2,126 matches
-
la promovarea progresului sau a evoluției către eliberarea forțelor umane, către stăpânirea naturii și bunăstarea generalizată. În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a egalității în fața legii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a evoluției către eliberarea forțelor umane, către stăpânirea naturii și bunăstarea generalizată. În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a egalității în fața legii și al oportunităților de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea și stăpânirea naturii, omul și natura umană, progresul, evoluția și revoluția, industria și spiritul creator, tradiția, secularismul și eliberarea de tradiție, individualitatea și individualismul, educația și autonomia personală, relativismul cultural și decentrarea europeană sunt numai câțiva dintre termenii care vor deveni simboluri ale unei noi abordări a naturii și societății și care vor popula toate discursurile din secolele al XIX-lea și XX, fără
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe categorii de activități sau „industrii”) și în cadrul fiecărei activități (sau „industrii), dar și în relație cu interesul personal și cu piața muncii, pentru ca, treptat, să se extindă la analiza claselor, a relațiilor de gen, a identităților culturale etc. iii) Individualismul este, în sfârșit, o altă temă pe deplin congruentă cu conceptul mână invizibilă, care este formulată de A. Smith în termeni economici și sociologici și care va deveni omniprezentă în orice discurs despre modernitate. Vanitatea, ambiția sau interesul personal sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ambiția sau interesul personal sunt motivatorii fundamentali ai oricărei activități a omului modern. Bunăstarea sau bogăția produsă nu este privită de persoanele deținătoare ca simplă acumulare, ci ca „simbol de poziționare socială”, adică de distincție, prestigiu și dominare a altora. Individualismul și, odată cu acesta, democrația și diferențierea structurii sociale pe categorii și clase sociale sau pe stiluri de viață vor constitui de-a lungul modernității domenii constante de explorare și consacrare. Să remarcăm totodată că rațiunii i se adaugă interesele, astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care oferă fiecărei individualități șansa de a trăi o viață reală în afara poziției sau locului ocupat în organizarea raționalizată. Din punct de vedere politic, ar fi necesară apărarea acelei margini a competiției ce oferă libertate de manifestare pentru calitățile personale. Individualismul rezultat cu necesitate din modul de configurare a societății moderne nu se realizează doar pozițional, rațional, birocratic, ci trebuie să dispună de spații adecvate de manifestare într-o lume „dezvrăjită”. „Dezvrăjirea lumii” devine astfel, după Weber, una dintre cele mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de consens moral. Ieșirea din această stare nu s-ar putea realiza, după Durkheim, decât prin dezvoltarea acelei solidarități organice care ar rezulta din autonomia personală bazată pe respectarea imperativului social consensual. Durkheim se confruntă astfel cu aceeași problemă a individualismului și raționalismului modern care fusese formulată de „proiectul iluminist”: eliberarea de tradiție presupune diferențierea, individualizarea și raționalizarea. Consecința principală a acestora ar fi însă criza anomică sau lipsa de consens moral. Ieșirea din această stare critică n-ar fi posibilă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
indică direcția și procesele de transformare ce-i corespund, atunci am putea admite, fără teamă de exagerare, că modernitatea de până la sfârșitul secolului XX a purtat cu sine mesajele fundamentale ale Iluminismului inițiator. Industrializarea economică, dezvoltarea capitalismului și secularismul cultural, individualismul și democrația liberală, dezvoltarea statelor naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
înșiși sau ei, actorii, prin acțiunile și cunoașterea lor, specifice sau particulare cum sunt, contribuie la construcția societății? Astfel formulată, problema vizează raportul ontologic dintre individ și societate și relația cognitivă dintre cunoașterea actorului comun și cunoașterea sociologică. Optând pentru individualism, proiectul iluminist pune accent pe drepturile și libertățile individuale. Totuși, societatea și individul s-au aflat la iluminiști mereu în relații asimetrice, pentru a da predominanță societății, totalității sau „conștiinței colective” (sociale). Societatea indusă de și derivată din proiectul iluminist
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ocupațiilor și direcțiile mobilității ocupaționale, iar producția și distribuirea bunăstării, inclusiv consumul, schimbă identitățile personale și stilurile de viață. Modernității nu i-a fost caracteristică o singură diviziune a muncii și nici o structură socială unică. Optând în mod tranșant pentru individualism, modernitatea a creat condiții ca fiecare individualitate să-și realizeze propriile proiecte de viață și identități în cadrul structurilor de apartenență. Relația tensionată dintre individualitate și structură și-a schimbat cursul într-o singură direcție: creșterea autonomiei individuale. De aceea, în timp ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în mod remarcabil. Mai mult, utilizarea conceptului de clasă apare astăzi ca un indiciu ideologic al identificării cu un „proiect iluminist” de analiză socială și de distanțare față de practicile culturale și de dinamica economiei specifice unei noi epoci a modernității. Individualismul iluminist continuă ca opțiune, dar este înlocuit de acea individualizare a proiectelor de viață care nu este compensată decât de multiplicarea asociațiilor și organizațiilor în cadrul unei „societăți civile” tot mai active și mai preocupate de controlul societății politice și economice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care au fost istoric puse împreună pentru a produce o singură structură de caracter - cea a puritanului și a vocației sale - ar fi ajuns acum disjuncte. Principiile domeniului economic și cele ale culturii ar conduce acum oamenii în direcții opuse. Individualismul economic și cel cultural au ajuns ca, treptat să, urmeze traiectorii divergente pe care încă Baudelaire le exprima astfel: „a fi un om util mi-a apărut dintotdeauna drept ceva hidos”, întrucât „cruda regularitate implacabilă” a industriei va evolua astfel încât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că este respins, dar instituie și acel principiu alternativ care celebrează valori antiraționale sau antiintelectuale. Puritanismul protestant invocat de Max Weber a ajuns astfel într-o totală recesiune în societatea postindustrială datorită seducției consumeriste și exagerate a modernismului cultural, a individualismului hedonist și a marginalizării religiei ca sursă a reglementărilor morale. Tranziția spre societatea postindustraială este, conform lui D. Bell, marcată de contradicțiile pe care cultura modernismului târziu le generează între ea și lumea economică sau politică, dar și în interiorul economiei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și mai ales în cultură, Fukuyama demonstrează că ordinea socială și mai ales capitalul social dispun de surse regenerative nelimitate pentru a induce o dezvoltare linear-progresivă continuă. Să considerăm o ilustrare a demonstrației lui Fukuyama. Pentru toți observatorii lumii contemporane, individualismul, invenție a Iluminismului și a societății moderne, este în creștere, iar maximizarea libertăților personale a devenit un scop în sine, fiind prea puțin corelată cu responsabilitățile față de alții. În timp ce posibilitățile de asociere s-au extins în mod nelimitat, datorită mobilității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin invocarea modului defectuos de funcționare a statului bunăstării, respectiv prin creșterea sărăciei și inegalităților sau prin acumularea de polarități sociale într-o societate tot mai bogată și nici prin acea schimbare culturală care a inclus declinul religiei și exacerbarea individualismului în dauna obligațiilor comunitare. Coincidența în timp a unor astfel de schimbări nu poate întemeia o relație de tip cauză-efect. Factorii explicativi trebuie identificați altundeva. Dintre aceștia, doi ar deține o poziție teoretică privilegiată, fiind invocați adesea de Marx, Weber
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de viață deja consacrate sau prescrise este înlocuită de o interogare devenită rutinieră (De ce? Cum? În ce direcție? Până când? Cu cine?...), adică de un gen de provizorat perpetuu și, astfel, de o mobilitate continuă pe traiectorii noi și adesea, neprevăzute. Individualismul modern a adus cu sine eliberarea treptată și continuă a fiecăruia de structurile integratoare și de tradiție. Grupurile de status, corporațiile sau familiile și-au pierdut o mare parte dintre funcțiile de reproducere a culturii și a privilegiilor sociale. Individualitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
abordarea propusă se distanțează de paradigmele deterministe, care invocă factori sau structuri economice, sociale sau culturale cu forță generativă sau de cauzare a unei ordini sociale date. Despărțirea de acest tip de abordare o fac odată cu aplicarea principiului metodologic al individualismului în contextul teoretic al neoinstituționalismului sociologic. Analiza ce va urma se va concentra asupra instituțiilor sau a combinațiilor instituționale ce ar fi reprezentative pentru modernitatea reflexivă și se bazează pe modul în care actorii sociali se comportă, cunosc, acționează sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
despărțire sau chiar o confruntare socială a genurilor, fără a afecta în vreun fel constituirea și acțiunea factorilor, motivelor sau relațiilor generatoare. Tot astfel, analiza concepțiilor despre masculinitate și feminitate nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului, oricare ar fi varianta analitică aplicată, decât cu riscul de a ignora natura lor specifică de constructe culturale modelate încă din fazele primare ale socializării, astfel încât să includă subordonarea feminității. Realitatea cotidiană a relațiilor de gen nu este construită doar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publică generoasă și exclusivă; - independență de piață. Elitism meritocratic: - selecție meritocratică a studenților; - centrare exclusivă pe studenți tineri; - prestigiul diplomei și privilegii ale recunoașterii sociale. Colegialitate: - model colegial de evaluare a performanțelor; - model colegial de conducere instituțională. Autoritarism moral și individualism al performanței. Universitatea de piață Universitatea de piață este o organizație ce a împrumutat două dintre funcțiile universităților tradiționale - instruirea și conferirea de diplome - și le-a supus jocurilor pieței pentru exploatarea cererii individuale și sociale de educație superioară și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 1996, Sociologia tranziției: valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției. Editura Polirom, Iași. Simmel, Georg, 1989, Philosophie de la modernité. La femme de la ville, l’individualisme, Éditions Payot, Paris. Slaughter, Sheila, LESLIE, Larry L., 1997, Academic Capitalism. Politics, Policies, and the Entrepreneurial University, Johns Hopkins University Press, Baltimore, Londra. Sokal, Alan; Bricmont, Jean, 1997, Impostures intellectuelles, Éditions Odile Jacob, Paris. Spaargaren, G. et al., 2000, The
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a filosofului german cam în același timp când el începuse a se bucura de popularitate în Europa. Umanismul profund al lui M. reiese și din afirmația potrivit căreia nici o creație durabilă, în ordinea spiritualității, nu se poate realiza în cercul individualismului, ci numai prin ridicarea în sfera de interese a omenirii. Raționalist ponderat, el a năzuit către o filosofie practică, nu speculativă, marcându-și influența asupra unei întregi serii de gânditori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. De
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
pământul agricol etc. Se adaugă reprezentarea asupra pământul ca un bun de mare valoare, însă subevaluat pe o piață percepută drept dominată de speculanți. Din punct de vedere al modului de organizare internă a comunității, există unele premise pentru un individualism de clan, manifestat într-o lume altfel colectivistă. O să notez mai întâi faptele istorice mai recente: societatea comunistă, represivă, a produs o modernizare incompletă, marcată de o neîncredere crescută, tradițională, nu doar în aparatul birocratic al statului și în administrația
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tributari momentului CAP, al colectivizării, când munceau în comun, dar nu beneficiau de rezultatele muncii lor și nu apreciau practica muncii în comun. Reacția țăranului de azi la spiritul colectivist și egalitar în care a trăit este o formă de individualism manifestat prin egoism și invidie și nu prin afirmarea proprietății și a valorii individuale, care îi îndeamnă pe oameni să pună în comun ce e al lor pentru a fi și mai eficienți sau să se asocieze pentru binele comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
să alterneze citirea cărților tradiției cu anumite texte „umaniste”, fundamentale cel puțin pentru orientarea noastră în prezentul veacului. Rostite public la aceleași conferințe, întrebări de genul „Când și cum ne putem săruta”, „Ce să fac dacă iubesc?” etc. reflectă un individualism liliputan și o surzenie îngrijorătoare față de scepticismul, iritările și plictisul oamenilor cu care ne întâlnim zilnic acasă, la serviciu ori pe stradă. La fel, ereziile care înfundă mințile multor ortodocși cu certificate de bună purtare rămân neatinse. Temele, desigur „clasice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Modernitatea a sesizat rapid această slăbiciune, decizând să conteste toate ideile și practicile religioase după principiile revizioniste îmbrățișate mai întâi de Luther, Calvin sau Zwingli. Efectele imediate ale Reformei se vor vedea într-un spectru aproape nelimitat. Apare, mai întâi, „individualismul intramundan” (Louis Dumont) de tip pietist, care refuză total noțiunile de tradiție, angelologie sau mistagogie, în favoarea unei etici pragmatic-soteriologice (Max Weber), a simplificării liturgice și a reducerii exegezei biblice la un singur palier hermeneutic (primatul literei). În arta religioasă, Reforma
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]