2,142 matches
-
Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă, fie interdependentă. Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural (vorbim despre colectivism versus individualism) și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț\). 7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste Afilierea este expresia relației de interdependență, care este, totodată, echivalentul în plan individual al colectivismului, definit prin raportarea formal solidară la grup. O caracteristică esențială a culturilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
furnizează resurse, sprijin social și nici securitate personală în asemenea pondere ca în cazul culturii colectiviste. într-o cercetare realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea poziție, Triandis, Bontempo și Villareal (1988
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pondere ca în cazul culturii colectiviste. într-o cercetare realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea poziție, Triandis, Bontempo și Villareal (1988) au afirmat că este posibilă reprezentarea culturii grupurilor de-a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea poziție, Triandis, Bontempo și Villareal (1988) au afirmat că este posibilă reprezentarea culturii grupurilor de-a lungul unui continuum nuanțat colectivism-individualism, dar în momentul în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interdependență și independență trebuie luate în considerare separat. Așadar, numeroși specialiști în sociologie, psihologie, istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea individualismul ca pe o tendință a oamenilor de a fi motivați cu prioritate de propriile lor obiective și preferințe, exprimînd sinele independent (Markus, Kitayama, 1998) și nevoia de autonomie (Kagitcibasi, 1994). Colectivismul, pe de altă parte, ilustrează o tendință de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Braudel, 1958/ 1998). în societățile cu tradiție puternică, ce modelează semnificativ relațiile și structurile sociale, colectivismul poate persista, așa cum s a afirmat deja, în ciuda dezvoltării economice pe tipar individualist, cum este cazul Japoniei. Totuși, se pot regăsi și elemente caracteristice individualismului, născute prin diverse schimbări structurale, care dovedesc astfel complexitatea socială și economică a prefacerilor identitare la nivel macrocultural, ca expresie a istoricității ce însoțește articularea dimensiunilor individualism-colectivism. S-a observat că persoanele dintr-o societate colectivistă dobîndesc o mai mare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent pe cultivarea relațiilor sociale. John Locke este o figură centrală și extrem de influentă în cultura americană; esența poziției sale exprimînd un individualism aproape ontologic, conform căruia individul este anterior societății. Societatea însăși ajunge să existe doar prin intermediul contractului voluntar al indivizilor care încearcă să-și maximizeze propriul interes. Individualismul este, de altfel, profund înrădăcinat în istoria socială a Statelor Unite ale Americii, dar în ciuda faptului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
figură centrală și extrem de influentă în cultura americană; esența poziției sale exprimînd un individualism aproape ontologic, conform căruia individul este anterior societății. Societatea însăși ajunge să existe doar prin intermediul contractului voluntar al indivizilor care încearcă să-și maximizeze propriul interes. Individualismul este, de altfel, profund înrădăcinat în istoria socială a Statelor Unite ale Americii, dar în ciuda faptului că era atît de infiltrat în structurile civice și religioase ale vieții coloniale, el nu se articulase ca un concept de sine stătător, chiar dacă erau bine-cunoscute ideile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
erau bine-cunoscute ideile lui John Locke cu privire la autonomia individuală. Expansiunea economică și geografică a noii națiuni în anii de după 1800 a generat căutarea neobosită a îmbunătățirii situației materiale și social-politice. Această realitate l-a determinat pe Tocqueville să folosească cuvîntul "individualism" pentru a exprima ceea ce văzuse. Gînditorul francez J. Hector St. John de Crevecoeur a fost printre primii care au vorbit despre caracterul specific individualist în descrierea poporului american, în lucrarea sa din 1782, Letters from an American Farmer (Scrisori de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unei întregi tradiții de gîndire, atunci cînd a observat și sistematizat terminologic faptul că americanii tind să acționeze cu mai multă inițiativă personală și încredere în sine decît europenii, rămînînd indiferenți la ranguri sociale și obiceiuri. în cartea autoreferențială Americanii. Individualism și dăruire (Bellah et al., 1998, p.189) se afirma: "Noi credem în demnitatea, chiar în sacralitatea individului. Orice ar viola dreptul nostru de a gîndi prin noi înșine, de a judeca prin noi înșine, de a lua propriile noastre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
înșine, de a lua propriile noastre decizii, de a ne trăi viețile așa cum credem de cuviință nu este doar greșit din punct de vedere moral, ci este un sacrilegiu. Aspirațiile noastre cele mai înalte și nobile [...] se leagă strîns de individualismul nostru". Acest individualism american întreține însă o ambivalență care creează tensiuni. Autorii care au redactat poate cea mai fidelă biografie culturală a propriei națiuni mărturisesc, de altfel, în acest sens: "Afirmăm puternic valoarea încrederii în forțele proprii și autonomie. Resimțim
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lua propriile noastre decizii, de a ne trăi viețile așa cum credem de cuviință nu este doar greșit din punct de vedere moral, ci este un sacrilegiu. Aspirațiile noastre cele mai înalte și nobile [...] se leagă strîns de individualismul nostru". Acest individualism american întreține însă o ambivalență care creează tensiuni. Autorii care au redactat poate cea mai fidelă biografie culturală a propriei națiuni mărturisesc, de altfel, în acest sens: "Afirmăm puternic valoarea încrederii în forțele proprii și autonomie. Resimțim profund vidul unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tradiții, de comunitățile mai largi; ideea că împlinirea se află în tine însuți, probabil în relație cu cîteva persoane intime, limitează cercul interacțional și schimbă natura relațională a acestuia. D. Dissident (2005) își exprima în articolul său, "The Problem of «Individualism» versus «Collectivism»", credința în existența drepturilor intrinseci ale individului, susținînd ideea că valorile și drepturile celor mulți, ale grupului, sînt absurde și nu subzistă în absența valorii și drepturilor individuale: 0 + 0 + 0 + 0 + 0 = 0. Totuși, aceasta nu înseamnă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fără să țină cont de ceilalți; din contră, drepturile celorlalți subiecți individuali justifică anumite restricții ale acțiunilor individuale. Nici unei persoane nu ar trebui să-i fie permis să încalce drepturile celuilalt. O asemenea abordare nu intră în limitele tradiționale ale individualismului și colectivismului, ceea ce furnizează autorul fiind mai degrabă o viziune sincretică proiectată asupra lor. " Independența și interdependența reprezintă două trăsături distincte ale Sinelui, prima sugerînd separarea și unicitatea individului, în timp ce a doua pune accent pe uniune, legături, relații" (Rață, Iacob
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ambele tendințe. împletirea celor două structuri bine conturate poate genera uneori conflicte interpersonale, chiar intrapersonale, dar nu trebuie să fie considerată în mod necesar o problemă. în concluzie, în plan psihologic vorbim despre dimensiunea independență-interdepdendență, în plan cultural corespunzîndu-i dimensiunea individualism colectivism. între tendințele contrare ale naturii umane, cea spre sociabilitate și cea spre libertate, e necesar a se găsi o cale de mijloc, de echilibru, pentru că, la nivel social, "prea mult individualism ucide individul, prea multă comunitate ucide societatea" (Ferreol
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
despre dimensiunea independență-interdepdendență, în plan cultural corespunzîndu-i dimensiunea individualism colectivism. între tendințele contrare ale naturii umane, cea spre sociabilitate și cea spre libertate, e necesar a se găsi o cale de mijloc, de echilibru, pentru că, la nivel social, "prea mult individualism ucide individul, prea multă comunitate ucide societatea" (Ferreol, 2000, p. 96). O cultură colectivistă modelează o personalitate predominant interdependentă, dar este posibil ca, în cadrul aceleiași culturi, să întîlnim și indivizi independenți, deoarece structura de personalitate poartă atît amprenta culturii, cît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rezultă o suprapunere considerabilă între dimensiunile evidențiate în cele două cercetări, în pofida faptului că subiecții provin din culturi cu patternuri valorice semnificativ diferite, iar datele au fost colectate în perioade și pe eșantioane distincte. Se poate trage concluzia că dimensiunile individualism/colectivism, feminitate/masculinitate, distanță față de putere prezintă o validitate sporită și pot fi considerate convențional "universale". în egală măsură, evitarea incertitudinii și disciplina confucianistă în muncă pot fi catalogate ca fiind "mai puțin universale", deși își au importanța lor operațională
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori ridicate ale orientării sinelui, stimulării și hedonismului și valori scăzute de conformare, tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel cultural, această dimensiune este diferită și separată de individualism și colectivism. Merită subliniat faptul că eșantioanele naționale din alte 21 de culturi au arătat pentru aceste două dimensiuni-sinteză scoruri înspre polul independenței și spre polul concentrării asupra altora (Viglones, 2011, în curs de apariție). Scorurile specifice pe eșantionul românesc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Schwartz și echipele cu care a colaborat (1992, 1999, 2000, 2005) au realizat medii standardizate pentru toate valorile în interiorul fiecărei țări (ca unitate de analiză), furnizînd informații fertile pentru dimensiunile modelului lui Hofstede, care erau reconfigurate și nuanțate: de exemplu, individualismul generic al modelului inițial se diviza în individualism afectiv și individualism individual, fiecare alcătuit din valori specifice corespondente. Ilustrînd o dinamică istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că cei mai "individualiști" devin europenii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1999, 2000, 2005) au realizat medii standardizate pentru toate valorile în interiorul fiecărei țări (ca unitate de analiză), furnizînd informații fertile pentru dimensiunile modelului lui Hofstede, care erau reconfigurate și nuanțate: de exemplu, individualismul generic al modelului inițial se diviza în individualism afectiv și individualism individual, fiecare alcătuit din valori specifice corespondente. Ilustrînd o dinamică istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că cei mai "individualiști" devin europenii occidentali, care îi întrec pe cei care dețineau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au realizat medii standardizate pentru toate valorile în interiorul fiecărei țări (ca unitate de analiză), furnizînd informații fertile pentru dimensiunile modelului lui Hofstede, care erau reconfigurate și nuanțate: de exemplu, individualismul generic al modelului inițial se diviza în individualism afectiv și individualism individual, fiecare alcătuit din valori specifice corespondente. Ilustrînd o dinamică istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că cei mai "individualiști" devin europenii occidentali, care îi întrec pe cei care dețineau la Hofstede această
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizate la nivelul culturii naționale. Astfel, externalitatea dinamică a fost corelată în mod semnificativ cu: ambele dimensiuni ale lui Inglehart și Baker (2000) orientarea tradițională și valorile supraviețuirii; cu două dimensiuni ale lui Hofstede (1980/ 2001) distanța față de putere și individualismul (corelații negative); cu patru dimensiuni ale lui Schwartz (1994) conservatorismul, 170 PSIHOLOGIE INTERCULTURALĂ autonomia intelectuală (corelație negativă), angajamentul egalitarist (corelație negativă) și armonia (corelație negativă); cu o dimensiune a lui Smith (1996, apud Leung, Bond, 2008) implicarea loială; cu două
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trăsături noi, distincte, care nu au fost surprinse în studiile anterioare efectuate la nivel de cultură. Cinismul societal a fost corelat doar cu o dimensiune a lui Inglehart și Baker (2000) supraviețuirea; cu două dimensiuni ale lui Hofstede (1980/2001) individualismul (corelație negativă) și orientarea pe termen lung/scurt; cu trei dimensiuni ale lui House și colaboratorii săi (2004) care descriu starea ideală a culturii evitarea incertitudinii, orientarea spre performanță (corelație negativă) și egalitatea între sexe (corelație negativă). Corelațiile evocate se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]