulțumit de soluția legislativă consacrată de textele de lege criticate, pe care le consideră incomplete și neclare. Acesta solicită, de altfel, "clarificarea" de către Curtea Constituțională a limitelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168057_a_169386]
-
art. 16 alin. 3 din Codul de procedură penală, care limitează egalitatea acestor părți numai în ceea ce privește acțiunea civilă. În condițiile în care, din cauza de neștiința sau indiferență ori rea-credință, inculpatul nu-și exercita dreptul de a ataca o hotărâre, acceptând incriminarea conștient fiind că răspunderea să civilă, ca urmare a unei fapte penale amnistiate, este preluată de partea responsabilă civilmente, iar reprezentantul Ministerului Public susține acuzațiile care au justificat punerea în mișcare a acțiunii penale, partea responsabilă civilmente este privată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145927_a_147256]
-
aceasta dispoziție ar fi în contradicție cu prevederile art. 49 din Constituție, nu poate fi reținut. Dimpotrivă, textul constituțional ar putea fi invocat pentru dovedirea caracterului constituțional al normei penale în discuție, fiindcă restrângerea drepturilor și libertăților pe care această incriminare și aceasta sancționare le presupun se întemeiază pe interesul major al apărării bunurilor altuia, a vieții și integrității corporale a persoanelor, al asigurării condițiilor garantării securității sociale. Așa cum se arătă în opinia instanței de judecată și în punctul de vedere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118325_a_119654]
-
alte mijloace prin care se aduce atingere onoarei ori reputației unei persoane sau se afirma, în public, fapte determinate care, dacă ar fi adevărate, ar expune acea persoană la sancțiuni penale, administrative sau disciplinare ori disprețului public. Curtea constată că incriminarea acestor fapte nu contravine în nici un mod prezumției de nevinovăție, principiu fundamental al procesului penal, consacrat atât de art. 23 alin. (8) din Constituție, cât și de art. 11 paragraful 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141792_a_143121]