2,415 matches
-
magazinelor din cadrul complexului comercial. Estetica unui centru comercial este foarte importantă pentru atragerea de cumpărători. Utilizarea de bannere, copertine, steaguri și culori strălucitoare Îi poate atrage pe unii cumpărători, dar pentru alții ar putea fi o distragere a atenției și inducerea unei stări de iritare din cauza culorilor și obiectelor În mișcare. Unele contracte de Închiriere interzic utilizarea de bannere și obiecte În mișcare, În special orice Înseamnă lumini intermitente. În cazul În care un chiriaș are un ecran vizibil din exterior
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
activității corporației, tratament preferențial referitor la cursul de schimb, achiziții publice etc. Lista nu este exhaustivă, stimulentele variind de la țară la țară și de la caz la caz. Pentru simplificare, ne vom referi la toate aceste stimulente folosind denumirea generică de induceri de putere de piață 1 (IPP), pentru că ele conferă mai multă putere de piață decât dacă ar fi fost obținută în condiții egale pe piață, de libera competiție. Unele dintre aceste induceri de putere de piață au caracter general: ele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la toate aceste stimulente folosind denumirea generică de induceri de putere de piață 1 (IPP), pentru că ele conferă mai multă putere de piață decât dacă ar fi fost obținută în condiții egale pe piață, de libera competiție. Unele dintre aceste induceri de putere de piață au caracter general: ele sunt acordate pentru toate firmele dintr-un anumit sector sau pentru toate firmele dintr-o țară. Literatura internațională privind corporațiile transnaționale oferă referințe extinse privind aceste IPP-uri generale, deși majoritatea lucrărilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
firmele dintr-o țară. Literatura internațională privind corporațiile transnaționale oferă referințe extinse privind aceste IPP-uri generale, deși majoritatea lucrărilor de specialitate se focalizează asupra câtorva tipuri de stimulente, în special fiscale. Însă mai dăunătoare pentru mediul de afaceri sunt inducerile de putere de piață acordate individual unor firme. Le vom denumi în continuare IPP-uri specifice, pentru că sunt construite specific pentru firmele care beneficiază de ele. Vom evidenția așadar aceste induceri specifice de putere de piață, susținând, ca dezvoltare a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fiscale. Însă mai dăunătoare pentru mediul de afaceri sunt inducerile de putere de piață acordate individual unor firme. Le vom denumi în continuare IPP-uri specifice, pentru că sunt construite specific pentru firmele care beneficiază de ele. Vom evidenția așadar aceste induceri specifice de putere de piață, susținând, ca dezvoltare a paradigmei eclectice, că ele se transformă din avantaje de locație în avantaje de proprietate. După cum am menționat în capitolul precedent, avantajele de locație sunt netransferabile, în timp ce avantajele de proprietate se bazează
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
-se) din posesia și utilizarea sa exclusivă. Cu alte cuvinte, devine un avantaj de tip O, unic pentru firmă și generator de venituri. El rămâne astfel până la momentul tN, unde N este numărul de ani pentru care au fost acordate inducerile specifice de putere de piață. Un alt contraargument intuitiv este că un astfel de avantaj de tip L transformat într-un avantaj de tip O nu poate fi transferat. Într-adevăr, nu poate fi transferat, însă literatura de specialitate a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
IPP-uri similare într-o altă locație. Nu este un activ transferabil, dar este un activ care poate fi reprodus, în funcție de anumite diferențe ale contextului local (un bun exemplu în acest sens este evoluția corporației LNM Ispat, care a obținut induceri specifice de putere de piață în peste zece economii în tranziție în care a făcut achiziții). Calitatea și mărimea externalităților induse de activitatea corporațiilor depinde de motivația lor investițională, care la rândul său este dependentă de avantajele de locație pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
monopol. IPP-urile specifice afectează competiția locală, în funcție de stimulentele oferite. Cinci ani de monopol 4, transformarea datoriilor în acțiuni 5 la un preț subevaluat, achiziții publice masive 6 sunt probabil măsuri de natură să îndepărteze alți potențiali investitori. Mai mult, inducerile specifice de putere de piață pot afecta transferul tehnologic. Avantajul de proprietate care rezultă dintr-un avantaj de locație poate acționa ca un substitut pentru transferul tehnologic. O subvenție națională reduce costul net al producției transnaționale, conducând astfel la reducerea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
stimulați către inovare și integrare în rețelele internaționale de producție și distribuție (Voinea, 2003 a). Transferul tehnologic va fi limitat și inovația va fi aproape exclusă câtă vreme avantajele de tip O pot fi asigurate prin alte mecanisme, mai ieftine. Inducerea de putere de piață poate deveni o capabilitate locală care să înlocuiască unele competențe de bază ale corporației respective. Tabelul 6.1 - Impactul politicilor aplicate de țara-gazdă asupra firmelor străine IPP-urile specifice reprezintă motivații investiționale importante pentru toate categoriile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
-urilor specifice. Rezultatele confirmă abordarea mea teoretică. Toate cele 12 variabile de locație cumulate explică 54%8 din fluxurile de investiții străine directe. Restul (aproape jumătate) poate fi atribuit unor factori mai puțin formali, mai greu de cuantificat, între care inducerile specifice de putere de piață joacă un rol crucial. Capitolul 7tc " Capitolul 7" Impactul corporațiilor transnaționale asupra statului-gazdtc "Impactul corpora]iilor transna]ionale asupra statului‑gazd\" 7.1. Balanța de plățitc "7.1. Balanța de plăți" Impactul investițiilor străine directe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fuiasc] între ei. Violență era mai ales verbal], însoțit] uneori de lovituri ușoare cu pumnii sau cu buc]ți de lemn. Violență fizic] ce dep]șea acest prag era considerat] rușinoas] și însp]imânt]toare. Recidiviștilor le era aplicat tratamentul „inducerii în eroare”; o conspirație în care victima este împiedicat] s] afle ceva din ceea ce se petrece. Cererile, sugestiile, glumele, neînțelegerile și izbucnirile ulterioare de frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a spune adev]rul sau de a respecta angajamentele f]cute, de a fi corect sau de a respecta libertatea celorlalți. Confucius s-a opus vehement conducerii pe baza legii. Pe de o parte, a condamnat înclinația spre pedeaps] pentru inducerea egoismului. Pe de alt] parte, s-a opus egalitarismului promovat prin codurile de legi, care erodeaz] sistemul bazat pe roluri. Astfel, Confucius a propus înlocuirea legii cu educația social], îmbinând adaptarea denumirilor și îndeplinirea rolurilor cu un tao sociocultural de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a reduce greșelile altora. În consecinț], p]strarea virtuților proprii este cu mult mai important] decât ap]rărea virtuților și chiar a vietii celorlalți. Nu este posibil s] salvezi o viat] prin minciun], chiar dac] aceasta ar împiedica moartea (prin inducerea în eroare a criminalului care intenționeaz] s] ucid] și alți oameni nevinovați). îi. Natură și structura constrângerilor deontologice Pentru a înțelege natură și structura constrângerilor deontologice, mai precis a ansamblului de reguli și interdicții care stau la baza doctrinei deontologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
datorit] faptului c] erau afectați de boli mintale puternice, ar trebui s] nu fie pedepsiți. Utilitaristul ar încerca s] justifice recunoașterea excepțiilor în ceea ce privește pedepsirea pe baza argumentului conform c]ruia sancționarea acestor infractori ar fi chiar lipsit] de necesitate în inducerea aplic]rii legii. De exemplu, teama de pedeaps] nu ar fi putut împiedica un om care a inc]lcat accidental legea în aceeași m]sur] în care l-ar fi putut împiedica pe unul care a inc]lcat-o deliberat. Actele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atac de cord și cancer. Este important de notat că majoritatea atacurilor de cord se produc luni dimineața, momentul În care Începem să Înfruntăm situațiile stresante de la locul de muncă, după relaxarea din weekend. Alt experiment semnificativ arată efectul de inducere a cancerului pe care Îl are stresul. Cercetătorii de la University of Pennsylvania au injectat unor șoareci celule canceroase și apoi i-au supus la șocuri electrice. Șoarecii au fost Împărțiți În două grupuri: unii puteau evita șocurile, iar ceilalți nu
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pentru a face față problemelor practice și provocărilor vieții de adult; - pregătirea oamenilor pentru oportunitățile de muncă actuale și viitoare; - susținerea organizațiilor pentru atingerea rezultatelor dorite și pentru a se adapta schimbărilor; - dovedirea oportunităților de examinare a comunității și societății, inducerea unor schimbări spre binele comun și promovarea societății civile. Activitatea didactică desfășurată cu cursanții adulți prezintă unele aspecte distincte, pe care vom încerca să le creionăm în subcapitolele următoare, analizând câteva dintre elementele sale, pe baza structurii clasice de prezentare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a face față problemelor practice și provocărilor vieții de adult; - pregătirea oamenilor pentru oportunitățile de muncă actuale și viitoare; - susținerea organizațiilor pentru atingerea rezultatelor dorite și pentru a se adapta schimbărilor; - dovedirea oportunităților de examinare a comunității și societății, inducerea unor schimbări spre binele comun și promovarea societății civile. Activitatea didactică desfășurată cu cursanții adulți prezintă unele aspecte distincte, pe care vom încerca să le creionăm în subcapitolele următoare, analizând câteva dintre elementele sale, pe baza structurii clasice de prezentare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
țâitură, Da-s negri de-nvățătură! Când să uită la scrisori Îi dau gânduri și fiori Din tălpi păn’ pe suptsuori. Cum să uită pă hârtie Numai Dumnezău Îi știe, Toată noaptea la lumină, Suspinând de la inìmă. Factorii responsabili pentru inducerea acestor „gânduri și fiori” sunt divulgați explicit mai departe: Fața ta cea albișoară Tot mă cheamă de la școală: Vini acasă, de te-nsoară, Lasă-te de-nvățătură, Vin’ acasă de-mi dă gură. Învățăceii sunt conștienți de faptul că Blajul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aparatului fiscal, iar de pe urma apelului la milostenie În favoarea cutărui sat tirolez sau renan nu te puteai aștepta la mari consecințe practice În lumea rurală din Ardeal. În schimb, apelul se putea dovedi foarte util din punct de vedere propagandistic, prin inducerea unor reacții emoționale, de compasiune și de solidaritate, manifestate față de cei expuși vicisitudinilor ocupației. După toate probabilitățile, aceste sentimente nu erau atât de puternice Încât să-i determine pe țărani să se Înroleze sau să contribuie voluntar. Dar ele aveau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Richelieu„de a reduce marea nobilime la statutul de nobilime loială și de a folosi energia acestora în beneficiul statului“.(t. n.) Sistemul creat de Richelieu poate fi considerat ca fiind unul bazat pe impunerea unor reguli exterioare și prin inducerea unei stări de frică derivată din constrângerile sociale și psihologice exercitate asupra tuturor păturilor sociale franceze. Cu toate acestea, ideea sa privind o formă de guvernământ centralizată a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea și ierarhizarea societății franceze. în momentul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
semnale ce-i fac pe ceilalți să ne considere deschiși, cinstiți, demni de Încredere sau mincinoși, fanfaroni, răi, neautentici. Consumatorul va decela din atitudinea ofertanților , agenților de marketing, autenticitatea sau tendința spre minciună, acoperire a unor defecte, Încercarea de manipulare, inducere În eroare etc. 4. (C) Claritatea este abilitatea de a ne face Înțele ideile, de a transmite informații, a explica, clar și precis, de a ne exprima punctele de vedere pe Înțelesul celor din jur, făcându-i pe ceilalți să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
beneficiul ambilor părți: producători și cumpărători. Nicolas Guequen, doctor În psihologie cognitivă profesor-cercetător la Facultatea de Psihologie Socială și Cognitivă a Universității Bretagne - Sud și director al laboratorului de cercetare GRESICO, cunoscut specialist În psihologia manipulării și a căilor de inducere și receptare a influențelor, consideră că la ora actuală psihologia consumatorului oferă cel puțin patru mari arii de cercetare a comportamentului consumatorului (N. Guequen, 2006). Aceste arii ce permit delimitarea unor fenomene, efecte psiho-sociale și tendințe sunt: 1) Perceperea informației
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și comportamentul de cumpărare ce scot În evidență: capcane, distorsionări și limite În procesarea informației. Pe această dimensiune se Înscriu: prețurile psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile și comportamentul cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor și luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților prin: a. fenomenele de amorsare comportamentală care utilizează tehnici de manipulare cum ar fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu vă concentrați pe implicarea emoțională a clienților, nu veți reuși să Îi convingeți să apeleze din nou la compania dumneavoastră” este sfatul autorilo citați. Specialiștii fundației Gallup, din investigațiile realizate În timp asupra comportamentului marilor manageri În relație cu inducerea loialității și fidelizării clienților au delimitat patru stări emoționale distincte implicate În fidelizarea clienților. Acestea sunt: Încrederea, integritatea, mândria, pasiunea. a) Încrederea este un sentiment ce apare pe baza unor emoții pozitive În relația client marcă, client-produs etc. Încrederea se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
10°C și se desfășoară în sectorul de răcire al instalației de pasteurizare. 4) Maturarea fizică a smântânii. După răcire, smântâna este trecută în vane (orizontale sau verticale) pentru maturarea fizică, necesară solidificării grăsimii (s-a topit pe timpul pasteurizării) și inducerii anumitor schimbări în structura membranei globulelor de grăsime (vor permite ruperea ulterioară în procesul de batere a smântânii). Procesul de solidificare a grăsimii este influențat de mai mulți factori, mai importantă fiind temperatura de răcire a smântânii (tab. 38). 5
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]