972 matches
-
Ceea ce i-a făcut pe români mai dispuși să accepte privațiunile "construirii socialismului" decât pe polonezi. Un alt aspect rezidă în faptul că "rețelele informale" existente pe piața neagră românească nu s-au putut constitui și în Polonia. Motivul? Fiind "industrializată" de mai multe generații, populația urbană a Poloniei nu mai avea aceleași legături cu satul, nemaifiind deci capabilă să se aprovizioneze cu alimente și să reziste austerității impuse de către regim, fapt care explică dintr-o nouă perspectivă, socio-economică, constituirea Solidarității
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pp. 2-5. Șerbănescu, Ilie (1975), "Noua ordine economică internațională obiective și structuri", în Lumea, nr. 2, 9 ianuarie, pp. 7-8. Tănase, Stelian (2004), "Partidul își devorează fii. Cazul Constantin Doncea", în Magazin istoric, nr. 12, pp. 66-70. Țăranu, Liviu (2006), "Industrializată sau "cucuruzată"? România CAER (1949-1965)", în Dosarele Istoriei, nr. 9 (121), pp. 30-61. Vucinich, Wayne (1951), "Yugoslavia: ally for defense", în Current History, nr. 113, pp. 28-34. Zincă, Haralamb (1970), "Și a fost ora H", în Magazin Istoric, nr. 8
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de muncă. Eu am vrut doar să Înțeleg de ce indienii pe care i-am Întâlnit lucrau pentru noi, de ce deveniseră o resursă atât de importantă pentru externalizarea muncii În domeniul serviciilor și tehnologiei informației din America și din alte țări industrializate. Columb avea mai bine de o sută de oameni pe cele trei corăbii ale sale; eu eram Însoțit doar de o echipă mică de la Discovery Times, echipă care Încăpea confortabil În două dubițe rablagite, conduse de indieni În picioarele goale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
lanțurile lor globale de aprovizionare. În 1977, liderul chinez Deng Xiaoping a orientat China spre capitalism, declarând ulterior că „e glorios să te Îmbogățești“. Atunci când China și-a deschis pentru prima dată economia, care era foarte izolată, companiile din țările industrializate au văzut-o ca pe o piață nouă nemaipomenită pentru exporturi. Fiecare producător occidental sau asiatic visa să-și vândă echivalentul a un miliard de perechi de chiloți pe o singură piață. Unele companii străine și-au deschis magazine În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
proveneau din orașele mari, ci din orașe mici din China. Avem tendința de a ne gândi la comerț și economie globală ca la ceva acționat de Fondul Monetar Internațional, de Grupul celor 8 (n. trad.: grup format din cele mai industrializate opt națiuni ale lumii - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), de Banca Mondială, OMC și de tratatele elaborate de miniștrii Comerțului. Nu vreau să sugerez că astfel de organizații guvernamentale nu-și au rolul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
au atras cei mai slabi profesori, directori și părinți care au trebuit să-și ia trei slujbe doar pentru a supraviețui (rămânându-le astfel mai puțin timp la dispoziție pentru copii și temele lor pentru acasă). Prin contrast, alte țări industrializate Își finanțează școlile În conformitate cu necesitățile unui curriculum standard, caz În care iau banii de la bugetul de stat. Americanii și-au dorit și s-au așteptat Întotdeauna ca școlile lor publice să fie agentul mobilității sociale, principalul mijloc prin care cetățenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
progresa și a se realiza. Acest tip de discriminare, remarcă el, nu se limitează, desigur, doar la Orientul Mijlociu arab. Într-adevăr, rudimente ale sale se găsesc, În grade diferite de intensitate, pretutindeni În lume, chiar și În așa-zisele societăți industrializate avansate. Rezistența lumii arabo-musulmane la glocalizare este un fapt care, actualmente, concentrează atenția unor comentatori arabi liberali. Să luăm, spre exemplu, articolul apărut În numărul din 5 mai 2004 al cotidianului saudit de limbă engleză Arab News, scris de jurnalistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Organizației Mondiale a Comerțului de la Seattle, În 1999, și, În decursul anilor ce au urmat, s-a răspândit În Întreaga lume, reunindu-se de obicei pentru a ataca reuniuni ale Băncii Mondiale, ale FMI și ale G-8, grupul țărilor putenic industrializate. La origini, mișcarea care a apărut În Seattle a fost, În primul rând, un fenomen specific occidental, de aceea erau atât de puține persoane de culoare În mulțime. Fenomenul a fost determinat de cinci forțe complet deosebite. Una dintre ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Freedom House freelancer-i (liber-profesioniști) Freeman, Howard Freeman, Richard B. free software, mișcarea Franceză, Revoluția FTP (file transfer protocol) Fudan, Universitatea Fujitsu Fukushima, Glen Fukuyama, Francis Furman, Jason Furst, Merrick Gagarin, Iuri Ganguly, Deepak Gartner, Grupul Gates, Bill GeekCorps G-8, națiuni industrializate Gemtek General Electric (GE) General Motors (GM) Licență Publică Generală (GPL) geo-verde, doctrina George, Abraham George Washington, Universitatea Georgia, Institutul Tehnologic din genomul uman, harta genetică a Germania cultura educația În industrializarea și modernizarea În PIB-ul În radicali În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
În memoriile sale, Iorga îi consideră pe nedrept vinovați de "lipsa de pregătire" pe Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu și Ion Duca. Catastrofa aceasta era tipică pentru o națiune subdezvoltată pusă în fața unei mașini de război a unei Mari Puteri industrializate. Eroismul este lipsit de sens în această situație, nu există "remiză"; atunci cînd "Omul de Fier" se confruntă cu oameni în carne și oase, rezultatul este previzibil. Asemenea conflicte se vor repeta iar și iar în timpul celui de al Doilea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
gherilă este arma celor slabi, dar nu este o armă slabă. Sistemul tradițional (irațional) al subdezvoltării aduce la suprafață alte nenorociri: lipsa de tehnologie, în spatele căreia se află nonșalanța, dezorganizarea și corupția societăților tradiționale. După lovitura dată de Marea Putere industrializată, incapacitatea de a face față provocărilor moderne duce la demoralizare. Iorga descrie bine aceste simptome, dar nu analizează corect rădăcinile problemei 49. Prevăzuse toate acestea în autoimpusul său exil la Văleni, între 1914 și 1916. Le repeta mereu alor săi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
istorici români) a considerat rezultatul drept o victorie românească 97, ceea ce este oarecum exagerat. Totuși, dacă o țară mică și subdezvoltată este capabilă să țină piept atacului forțelor armate bine echipate și călite în luptă ale unei țări puternice și industrializate, în cazul acesta ea a făcut mai mult decît să-i țină piept. Înrăutățirea situației din Rusia arunca umbre întunecate asupra scenei românești. Prin septembrie 1917, Kerenski (Iorga îl numea un "Napoleon democrat") proclama Rusia republică. Iorga l-a sprijinit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tipică pentru Lumea a Treia, o prăpastie despărțindu-l, ca de obicei, de mizeria mediului rural. Adevărata putere era deținută de rege și de a "doua camarilă", identificată de obicei cu inima acesteia, Ernest Urdăreanu. Aceasta urma să fie camarila industrializată, care includea noi membri, ca industriașul evreu Max Aușnit și alții. Iorga se va identifica tot mai mult cu această camarilă. În ce măsură "fără voia lui"? Corpuția și cinismul se răspîndeau și ele; cel mai prestigios general al Forțelor Armate, Ion
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Acordarea creditelor se va face de bancă, în completarea fondurilor proprii, în mod eșalonat, de sporurile în greutate obținute și costurile de productie planificate, de executare a lucrărilor agricole și constituirea stocurilor de furaje și alte materii prime și produse industrializate. Scadenta creditelor se va stabili la termenele planificate pentru trecerea animalelor de reproducție la turmă de bază, de contractare a animalelor pentru îngrășat și valorificare a stocurilor de produse industrializate potrivit planului. Articolul 23 Unitățile bancare se vor controla că
DECRET nr. 120 din 11 aprilie 1986 privind acordarea de avansuri băneşti unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor agricoli particulari, care contractează livrarea de produse agricole la fondul de stat precum şi acordarea de credite pentru activitatea de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127896_a_129225]
-
țările producătoare de cositor de a menține și de a crește puterea de cumpărare la import, și ... f) că este de dorit să se asigure creșterea consumului de cositor, atît în țările în curs de dezvoltare, cît și în țările industrializate, au convenit asupra celor ce urmeaza: ... Capitolul 1 Obiective Articolul 1 Obiective Obiectivele prezentului acord sînt: a) asigurarea unui echilibru între producția și consumul mondial de cositor și atenuarea dificultăților grave care ar putea fi create de un surplus sau
ACORD din 15 mai 1970 AL PATRULEA ACORD INTERNAŢIONAL ASUPRA COSITORULUI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128672_a_130001]
-
țările producătoare de cositor de a menține și de a crește puterea de cumpărare la import, și ... f) că este de dorit să se asigure creșterea consumului de cositor, atît în țările în curs de dezvoltare, cît și în țările industrializate, au convenit asupra celor ce urmeaza: ... Capitolul 1 Obiective Articolul 1 Obiective Obiectivele prezentului acord sînt: a) asigurarea unui echilibru între producția și consumul mondial de cositor și atenuarea dificultăților grave care ar putea fi create de un surplus sau
DECRET nr. 393 din 11 octombrie 1972 privind aderarea Republicii Socialiste România la cel de al 4-lea Acord internaţional asupra cositorului, adoptat la Geneva la 15 mai 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128671_a_130000]
-
Împrumutător, pe de altă parte, garantat corespunzător de Regatul Suediei, reprezentat de Riksgaldskontoret (în continuare denumit Garant). PREAMBUL Avand în vedere că: - autoritățile române au solicitat asistență financiară din partea Fondului Monetar Internațional (F.M.I.) și din partea Grupului celor 24 de țări industrializate (G-24), - țările membre G-24 au decis să sprijine România, în cele ce urmeaza denumită Împrumutatul, cu o sumă de 180 milioane dolari S.U.A. pentru susținerea balanței sale de plăți în 1992, - asistență pentru balanța de plăți completează resursele de la F.M.I.
ACORD DE ÎMPRUMUT*) din 24 iunie 1993 între România şi Ab Svensk Exportkredit - Suedia, semnat la Bucureşti la 24 iunie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137192_a_138521]
-
garantată corespunzător de Regatul Norvegiei, reprezentat de Ministerul Regal Norvegian al Afacerilor Externe (în continuare denumit Garant). PREAMBUL Avand în vedere că: - autorizațiile române au solicitat asistență financiară din partea Fondului Monetar Internațional (F.M.I.) și din partea Grupului celor 24 de țări industrializate (G-24); - țările membre ale G-24 au decis să sprijine România, în cele ce urmeaza denumită Împrumutatul, cu o sumă de pana la 1 miliard dolari S.U.A. pentru susținerea balanței sale de plăți în 1991; - asistență pentru balanța de plăți completează
ACORD DE ÎMPRUMUT*) din 11 august 1993 între România şi A/S EKSPORTFINANS - Norvegia, semnat la Bucureşti la 11 august 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139208_a_140537]
-
ca împrumutător, pe de altă parte, garantat de Regatul Suediei, reprezentat de Riksgaldskontoret (denumit în continuare Garant). PREAMBUL Avand în vedere că: - autoritățile române au solicitat asistență financiară din partea Fondului Monetar Internațional (F.M.I.) și din partea Grupului celor 24 de țări industrializate (G-24); - țările membre G-24 au hotărît să sprijine România, denumită în cele ce urmeaza Împrumutatul, cu o sumă de 275.000.000,00 dolari S.U.A., pentru susținerea balanței sale de plăți în anii 1994/1995, iar Uniunea Europeană a decis să
ACORD DE ÎMPRUMUT din 12 ianuarie 1996 între România şi AB Svensk Exportkredit - Suedia, semnat la Bucureşti la 12 ianuarie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139233_a_140562]
-
Mediul intern . Industria prelucrătoare românească s-a bazat într-o bună măsură în perioada 1970-1980 pe preluarea de licențe și know-how de la firme de prestigiu pe plan internațional, precum și pe dotări cu echipamente, mașini, utilaje și instalații achiziționate din țările industrializate. . În aceeași perioadă, dezvoltarea excesivă a capacităților de producție a avut în vedere, pe lângă asigurarea necesarului intern, satisfacerea cerințelor piețelor internaționale, din care o pondere majoră o constituia piața CAER, care între timp a dispărut. . După anul 1989 industria prelucrătoare
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
congelata (de vită, de oaie, de porc și de cal) - carne de vita congelata, pentru industrializare - carne crudă sau sărată (de vacă, de oaie, de porc și de cal) - conserve de carne (în general) - măruntaie congelate și/sau conservate - carne industrializata în diverse forme - jambon crud, sărat și/sau fiert - costița congelata, sărată și/sau afumata - slănina - păsări congelate (pui, găini, curcani, rate etc.) - făină de carne și de oase - cîrnați - carne fiarta congelata - extracte: - supe concentrate - extract de carne - praf
ACORD COMERCIAL din 3 aprilie 1969 între Republica Socialistă România şi Republica Argentina*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133083_a_134412]
-
struguri, prin contractări și achiziția de la unități socialiste și gospodării ale populației, urmărind îmbunătățirea continuă a calității produselor și sortimentelor, ia măsuri pentru realizarea și depozitarea rezervelor, de toamnă și iarna la legume, cartofi, fructe și struguri în stare proaspătă, industrializata și semindustrializata; ... s) ia măsuri și răspunde pentru constituirea și păstrarea rezervei de stat de produse agroalimentare; ... ț) organizează comerțul cu ridicată și cu amănuntul de legume, cartofi, fructe și struguri de masă, îndruma acvitatea rețelei proprii de depozite și
DECRET nr. 298 din 2 august 1979 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134525_a_135854]
-
struguri, prin contractări și achiziția de la unități socialiste și gospodării ale populației, urmărind îmbunătățirea continuă a calității produselor și sortimentelor, ia măsuri pentru realizarea și depozitarea rezervelor, de toamnă și iarna la legume, cartofi, fructe și struguri în stare proaspătă, industrializata și semindustrializata; ... s) ia măsuri și răspunde pentru constituirea și păstrarea rezervei de stat de produse agroalimentare; ... ț) organizează comerțul cu ridicată și cu amănuntul de legume, cartofi, fructe și struguri de masă, îndruma acvitatea rețelei proprii de depozite și
DECRET nr. 298 din 2 august 1979 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134452_a_135781]
-
nici unui tratament care să asigure păstrarea și conservarea, altul decât refrigerarea; ... e) produse preparate - toate produsele din pescuit supuse unor operațiuni care au afectat integritatea anatomica, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, depielarea, porționarea, filetarea etc.; ... f) produse transformate sau industrializate (prelucrate) toate produsele din pescuit care au fost supuse unui proces fizic sau chimic, ca de exemplu: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, deshidratarea, blanșarea (aburirea), marinarea etc., precum și produsele refrigerate sau congelate, asociate sau nu cu alte ingrediente alimentare (sosuri, ulei
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 25 iulie 2002 privind condiţiile sanitare veterinare pentru producerea şi comercializarea produselor din pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144050_a_145379]
-
Mediul intern Industria prelucrătoare românească s-a bazat într-o bună măsură în perioada 1970-1980 pe preluarea de licențe și knowhow de la firme de prestigiu pe plan internațional, precum și pe dotări cu echipamente, mașini, utilaje și instalații achiziționate din țările industrializate. ● În aceeași perioadă dezvoltarea excesivă a capacităților de producție a avut în vedere, pe lângă asigurarea necesarului intern, satisfacerea cerințelor piețelor internaționale, din care o pondere majoră o constituia piața C.A.E.R., care între timp a dispărut. ● După anul 1989
HOTĂRÂRE nr. 657 din 20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143611_a_144940]