653 matches
-
nr. 2.390/2/2013, a pus în discuția părților, din oficiu, sesizarea completului competent din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a se stabili pe calea unei hotărâri prealabile modul de aplicare a legii penale mai favorabile față de inculpata în sarcina căreia s-au reținut mai multe infracțiuni, fie în forma-tip, fie în formă continuată, comise în concurs real, iar pentru o parte dintre acestea, ca urmare a reducerii limitelor de pedeapsă prin intrarea în vigoare a noului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
încetat procesul penal în situația în care determinarea legii penale mai blânde s-ar face pe instituții autonome. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, examinând sentința penală atacată prin prisma problemelor invocate și a situației concrete a inculpatei în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea, în concurs real, a mai multor infracțiuni fie în forma-tip, fie în formă continuată, a apreciat că soluționarea cauzei depinde de dezlegarea de principiu a chestiunii de drept ce vizează modalitatea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
în anumite situații, însă în virtutea legii, nu ca urmare a creării unei lex tertia. IV. Punctul de vedere al părții cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept În urma comunicării raportului întocmit în temeiul art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, inculpata C.M.M., prin avocat ales, a opinat că, în speță, dispozițiile art. 5 din Codul penal se aplică pe instituții autonome de drept, și nu în mod global, întrucât Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 își produce efectele doar pentru raporturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
În cauză, este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în ultimul grad de jurisdicție, întrucât Curtea de Apel București - Secția a II-a penală este învestită în Dosarul nr. 2.390/2/2013 cu soluționarea apelurilor declarate de inculpată și unul dintre avocați împotriva Sentinței penale nr. 219 din 8 martie 2013 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, fiind realizată și cerința referitoare la legătura dintre chestiunea de drept sesizată și soluționarea pe fond a apelului inculpatei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
inculpată și unul dintre avocați împotriva Sentinței penale nr. 219 din 8 martie 2013 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, fiind realizată și cerința referitoare la legătura dintre chestiunea de drept sesizată și soluționarea pe fond a apelului inculpatei sub aspectul stabilirii răspunderii penale și a tratamentului penal aplicabil acesteia. Deși problemele de drept ce fac obiectul prezentului dosar, la momentul formulării sesizării și al întocmirii raportului, nu primiseră încă o rezolvare din partea instanței supreme printr-o hotărâre prealabilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
propriu, încercându-se, printr-o abordare holistică, surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor -, printr-o examinare a temelor din istoria de viață, a experiențelor personale, începând din copilărie și până la întemnițare (anamneza psihologică). Narațiunea ajută inculpatele să înțeleagă o serie de conexiuni „nevăzute”, neconștientizate anterior în decursul episoadelor vieții, inițial în viața din familia de origine, apoi în decursul relațiilor dintre membrii familiei nou constituite, în evoluția temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sumarizarea; reflectarea. Vom prezenta în continuare o analiză calitativă (studii de caz) în cazul a trei deținute din totalul celor intervievate. Studiul de caz 1 M.E. - născută în B. pe data de 15.10.1956. Fiica lui I. și M. Inculpata nu-și cunoaște frații (a auzit de existența unui singur frate). Mama a avut încă două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lui I. și M. Inculpata nu-și cunoaște frații (a auzit de existența unui singur frate). Mama a avut încă două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi, te rog, ce relații au existat între mama dvs. și ceilalți frați, cum se înțelegeau? Inculpata (I): A existat o răceală între ei, certuri în legătură cu diferite lucruri (deținuta vorbește de existența unor relații conflictuale, de o
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
două surori și un frate. În prezent trăiesc toți cei trei frați ai mamei, singura care a murit este mama inculpatei. Intervievatorul (In): Descrie-mi, te rog, ce relații au existat între mama dvs. și ceilalți frați, cum se înțelegeau? Inculpata (I): A existat o răceală între ei, certuri în legătură cu diferite lucruri (deținuta vorbește de existența unor relații conflictuale, de o anumită „răceală” între membrii familiei - mamă, frate și surori. Pe frații tatălui nu-i cunoaște, mama despărțindu-se de acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Mama a avut doar patru clase și a absolvit profesionala la Brașov, lucra ca textilistă. S-au despărțit pentru că nu corespundea pentru ea. Era un vagabond, bețiv și recalcitrant. Am auzit că a ,,crăpat”, Dumnezeu să-l țină acolo... (Mama inculpatei provenea dintr-o familie modestă, cu posibilități materiale scăzute, bunicii fiind persoane credincioase, cu mult respect față de normele și valorile dezirabile, unanim acceptate. Ea s-a angajat într-o relație de căsătorie cu o persoană recalcitrantă, consumatoare de alcool, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
I: O fi fost el bun pentru mama, dar pentru mine a fost coșmarul vieții mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate... (Inculpata vorbește cu multă patimă, durere și totodată cu multă ură despre tatăl vitreg, ceea ce relevă existența acumulării în timp a unor tensiuni, frustrări, nemulțumiri cauzate de acest părinte). I: Acesta nu avea nici una (vorbește despre inexistența unor trăsături pozitive de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
In: Să înțeleg că îi plăceau bărbații? I: Îi ,,fugeau” ochii... până la urmă a luat și ,,darul” băuturii... știți proverbul „spune-mi cu cine umbli ca să-ți spun cine ești”. In: Da.... și... probabil certuri... scandaluri... I: Da, certuri, scandaluri... (Inculpata a trăit într-o familie cu un climat nefavorabil, tensionat, lipsită de afecțiune și sentimentul siguranței. A fost abandonată de mamă și de acest tată de-al doilea la vârsta de doi ani, la cineva din cartier, o persoană la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
siguranței. A fost abandonată de mamă și de acest tată de-al doilea la vârsta de doi ani, la cineva din cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cartier, o persoană la care părinții fuseseră chiriași. Nu după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a venit în B. și l-
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
după mult timp [două luni] această persoană [,,o alcoolică”] duce inculpata la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a venit în B. și l-a dat de suflet, a vrut să mă dea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la bunica și bunicul din partea mamei, părinții urmând să locuiască la P., la rudele tatălui vitreg, nemaiinteresându-se de ,,viața” inculpatei. În perioada cât a locuit la P., mama inculpatei naște cel de-al doilea copil, un băiat pe care inculpata mărturisește că nu-l cunoaște: Este cu trei ani mai mic decât mine. Mama a venit în B. și l-a dat de suflet, a vrut să mă dea și pe mine, dar cu mine nu i-a mers, bunicii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și l-a dat de suflet, a vrut să mă dea și pe mine, dar cu mine nu i-a mers, bunicii mei s-au opus. Mama a venit în București când eu deja începusem școala... Din cele relatate de inculpată reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cele relatate de inculpată reiese răceala afectivă, indiferența cu care a fost tratată de mamă.) In: Poți să-mi spui ce simți în acest moment când... I: Durere, multă durere, nemulțumire, amărăciune... (Expresia feței, mimica, gestica, modificările vegetative, conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia de ură, de durere a inculpatei a dispărut, locul ei fiind luat de una de bucurie determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării, fizionomia feței s-a schimbat, expresia de ură, de durere a inculpatei a dispărut, locul ei fiind luat de una de bucurie determinată de rememorarea unor amintiri plăcute.) I: Au fost cei mai frumoși ani din viața mea, o perioadă bună, frumoasă. În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de una de bucurie determinată de rememorarea unor amintiri plăcute.) I: Au fost cei mai frumoși ani din viața mea, o perioadă bună, frumoasă. În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de mine, cu ce-a dat Dumnezeu... (Inculpata vorbește frumos despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de mine, cu ce-a dat Dumnezeu... (Inculpata vorbește frumos despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte ani ai inculpatei, mama și tatăl vitreg revin cu domiciliul în B.: „Și-a adus și ea aminte de mine, fiind deranjată de faptul că îi spuneam mamă mătușii.... cum altfel să-i zic... eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta în continuare... I: Din acest moment a început calvarul vieții mele cu ordinarul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]