2,622 matches
-
se rescrie azi pe o rană necicatrizată a politicii românești. O lege imanentă, care nu ține seama de scopurile personale, sociale, de natură politică, economică, morală există în sine, decurge pe firul de destin al țării și va atrage cândva incriminarea conduitei pe care o are încă fortăreața instituțională a rezistenței ce împiedică acordarea prerogativelor regale de tipul monarhic constituțional, Majestății Sale Regelui Mihai. Deși popularitatea și iubirea pentru Regele românilor, Majestatea sa Regele Mihai, sporește zi cu zi, se încearcă
TIMP, DESTIN, VOCAŢIE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361631_a_362960]
-
se rescrie azi pe o rană necicatrizată a politicii românești. O lege imanentă, care nu ține seama de scopurile personale, sociale, de natură politică, economică, morală există în sine, decurge pe firul de destin al țării și va atrage cândva incriminarea conduitei pe care o are încă fortăreața instituțională a rezistenței ce împiedică acordarea prerogativelor regale de tipul monarhic constituțional, Majestății Sale Regelui Mihai. Deși popularitatea și iubirea pentru Regele românilor, Majestatea sa Regele Mihai, sporește zi cu zi, se încearcă
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
gândire împământenit pe acel tărâm, el dorind, nici mai mult, nici mai puțin, decât dezincriminarea „valorilor” real apreciate de popor, respectiv, furtul, înșelătoria, falsul, evaziunea, trădarea, minciuna etc. și scoaterea lor de sub incidența Codului penal. În același timp, a propus incriminarea celor mai hulite și stânjenitoare dintre „defectele” umane și anume, cinstea, corectitudinea și onestitatea. Au existat, cum era de aștepra și unele obiecții. Un distins parlamentar, dintr-un colegiu din nordul țării, și-a exprimat, într-o retorică impecabilă, legitima
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
aceasta mi se pare normal. Dar șarja unor parlamentari deviază de la miezul problemei, eșuând în penibile atacuri la persoană. Preopinenții nu mai sunt adversari politici ci considerați potențiali inamici și tratați ca niște dușmani personali! De aici și până la persiflări, incriminări și insultă, nu mai este decât un pas. Pas pe care unii dintre ei îl trec cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună. Nu-mi dau seama cum s-ar mai putea privi unul pe altul peste câțiva
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, precum și prevederilor art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ce reglementează principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceleași critici de neconstituționalitate au fost formulate cu privire la dispozițiile art. 206 alin. (1) din Codul penal, ce reglementează infracțiunea de amenințare, fiind respinse de Curtea Constituțională ca
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
enumerarea exhaustivă a criteriilor relevate ar imprima normei juridice penale o rigiditate excesivă, fără însă ca precizia absolută să poată fi atinsă, ceea ce înseamnă că o generalitate a sa în privința analizată nu este contrară per se principiului legalității incriminării, elementul de interpretare judiciară fiind necesar și inevitabil. ... 16. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a constatat că textul supus controlului de constituționalitate în respectiva cauză, sub aspectul analizat, este unul clar, precis și previzibil, îndeplinind cerințele de
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
din art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 17. Prin aceeași decizie, Decizia nr. 36 din 4 februarie 2020, paragrafele 18-20, Curtea a reținut că legalitatea incriminării și a pedepsei presupune în mod implicit respectarea exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, astfel că cerințele art. 1 alin. (5) se subsumează celor ale art. 23 alin. (12) din Constituție în ipoteza normelor de incriminare. Standardele constituționale de calitate
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
a reținut că legalitatea incriminării și a pedepsei presupune în mod implicit respectarea exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, astfel că cerințele art. 1 alin. (5) se subsumează celor ale art. 23 alin. (12) din Constituție în ipoteza normelor de incriminare. Standardele constituționale de calitate a legii sunt îndeplinite dacă legiuitorul indică în mod clar și neechivoc obiectul material al infracțiunilor în chiar cuprinsul normei legale de incriminare sau dacă acesta poate fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
subsumează celor ale art. 23 alin. (12) din Constituție în ipoteza normelor de incriminare. Standardele constituționale de calitate a legii sunt îndeplinite dacă legiuitorul indică în mod clar și neechivoc obiectul material al infracțiunilor în chiar cuprinsul normei legale de incriminare sau dacă acesta poate fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt act normativ de rang egal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii. Legiuitorul nu trebuie să își respecte numai din punct
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 26 iulie 2018, paragraful 20). ... 18. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), impune definirea, în mod clar, prin lege, a infracțiunilor și a pedepselor aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]
-
urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Pentru aceste motive, se arată că dispozițiile art. 351 din Codul penal se aplică în mod egal tuturor subiectelor de drept care îndeplinesc condițiile prevăzute prin norma de incriminare. ... 11. Se mai arată că nu există un conflict între dispozițiile art. 351 din Codul penal și prevederile legale care dezincriminează infracțiunea de speculă, legiuitorul având competența de a reincrimina anumite fapte calificate legal în trecut ca fiind fapte de
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
ale art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la înfăptuirea justiției, precum și dispozițiilor art. 6 și 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil și la principiul legalității incriminării și a pedepsei. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 36 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 26 mai 2020, paragrafele 18-21, a statuat că legalitatea incriminării
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
incriminării și a pedepsei. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 36 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 26 mai 2020, paragrafele 18-21, a statuat că legalitatea incriminării și a pedepsei presupune în mod implicit respectarea exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, astfel că cerințele art. 1 alin. (5) se subsumează celor ale art. 23 alin. (12) din Constituție în ipoteza normelor de incriminare. Standardele constituționale de calitate
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
a statuat că legalitatea incriminării și a pedepsei presupune în mod implicit respectarea exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, astfel că cerințele art. 1 alin. (5) se subsumează celor ale art. 23 alin. (12) din Constituție în ipoteza normelor de incriminare. Standardele constituționale de calitate a legii sunt îndeplinite dacă legiuitorul indică în mod clar și neechivoc obiectul material al infracțiunilor în chiar cuprinsul normei legale de incriminare sau dacă acesta poate fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
subsumează celor ale art. 23 alin. (12) din Constituție în ipoteza normelor de incriminare. Standardele constituționale de calitate a legii sunt îndeplinite dacă legiuitorul indică în mod clar și neechivoc obiectul material al infracțiunilor în chiar cuprinsul normei legale de incriminare sau dacă acesta poate fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt act normativ de rang egal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii. Legiuitorul nu trebuie să își respecte numai din punct
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 26 iulie 2018, paragraful 20). ... 19. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Convenție, care consacră principiul legalității incriminării și a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), impune definirea, în mod clar, prin lege, a infracțiunilor și a pedepselor aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, Del Río Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93). ... 21. Totodată, Curtea a reținut că, pentru a fi conformă cu dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție, incriminarea unor fapte prin norme juridice de drept penal trebuie să respecte principiul proporționalității incriminării, potrivit căruia respectiva incriminare trebuie să fie strict necesară obiectivului urmărit de legiuitor, iar intruziunea ce vizează drepturile fundamentale restrânse prin aplicarea normei incriminatoare să fie
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
Río Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93). ... 21. Totodată, Curtea a reținut că, pentru a fi conformă cu dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție, incriminarea unor fapte prin norme juridice de drept penal trebuie să respecte principiul proporționalității incriminării, potrivit căruia respectiva incriminare trebuie să fie strict necesară obiectivului urmărit de legiuitor, iar intruziunea ce vizează drepturile fundamentale restrânse prin aplicarea normei incriminatoare să fie justificată prin raportare la protecția juridică asigurată prin reglementarea acelei infracțiuni (Decizia nr. 418
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
juridică asigurată prin reglementarea acelei infracțiuni (Decizia nr. 418 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, paragraful 30). ... 22. Raportat la cauza de față, Curtea reține că norma de incriminare criticată stabilește că elementul material al infracțiunii de camătă constă în acțiunea de dare de bani cu dobândă, faptă care trebuie comisă ca îndeletnicire, și, de asemenea, că subiect activ al infracțiunii analizate poate fi orice persoană neautorizată să desfășoare
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
pretinsa suprapunere dintre fapta de cămătărie incriminată la art. 351 din Codul penal și cea a unei persoane care dă bani cu împrumut pentru a oferi ajutor altor persoane, Curtea constată că din maniera de exprimare a ipotezei normei de incriminare a infracțiunii de camătă rezultă că, pentru ca mai multe fapte de împrumut de bani să îndeplinească condițiile acestei infracțiuni, este necesar ca aceste fapte să fie comise ca îndeletnicire, aspect care, de asemenea, va fi stabilit în fiecare cauză
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
o marjă de apreciere cu privire la numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de camătă. De asemenea, Curtea a constatat că incriminarea infracțiunii de camătă, ca infracțiune de obicei, fără a specifica numărul necesar și suficient al actelor materiale ce trebuie comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și fără a face referire la un anumit nivel al dobânzii
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]
-
excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile fundamentale privind statul de drept în componenta sa referitoare la respectarea legilor, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, legalitatea incriminării și a pedepsei, înfăptuirea justiției, integrarea în Uniunea Europeană, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași infracțiune, întrucât exclud posibilitatea ca instanța judecătorească să aprecieze, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 148 alin. (2)-(4) referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art.
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 7 referitor la legalitatea incriminării și a pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 4 referitor la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]
-
Curtea a constatat că sintagma „instanța revocă amânarea și dispune aplicarea și executarea pedepsei“ din cuprinsul art. 88 alin. (3) din Codul penal este clară, precisă și previzibilă, întrunind atât standardele de calitate a legii, cât și exigențele principiului legalității incriminării, prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituție. Curtea a reținut că această manieră de reglementare a formelor de individualizare a pedepselor constituie opțiunea legiuitorului, fiind determinată de caracterul excepțional al acestora de la regulile referitoare la executarea pedepselor penale
DECIZIA nr. 397 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293950]